{"id":19891,"date":"2020-03-18T13:09:41","date_gmt":"2020-03-18T13:09:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=19891"},"modified":"2020-03-18T13:09:41","modified_gmt":"2020-03-18T13:09:41","slug":"implicarea-clerului-in-actul-unirii-basarabiei-cu-patria-mama-la-27-martie-1918","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/implicarea-clerului-in-actul-unirii-basarabiei-cu-patria-mama-la-27-martie-1918\/","title":{"rendered":"Implicarea clerului \u00een actul unirii Basarabiei cu patria mam\u0103 la 27 martie 1918"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Fiind con\u015ftient de faptul c\u0103 Unirea\nde la 1918 nu a reprezentat rezultatul unor conjuncturi interne sau externe, ci\no etap\u0103 fireasc\u0103 de maturitate social-istoric\u0103, un moment culminant al con\u015ftiin\u0163ei\nna\u0163ionale a poporului nostru, \u00een cele ce urmeaz\u0103 voi eviden\u0163ia un aspect mai pu\u0163in\ncunoscut \u015fi anume felul \u00een care clerul din Basarabia a participat activ \u00een\nactul unirii. <\/p>\n\n\n\n

 Prin discursurile lor, rostite \u00eenainte \u015fi \u00een\npreajma anului 1918, episcopii ortodoc\u015fi Serghie Lapidevschi (1882-1891), Iacob\nPiatni\u0163chi (1898-1904), Vlaimir Sinchevici (1904-1908) \u015fi Visarion Puiu\n(1879-1964) au \u0163inut treaz\u0103 permanent con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de neam \u015fi \u0163ar\u0103 \u00een\nr\u00e2ndul poporului. Acestor episcopi li s-au ad\u0103ugat sutele de preo\u0163i care, \u00een\nfiecare duminic\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103toare, la sf\u00e2r\u015fitul Sfintei Liturghii, prin\ncuv\u00e2nt\u0103rile \u0163inute au con\u015ftientizat popula\u0163ia despre ceea ce reprezint\u0103 unirea\ntuturor rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur stat. <\/p>\n\n\n\n

Unitatea cultural-spiritual\u0103 reprezint\u0103\nconsecin\u0163a fireasc\u0103 a unit\u0103\u0163ii ontologice a unui neam, chiar dac\u0103 diversitatea\nforma\u0163iunilor politice \u015fi a cultelor religioase din spa\u0163iul rom\u00e2nesc p\u0103rea, la\nun moment dat, s\u0103 contrazic\u0103 acest fapt. Prin activit\u0103\u0163ile pastoral-misionare,\nclerul a cultivat sentimentul na\u0163ional al unit\u0103\u0163ii \u015fi a preg\u0103tit unirea,\nindependen\u0163a \u015fi neat\u00e2rnarea Bisericii. <\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00een decursul istoriei rom\u00e2nilor\nnu a existat dintotdeauna o unitate politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103, a existat o\nunitate de limb\u0103, de credin\u0163\u0103 \u015fi de cultur\u0103, care a reprezentat un catalizator\nal evenimentelor din anul 1918. \u0162\u0103ranii \u015fi ciobanii, la \u00eendemnul preo\u0163ilor\nparohi, de o parte \u015fi de alta a Carpa\u0163ilor au \u00eentemeiat biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri\nduc\u00e2nd mai departe aceea\u015fi credin\u0163\u0103 \u015fi acela\u015fi suflet rom\u00e2nesc prin \u015fcolile\n\u00eenfiin\u0163ate, tipografiile, copierea de manuscrise, picturi de biserici,\nc\u00e2ntecele religioase, colindele etc. \u00cen acela\u015fi timp, domnitorii \u015fi boierii au\nctitorit loca\u015furi sfinte pentru promovarea credin\u0163ei \u015fi culturii poporului\nnostru.<\/p>\n\n\n\n

 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a avut o contribu\u0163ie\nmajor\u0103 la promovarea con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii spirituale a neamului rom\u00e2nesc. Ea a\ncultivat \u00een sufletele credincio\u015filor rom\u00e2ni con\u015ftiin\u0163a treaz\u0103 c\u0103 au aceea\u015fi\nob\u00e2r\u015fie, acela\u015fi neam, aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103 str\u0103bun\u0103. Liturghia\ns\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een toate provinciile locuite de c\u0103tre rom\u00e2ni a\ndevenit un fel de factor de unificare spiritual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, de dezvoltare a\nidentit\u0103\u0163ii, con\u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii. Preo\u0163ii din fiecare parohie transmiteau\npreo\u0163ilor din comunit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate mesaje unioniste, astfel \u00eenc\u00e2t credincio\u015fii\nau fost preg\u0103ti\u0163i suflete\u015fte pentru marele act din 1918. A existat o str\u00e2ns\u0103\ncolaborare \u00eentre parohii pe tema unirii. Discursurile trebuiau s\u0103 fie\ninteligibile pentru \u00eentreaga mas\u0103, fapt ce se putea realiza printr-un limbaj\nliturgic, care asigura, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, mijlocul de\ncomunicare \u00eentre reprezentan\u0163ii emancipa\u0163i ai na\u0163iunii \u015fi baza societ\u0103\u0163ii\nformat\u0103 \u00een mare parte din \u0163\u0103ranii mai pu\u0163in \u015ftiutori de carte. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen teritoriile rom\u00e2ne\u015fti din estul Prutului, ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi\nreligioase s-a manifestat la fel ca \u015fi \u00een celelalte provincii. La congresul\nclericilor \u015fi mirenilor, \u0163inut la Moscova, la \u00eenceputul lunii iunie 1917 s-a\nhot\u0103r\u00e2t autonomia bisericeasc\u0103 \u015fi politic\u0103 a Basarabiei. Congresul a decis, c\u0103 este gata s\u0103 ajute, pe c\u00e2t este cu putin\u0163\u0103,\naceste noroade, ca ele s\u0103-\u015fi dob\u00e2ndeasc\u0103 \u0163intele dorite<\/em>.1<\/sup> <\/p>\n\n\n\n

Adunarea extraordinar\u0103 a\nreprezentan\u0163ilor clericilor \u015fi mirenilor din eparhia Basarabiei care a\navut loc \u00een perioada 19-25 aprilie 1917, a ar\u0103tat cet\u0103\u0163enilor Basarabiei\nnecesitatea \u015fi importan\u0163a realiz\u0103rii unirii tuturor rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur\nstat. …Opera consolid\u0103rii statului se\ng\u0103se\u015fte \u00een m\u00e2inile sigure ale guvernului provizoriu, care p\u00e2n\u0103 la adunarea\nconstituant\u0103 este singura autoritate superioar\u0103 recunoscut\u0103 de c\u0103tre voin\u0163a\npoporului. Salut\u00e2nd guvernul provizoriu, sus\u0163in\u00e2ndu-se prin toate mijloacele\nini\u0163iativa lui \u015fi dorind sincer a lua parte la munca lui creatoare, adunarea\nextraordinar\u0103 eparhial\u0103 a reprezentan\u0163ilor clericilor \u015fi mirenilor din\nBasarabia chiam\u0103 pe to\u0163i cet\u0103\u0163enii la acela\u015f lucru \u015fi-i roag\u0103 a p\u0103stra unirea\nduhului \u00een leg\u0103tura p\u0103cii \u015fi dragostei<\/em>.2<\/sup> <\/p>\n\n\n\n

Mesajul unit\u0103\u0163ii apare \u015fi \u00een Cartea pastoral\u0103 a\nSf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Rom\u00e2ne din Basarabia c\u0103tre clerul \u015fi poporul\nacesteia: Cucernici p\u0103rin\u0163i \u015fi drept sl\u0103vitorilor cre\u015ftini<\/em>! Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericei\nOrtodoxe autocefale Rom\u00e2ne, v\u0103 trimite la to\u0163i, cu cea mai mare p\u0103rinteasc\u0103\ndragoste, cuv\u00e2ntul lui de pace \u015fi de binecuv\u00e2ntare \u00een Domnul, \u00eendrept\u0103\u0163it prin\nfapta \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi ve\u015fnic\u0103 a Unirii din 27 Martie 1918, prin care Basarabia\ns\u2019a alipit de bun\u0103 voie la patria mam\u0103 \u2013 Sf\u00e2ntul Sinod a \u0163inut de a sa grabnic\u0103\n\u015fi pl\u0103cut\u0103 datorie, s\u0103 fac\u0103 purtare de grij\u0103 pentru cele biserice\u015fti ale\nvoastre, chiar din cele dint\u00e2i \u015fedin\u0163e ale adun\u0103rii lui de acum… Mul\u0163umind\nprea bunului Dumnezeu, p\u0103rintele nostru ceresc, c\u0103 dup\u0103 trecere mai bine de un\nveac, biserica moldoveneasc\u0103 dintre Prut \u015fi dintre Nistru s\u2019a \u00eentors din nou \u00een\ns\u00e2nul bisericii \u015fi al patriei sale mame, precum a fost de veacuri \u2013 \u015fi cu\nn\u0103dejdea, c\u0103 vom avea din partea voastr\u0103 deplin\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere sufleteasc\u0103, la care\nne dau dreptul at\u00e2t binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu de a v\u0103 avea din nou sub\np\u0103rinteasca noastr\u0103 obl\u0103duire,… v\u0103 trimetem, prea cucernici p\u0103rin\u0163i \u015fi drept\nsl\u0103vitorilor cre\u015ftini ai scumpei noastre Basarabii doririle noastre de\ns\u0103n\u0103tate, de dragoste des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a unuia c\u0103tre altul \u015fi c\u0103tre patrie, statul,\nneamul \u015fi Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri<\/em>.3<\/sup> <\/p>\n\n\n\n

Mitropolitul Visarion Puiu, \u00een\nperioada c\u00e2t era vicar al Eparhiei Dun\u0103rii de Jos \u015fi director al Seminarului \u201eSf\u00e2ntul\nAndrei\u201d din Gala\u0163i (\u00eencep\u00e2nd cu data de 20 mai 1909) a gestionat, pe l\u00e2ng\u0103\nproblemele de management ale \u015fcolii \u015fi vicisitudinile primului r\u0103zboi mondial: \u00cen timpul r\u0103zboiului din 1916-1918, pe care\nl-am \u00eendurat sub bombardamente de artilerie vr\u0103jma\u015fe, am pref\u0103cut \u015fcoala \u00een\nspital pentru militarii r\u0103ni\u0163i, \u00een a c\u0103rei administrare lucram \u00eempreun\u0103 cu mama<\/em>.4<\/sup>\nLa 1 septembrie 1918 a fost numit director al Seminarului Teologic din Chi\u015fin\u0103u,\no unitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt dezorganizat\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-un local devastat, cu un\ncorp profesoral dezorientat \u015fi r\u0103zvr\u0103tit, din care doar un singur cadru\ndidactic \u015ftia limba rom\u00e2n\u0103. Reu\u015find s\u0103 rezolve multe dintre problemele\nexistente \u015fi s\u0103 deschid\u0103 cursurile seminarului, la data de 17 septembrie 1918,\nVisarion Puiu a fost ales pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii istorico-arheologice biserice\u015fti\ndin Chi\u015fin\u0103u care avea drept scop studierea trecutului istoric al institu\u0163iilor\nbiserice\u015fti basarabene \u015fi de a conserva monumentele istorice biserice\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Numit pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii\nCultural-misionare Fr\u0103\u0163ia na\u015fterii lui\nHristos<\/em>, una dintre cele mai rodnice societ\u0103\u0163i culturale din Basarabia,\nVisarion Puiu va milita pentru cauza na\u0163ional\u0103 \u015fi pentru credin\u0163a ortodox\u0103. \u00cen\nperioada 1918-1921, el a parcurs \u00eentregul teritoriu al Basarabiei, constat\u00e2nd\nfaptul c\u0103 guvernan\u0163ii de la Bucure\u015fti \u015fi reprezentan\u0163ii Bisericii Ortodoxe\nRom\u00e2ne cuno\u015fteau destul de pu\u0163in realit\u0103\u0163ile din aceast\u0103 provincie rom\u00e2neasc\u0103.5<\/sup>\nAceast\u0103 concluzie la care a ajuns l-a determinat s\u0103 amplifice \u015fi mai mult\nunitatea \u015fi uniformitatea na\u0163iunii rom\u00e2ne chiar \u015fi dup\u0103 anul 1918. <\/p>\n\n\n\n

Discursul \u0163inut de c\u0103tre\narhimandritul Gurie Grosu (care va deveni ulterior primul mitropolit de origine\nrom\u00e2neasc\u0103 al Basarabiei), reprezentantului clerului moldovenesc, \u00een Sfatul \u0162\u0103rii,\ncu prilejul unirii Basarabiei cu patria mam\u0103, la 27 martie 1918 eviden\u0163iaz\u0103\nc\u00e2teva elemente ce leag\u0103 istoria poporului rom\u00e2n cu cea biblic\u0103, \u00een centrul\nc\u0103reia troneaz\u0103 marea s\u0103rb\u0103toare a \u00cenvierii: …Clerul moldovenesc a suferit \u00een trecut multe persecu\u0163ii; el a suferit\nmai mult din partea \u0163arismului dec\u00e2t alte clase. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 spune, c\u0103\ncuv\u00e2ntul trebuie s\u0103 fie liber, dar \u00een Rusia el n\u2019a fost liber pentru cler. Noi\n\u00eenv\u0103\u0163am \u00een \u015fcoal\u0103 nu limba, care trebuia s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103, ci aceea care ne\nducea la robie… Ast\u0103zi este \u00cenvierea din mor\u0163i a poporului nostru\nmoldovenesc. Mai bine de o sut\u0103 de ani noi am avut de suferit sub jugul \u0163arismului,\ndar ast\u0103zi \u015fi pentru noi a r\u0103s\u0103rit soarele libert\u0103\u0163ii. De acum \u00eenainte el va\nlumina vecinic. \u00cen cursul unui veac \u00eentreg noi n\u2019am avut nici o zi, care s\u2019ar\nasem\u0103na cu cea de ast\u0103zi. Ast\u0103zi este ziua Intr\u0103rii \u00een biseric\u0103. Ast\u0103zi\nBasarabia noastr\u0103, ca un prunc nevinovat, intr\u0103 \u00een biseric\u0103, \u00een era nou\u0103 a vie\u0163ii\nsale<\/em>.6<\/sup> <\/p>\n\n\n\n

Rolul Bisericii basarabene la\n\u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri de la 27 martie 1918 s-a manifestat \u00een primul r\u00e2nd prin\nde\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a leg\u0103turii spirituale de\nsecole dintre Biseric\u0103 \u015fi popor, Biseric\u0103, popor \u015fi puterea politic\u0103. Comitetul\nprovizoriu al Partidului Na\u0163ional Moldovenesc a adresat un apel preo\u0163ilor\nrom\u00e2ni, cu prilejul adun\u0103rii acestora la Chi\u015fin\u0103u, \u00een data de 18 aprilie 1917.\nF\u0103c\u00e2nd trimitere la trecutul istoric al rom\u00e2nilor sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103,\ncomitetul constata c\u0103: bietul moldovean a ajuns s\u0103 se\nsimt\u0103 str\u0103in \u00een \u0163ara lui \u015fi adeseori s\u0103 se ru\u015fineze de neamul lui, <\/em>ca <\/em>s\u0103\nnu admitem s\u0103\nr\u0103m\u00e2nem \u015fi mai departe lipsi\u0163i de ceea ce ni se cade, va trebui s\u0103 ne cucerim\n\u00een\u015fine drepturile, care \u015ftim c\u0103 ni se cuvin, <\/em>… cerin\u0163a\nnoastr\u0103 este c\u0103 cea dint\u00e2i datorie a preo\u0163imii moldovene\u015fti e ca s\u0103 se \u00eenscrie\n\u00een P.N.M. \u015fi s\u0103 se \u00eendatoreze a c\u00e2\u015ftiga \u015fi poporul pentru acest partid. S\u0103 ne\n\u00eentoarcem cu to\u0163ii la norodul nostru, s\u0103-l \u00eent\u0103rim, s\u0103-l ajut\u0103m, s\u0103-l lumin\u0103m\npentru ca s\u0103 nu se os\u00e2ndeasc\u0103 cei de azi \u015fi cei din viitor c\u0103 l-am fi putut\nridica dar n-am avut destul\u0103 dragoste pentru el<\/em>.7<\/sup><\/p>\n\n\n\n

Mi\u015fcarea religioas\u0103 din anii\n1917-1918 \u015fi-a g\u0103sit reflec\u0163ia \u00een lupta bisericii pentru trezirea con\u015ftiin\u0163ei\nna\u0163ionale, \u00eendemn\u00e2nd poporul spre men\u0163inerea unui echilibru social-politic \u015fi\nafirmarea bisericii ca unitate religioas\u0103 pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc de o\nparte \u015fi de alta a Carpa\u0163ilor. De n-ar fi fost Biserica, care prin\nreprezentan\u0163ii ei s\u0103 \u0163in\u0103 de\u015fteapt\u0103 con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, n-ar fi fost acei fii\ncare au f\u0103cut unirea.<\/em>8<\/sup> <\/p>\n\n\n\n

Misiunea Bisericii nu a constat\nnumai \u00een propov\u0103duirea unei identit\u0103\u0163i cre\u015ftine mo\u015ftenite ci motiva\u0163ia de a\ntr\u0103i ca neam un mod de via\u0163\u0103 hristic, manifestat \u00een toate domeniile: cultural,\nsocial, politic etc. Preg\u0103tirea spiritual\u0103 \u00een vederea \u00een\u0163elegerii c\u0103 unitatea\nde neam este necesar\u0103 \u015fi c\u0103 dob\u00e2ndirea acesteia reprezint\u0103 voin\u0163a divin\u0103,\nimplic\u0103 o deta\u015fare de ceea ce este r\u0103u \u015fi promovarea unui dinamism spiritual.\nUnitatea de neam creaz\u0103 noi raporturi interumane. Modelul unit\u0103\u0163ii oferit de\nCrucea lui Hristos care a unit Cerul cu P\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne suprema revela\u0163ie a\niubirii salvatoare a lui Dumnezeu pentru oameni. <\/p>\n\n\n\n

Identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi afirmarea\nei trebuie exprimat\u0103 \u00een universalitatea cre\u015ftinismului, care asum\u0103 \u015fi poten\u0163eaz\u0103\naceast\u0103 identitate. Universalitatea cre\u015ftin\u0103 nu duce la excluderea sau\nsuprimarea identit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, culturale \u015fi lingvistice. Biserica Ortodox\u0103\nrespect\u0103 identitatea fiec\u0103ruia, dar s\u0103 nu \u00ee\u015fi piard\u0103 viziunea universal\u0103, care,\nnu trebuie s\u0103 devin\u0103 o arm\u0103 a unui imperialism dominant, preg\u0103tit s\u0103 sacrifice\nparticularul \u00een numele universalului.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, \u00eentr-o lume a seculariz\u0103rii \u015fi\nglobaliz\u0103rii, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi p\u0103streze identitatea \u015fi s\u0103-\u015fi promoveze\nvalorile culturale \u015fi spirituale, al\u0103turi de simboluri, iar jertfele trecutului\ns\u0103 constituie exemple de prop\u0103\u015fire \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

[1] Ziarul \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, Nr. 59, din 20 Iulie\n1917, apud \u015etefan Ciobanu, Unirea\nBasarabiei. Studiu \u015fi documente cu\nprivire la Mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 din\nBasarabia \u00een anii 1917-1918<\/em>, Editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Bucure\u015fti,\n1929, pp. LIV-LV. <\/p>\n\n\n\n

2 Ziarul \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, Nr.\n39, din 17 Mai 1917, apud \u015etefan Ciobanu, Op.\ncit<\/em>., pp. 23-24. <\/p>\n\n\n\n

3 Ziarul \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, Nr. 51 din 21 iunie 1918,\napud \u015etefan Ciobanu, Op. cit<\/em>., pp.\n269-272. <\/p>\n\n\n\n

4 *** Direc\u0163ia Arhivelor Na\u0163ionale Istorice Centrale, Fond Visarion Puiu<\/em>, Dosar 31, p. 60. <\/p>\n\n\n\n

5 Ibidem<\/em>,\nDosar 1, fila 54. <\/p>\n\n\n\n

6 \u015etefan\nCiobanu, Op. cit.<\/em>, pp. 122-124.<\/p>\n\n\n\n

7 Idem, Unirea Basarabiei. Culegere de documente<\/em>,\nEditura Universitas, Chi\u015fin\u0103u, 1993,\npp. 88-89.<\/p>\n\n\n\n

8 Vasile \u0162epordei, Scrieri alese<\/em>,\nEditura Flux, Chi\u015fin\u0103u, 2005, p. 94. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiind con\u015ftient de faptul c\u0103 Unirea de la 1918 nu a reprezentat rezultatul unor conjuncturi interne sau externe, ci o etap\u0103 fireasc\u0103 de maturitate social-istoric\u0103, un moment culminant al con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului nostru, \u00een cele ce urmeaz\u0103 voi eviden\u0163ia…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,430],"tags":[],"class_list":["post-19891","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-230"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19891","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19891"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19891\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19897,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19891\/revisions\/19897"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19891"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19891"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19891"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}