{"id":19870,"date":"2020-03-18T13:06:33","date_gmt":"2020-03-18T13:06:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19870"},"modified":"2020-03-18T13:06:33","modified_gmt":"2020-03-18T13:06:33","slug":"vasile-spatarelu-si-creatia-sa-religioasa","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/vasile-spatarelu-si-creatia-sa-religioasa\/","title":{"rendered":"Vasile Sp\u0103t\u0103relu \u015fi crea\u0163ia sa religioas\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cenceputul de\nprim\u0103var\u0103 a anului 2005 \u2013 mai precis, data de 24 martie \u2013 a \u00eendoliat toat\u0103\nsuflarea muzical\u0103 din Rom\u00e2nia prin vestea decesului compozitorului Vasile\nSp\u0103t\u0103relu, veste care s-a r\u0103sp\u00e2ndit pretutindeni, cu iu\u0163eala fulgerului. De mai\nmult\u0103 vreme (\u201eVreme trece, vreme vine\u201d \u2013 Mihai Eminescu) era \u201ecurtat\u201d de o\nboal\u0103 de inim\u0103 \u015fi de o \u201egut\u0103\u201d de care se v\u0103ita c\u00e2teodat\u0103, mai \u00een glum\u0103, mai \u00een\nserios, dorind s\u0103 lase impresia c\u0103 nu le d\u0103dea mare importan\u0163\u0103. Tocmai\nterminase de scris, \u00een colaborare cu autorul acestor r\u00e2nduri, finalul\npartiturii \u201ePrelucrare coral\u0103 la dou\u0103 voci\u201d a Liturghiei psaltice \u00een glas III<\/em>, relu\u00e2ndu-\u015fi, dup\u0103 vacan\u0163a de\niarn\u0103, cu intensitate, activitatea de profesor la Universitatea de Arte \u201eGeorge\nEnescu\u201d din Ia\u015fi, unde func\u0163iona, \u015fi cea de colaborator \u015fi \u00eendrum\u0103tor al multor\nmuzicieni, profesori \u015fi studen\u0163i din principalele centre muzicale din \u0163ar\u0103:\nBucure\u015fti, Cluj, Timi\u015foara, Craiova, Oradea, Gala\u0163i, T\u00e2rgovi\u015fte sau Constan\u0163a,\nunde era adesea \u00eent\u00e2lnit.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 fi intuit\noare c\u0103 trebuia s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 \u015fi c\u0103 nu-i va fi dat s\u0103-\u015fi s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 a\n\u015faizeci \u015fi \u015faptea aniversare, nici s\u0103-\u015fi vad\u0103 tip\u0103rit ultimul opus, care este o\nLiturghie<\/em>, cu siguran\u0163\u0103 Liturghia vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii lui<\/em>?<\/p>\n\n\n\n

Maestrul\nVasile Sp\u0103t\u0103relu \u2013 pe scurt, Made \u2013 era un artist vizionar \u015fi nonconformist,\ncare medita, f\u0103r\u0103 a exterioriza, asupra sensurilor ad\u00e2nci ale vie\u0163ii, mai ales\nasupra inevitabilit\u0103\u0163ii \u201etrecerii\u201d fiin\u0163ei umane \u00een teritoriile \u201ef\u0103r\u0103 durere,\n\u00eentristare \u015fi suspin\u201d. De aceea, asemeni altor mari arti\u015fti ai vremii, s-a\nhot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eenfrunte destinul prin actul repetitiv al crea\u0163iei artistice \u015fi prin\ncredin\u0163a religioas\u0103 pe care o mo\u015ftenise de la p\u0103rin\u0163i, cre\u015ftini, din Oltenia.\nDin confruntarea cu destinul \u2013 adesea nemiloas\u0103 \u2013 s-a n\u0103scut o oper\u0103 muzical\u0103\nplin\u0103 de frumuse\u0163e \u015fi vitalitate, care con\u0163ine titluri \u015fi pagini \u00eenscrise \u00eenc\u0103\ndin timpul vie\u0163ii sale \u00een tezaurul culturii rom\u00e2ne\u015fti. De asemenea, fondarea,\nde c\u0103tre Vasile Sp\u0103t\u0103relu, a reputatei \u015fcoli ie\u015fene de compozi\u0163ie muzical\u0103\nreprezint\u0103 o alt\u0103 biruin\u0163\u0103 a artistului \u00een lupta sa cu destinul. Confirmarea\ncelor afirmate anterior vine \u015fi din partea fo\u015ftilor s\u0103i elevi, ast\u0103zi renumi\u0163i\ncompozitori, dirijori, instrumenti\u015fti, soli\u015fti vocali, profesori sau muzicologi\ndin \u015firul c\u0103rora amintim doar c\u00e2teva nume: Viorel Munteanu, Cristian Misievici,\nTeodor Caciova (compozitori), Anton Bi\u015foc, Diodor Nicoar\u0103, Gheorghe Dum\u0103nescu,\nIoan Bica, Leonard Dimitriu (dirijori), Cornel Solov\u0103stru (solist \u015fi profesor),\nVasilica Stoiciu (muzicolog \u015fi pianist) sau Viorel B\u00e2rleanu, profesor \u015fi\netnomuzicolog.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 dispari\u0163ia\nfizic\u0103 a maestrului, doar pl\u0103smuirile sale artistice p\u0103strate \u00een fonoteci \u201ede\naur\u201d mai pot s\u0103 ofere o imagine vie a personalit\u0103\u0163ii sale artistice cu valoare\nde unicitate \u00een arta muzical\u0103 a ultimelor patru decenii ale veacului XX. De\naceea, voi rememora (cu venera\u0163ia pe care o datoreaz\u0103 fostul student celui mai\nmare maestru muzical al s\u0103u) numele unora dintre operele sale, mai ales pe\nacelea la a c\u0103ror prim\u0103 audi\u0163ie am participat de-a lungul anilor \u00een s\u0103lile\ninstitu\u0163iilor de art\u0103 din Ia\u015fi (Filarmonica \u201eMoldova\u201d, Opera Rom\u00e2n\u0103,\nConservatorul \u201eGeorge Enescu\u201d), institu\u0163ii care \u00een mod constant i-au promovat\ncrea\u0163ia, oferind interpret\u0103ri de referin\u0163\u0103: Simfonietta<\/em>\n(1964) \u015fi Epitaf<\/em> (2001) \u00een domeniul\nmuzicii simfonice, formidabilele Cvartete\nde coarde<\/em> din anii 1961, 1974, 1981 (interpretate de renumita forma\u0163ia\ncameral\u0103 Voces<\/strong>, compus\u0103 din fra\u0163ii\nBujor \u015fi Dan Prelipcean, Anton Diaconu \u015fi Constantin Stanciu), liedurile Somnoroase p\u0103s\u0103rele<\/em>, pe versuri de Mihai\nEminescu \u015fi Tat\u0103l nostru<\/em>, pe versuri\nde Dumitru Sp\u0103taru (1981) sau comedia Pre\u0163ioasele\nridicole<\/em> dup\u0103 Moli\u00e8re, reluat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul stagiunii 2004-2005 a Operei\nRom\u00e2ne din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

Cine ar\nputea da uit\u0103rii poemele corale ale lui Vasile Sp\u0103t\u0103relu, considerate lucr\u0103ri\nclasice ale genului \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii compozitorului: Omagiu lui Picasso<\/em> (1974) pe versuri de Florin Mihai Petrescu, Crizanteme<\/em> (1980) pe versuri de Tiberiu\nUtan, Floare albastr\u0103<\/em> (1982) pe\nversuri de Mihai Eminescu, Luna ro\u015fie<\/em>\n(1985) pe versuri de Zaharia Stancu, Ciuleandra<\/em>\npe versuri populare, Pentru Tine, Doamne<\/em>\n(2003) pe versuri de E. Ungureanu, sau suita coral\u0103 Colinde pentru Alexandru<\/em> (1991) dedicat\u0103 fiului s\u0103u, atunci c\u00e2nd\n\u00eemplinea cinci ani.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990,\nrespectarea canoanelor artei socialiste nu mai era obligatorie, motiv pentru\ncare este evident\u0103 orientarea crea\u0163iei sale \u00eenspre aria tematic\u0103\nspiritual-religioas\u0103, a\u015fa cum rezult\u0103 \u015fi din lucr\u0103ri muzicale deja citate,\nprecum liedul Tat\u0103l nostru<\/em>, corul Pentru Tine, Doamne<\/em>, sau lucrarea\nsimfonic\u0103 Epitaf<\/em>, \u00een care este\nprelucrat imnul bizantin Lumin\u0103 lin\u0103<\/em>\n(glas VIII) care se intoneaz\u0103 la slujba de sear\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Abordarea\nsferei spiritual-religioase nu este \u2013 cum s-ar putea crede \u2013 un act de\nconjunctur\u0103, ci are la baz\u0103 con\u015ftiin\u0163a profund religioas\u0103 a compozitorului\nVasile Sp\u0103t\u0103relu. Copil\u0103ria sa plin\u0103 de priva\u0163iuni, greut\u0103\u0163ile de tot felul pe\ncare a fost nevoit s\u0103 le \u00eenfrunte, invidia confra\u0163ilor de breasl\u0103, procesul\nprin care \u015fi-a ap\u0103rat \u2013 \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi \u2013 demnitatea de profesor \u015fi\nartist, lecturile filosofice \u015fi religioase, iat\u0103 doar c\u00e2teva elemente care\nexplic\u0103 motivele care au dus la \u00eent\u0103rirea sentimentului religios cre\u015ftin \u00een\ncomplexa personalitate a artistului.<\/p>\n\n\n\n

Veridicitatea\ncelor de mai sus este demonstrat\u0103 \u015fi de manuscrisul ultimei lucr\u0103ri religioase\na maestrului, men\u0163ionat\u0103 anterior \u015fi intitulat\u0103 Liturghia psaltic\u0103<\/em> \u00een glas\nIII<\/em> \u015fi prelucrarea coral\u0103 la dou\u0103 \u015fi trei voci (\u00een curs de apari\u0163ie). \u00cen\naceast\u0103 crea\u0163ie, compozitorul renun\u0163\u0103 la una din prerogativele sale (inven\u0163ia\ntematic\u0103) \u015fi se limiteaz\u0103 doar s\u0103 prelucreze melodica de factur\u0103 psaltic\u0103\n(autor, Florin Bucescu), f\u0103r\u0103 a modifica structurile modale ale acesteia, ci\nstr\u0103duindu-se s\u0103 descopere cele mai potrivite \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u0103ri armonico \u2013\npolifonice.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a\nrealiza prelucr\u0103ri c\u00e2t mai adecvate caracteristicilor modale ale glasului al\nIII-lea \u015fi pentru a respecta posibilit\u0103\u0163ile interpretative ale tinerilor mici\n\u015fi mari din \u015fcoli sau din corurile biserice\u015fti, Vasile Sp\u0103t\u0103relu a investigat o\npalet\u0103 larg\u0103 de mijloace de expresie muzical\u0103, select\u00e2ndu-le \u015fi realiz\u00e2nd o\nlucrare luminoas\u0103, plin\u0103 de optimism \u015fi de originalitate. Uneori, monodia\npsaltic\u0103 este l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 dup\u0103 propriile-i legi, f\u0103r\u0103 nici o interven\u0163ie\narmonico \u2013 polifonic\u0103, iar alteori sunt folosite cu prec\u0103dere mijloace\npolifonice (pedala sau isonul, canonul sau imita\u0163ia simpl\u0103) \u00een prelucrarea ei.\n\u00cen cele mai multe situa\u0163ii, maestrul a realizat o fericit\u0103 \u00eembinare a\nmijloacelor armonice \u015fi a celor polifonice, f\u0103r\u0103 a absolutiza vreunul dintre\nacestea, ci descoperind solu\u0163iile optime. Ascult\u00e2nd ambele prelucr\u0103ri ale\nmaestrului, cea de la dou\u0103 voci \u015fi cea de la trei voci egale, care sunt\nvariante apropiate ale aceluia\u015fi mod de g\u00e2ndire coral\u0103, r\u0103m\u00e2i cu impresia c\u0103\n\u201earmonia\u201d modurilor psaltice ofer\u0103 nenum\u0103rate posibilit\u0103\u0163i de crea\u0163ie pentru\ncompozitorii crescu\u0163i dup\u0103 legile muzicii occidentale, cu condi\u0163ia s\u0103 nu\nabsolutizeze nici sistemul modal \u015fi nici cel tonal.<\/p>\n\n\n\n

Preo\u0163ii\nmuzicieni, profesorii de educa\u0163ie muzical\u0103 sau de specialitate, dirijorii, psal\u0163ii,\nmonahii \u015fi monahiile, studen\u0163ii teologi \u015fi din facult\u0103\u0163ile de muzic\u0103,\nprofesorii de religie \u015fi elevii de diferite v\u00e2rste vor descoperi \u00een Liturghia psaltic\u0103 \u00een glas III<\/em> \u015fi\nprelucrarea coral\u0103 la dou\u0103 \u015fi trei voci \u015firul c\u00e2nt\u0103rilor ce se cer a fi\ninterpretate la Slujba Sfintei Liturghii, redate at\u00e2t pe o singur\u0103 voce\n(monodic) sau armonizate de maestrul artei corale contemporane, Vasile\nSp\u0103t\u0103relu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul \u00een\ncare \u00eentr-o institu\u0163ie religioas\u0103 sau de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt exist\u0103 un cor psaltic,\nacesta va putea prelua monodiile de la \u00eenceputul volumului redate \u00een nota\u0163ie\npsaltic\u0103 \u015fi liniar\u0103, iar corurile la dou\u0103 \u015fi trei voci beneficiaz\u0103 de aranjamentele\nspeciale men\u0163ionate.<\/p>\n\n\n\n

Accesibilitatea\nmelodiilor psaltice \u00een glasul III \u015fi inspirata \u015fi originala lor prelucrare\narmonico-polifonic\u0103 sunt argumente care sus\u0163in ideea c\u0103 Liturghia psaltic\u0103 va\nfi bine primit\u0103 \u00een \u015fcoli \u015fi biserici, precum \u015fi \u00een lumea muzicienilor, care vor\nvedea \u00een ea \u201ec\u00e2ntecul de leb\u0103d\u0103\u201d al regretatului maestru, Vasile Sp\u0103t\u0103relu.\nAvea \u00een proiect s\u0103 scrie o \u201emare liturghie\u201d pentru cor mixt \u015fi o \u201eepopee na\u0163ional\u0103\u201d\n\u00een care s\u0103 valorifice motive folclorice \u00een scopul glorific\u0103rii faptelor m\u0103re\u0163e\nconsemnate \u00een istoria neamului, dar toate planurile s-au n\u0103ruit dup\u0103 ora\nfatidic\u0103 din diminea\u0163a lui 24 martie 2005. R\u0103m\u00e2ne de la compozitor o solid\u0103\noper\u0103 muzical\u0103 pe care cu generozitate a l\u0103sat-o mo\u015ftenire urma\u015filor, oper\u0103 ale\nc\u0103rei sensuri ad\u00e2nci vor fi mai ad\u00e2nc descifrate \u00een deceniile urm\u0103toare. \u00centre\nacestea, se eviden\u0163iaz\u0103 nevoia umanit\u0103\u0163ii de iubire, c\u0103ci unde nu este iubire\n\u015fi frumuse\u0163e, nimic nu este. (Sursa: Revista\nRom\u00e2n\u0103<\/em>, Anul XI (42), decembrie 2005)<\/p>\n\n\n\n

Preot conf.\ndr. Florin BUCESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenceputul de prim\u0103var\u0103 a anului 2005 \u2013 mai precis, data de 24 martie \u2013 a \u00eendoliat toat\u0103 suflarea muzical\u0103 din Rom\u00e2nia prin vestea decesului compozitorului Vasile Sp\u0103t\u0103relu, veste care s-a r\u0103sp\u00e2ndit pretutindeni, cu iu\u0163eala fulgerului. De mai mult\u0103 vreme (\u201eVreme…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,430],"tags":[],"class_list":["post-19870","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-230"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19870"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19870\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19876,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19870\/revisions\/19876"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}