{"id":21002,"date":"2021-03-09T14:37:14","date_gmt":"2021-03-09T14:37:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21002"},"modified":"2021-03-09T14:37:14","modified_gmt":"2021-03-09T14:37:14","slug":"fulgerul-minunii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/fulgerul-minunii\/","title":{"rendered":"Fulgerul minunii"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-large\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/07-ap237-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"227\" height=\"340\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/07-ap237-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-21003\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/07-ap237-foto1.jpg 227w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/07-ap237-foto1-200x300.jpg 200w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/07-ap237-foto1-160x240.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 227px) 100vw, 227px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cuprins de o dulce \u015fi bl\u00e2nd\u0103 evlavie, fulgerat de aripa veciei cutremur\u0103toare, M.S. (M\u0103ria Sa), Mihail Sadoveanu se las\u0103 ademenit de ispitirile poeziei. Echinoc\u0163iul sloboade lumina, pream\u0103rind clipa, \u00eenve\u015fnicindu-i f\u0103ptura prin cuv\u00e2nt, iar rostirea se \u00eempline\u015fte \u00een profunzime, tulbur\u00e2nd pentru o clip\u0103, semnul\/somnul celor ce sunt. Stejarul ne apare ca imaginea vie\u0163ii \u00een \u00eencercarea de a cuprinde cerul, de a surprinde lumina, c\u00e2nd te \u00eencearc\u0103 iubirea \u015fi ispitirea cunoa\u015fterii. Dup\u0103 ce a colindat hotarele nehot\u0103r\u00e2te ale limbii rom\u00e2ne, dup\u0103 ce a rotunjit, \u00een rostirea rom\u00e2neasc\u0103 autentic\u0103, natura etern-uman\u0103, dup\u0103 ce a turnat \u00een faguri de rostire g\u00e2ndul rom\u00e2nesc, iat\u0103-l pe Mihail Sadoveanu ademenind fr\u0103gezimea transparent\u0103 a poeziei, cucerit de ispita ei dulce, fermec\u00e2ndu-l, fulger\u00e2ndu-l. Poezia face s\u0103 r\u0103sar\u0103 st\u0103ri care par l\u0103murite \u00een focul \u00eemplinirii, \u00een des\u0103v\u00e2r\u015firea formei, \u00een arderea pur\u0103 a focului interior.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>DAIM<\/em> e un <em>cristal sonor<\/em>, o transparen\u0163\u0103 vie a sufletului \u00eensetat de moarte. Transparen\u0163a \u00eenlesne\u015fte efemerului s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een jerbe lirice, \u00eenc\u00e2t \u00een\u0163elesul se pierde enigmatic, f\u0103r\u0103 urm\u0103. Amiaza se r\u0103sfr\u00e2nge \u00een lumina nefireasc\u0103 a uimirii. Iubirea ispite\u015fte firea \u00eentr-un zbor care atinge \u00een\u0103l\u0163imile \u015fi profunzimile neb\u0103nuite ale fiin\u0163ei \u00eenseninate \u00eentru eternitate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>DAIM<\/em> e cartea fiin\u0163ei sadoveniene, cutremurate, luminate \u015fi desferecate: <em>Viclenia ei va fi cur\u0103\u0163ia<\/em>. Ea fiind Mireasa sau Moartea. Foirea, Fo\u015fnirea, desfolierea clipelor\/aripilor ne apar toate ca un zbor \u00eenfiorat de cuv\u00e2nt. EA e aceea <em>care<\/em> <em>z\u00e2mbe\u015fte<\/em> \u015fi va p\u0103\u015fi spre EL \u00eentr-o <em>str\u0103lucire<\/em> \u00eenghe\u0163at\u0103. Energia latent\u0103 e \u00eenfiorat\u0103 de fiorul rece al schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103. EA nu e dec\u00e2t hieroglifa care \u00eenvie.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>DAIM<\/em> e cartea unei convertiri ispititoare \u015fi a unei conversiuni de semne \u00eencifrate, r\u0103sfr\u00e2ngere \u00eentru existen\u0163a anonim\u0103, dar care prinde f\u0103ptur\u0103 prin cuv\u00e2nt, prin grai\/rostire, prin cunoa\u015ftere\/uimire, prin \u00eenf\u0103ptuire\/\u00eemplinire. <em>DAIM<\/em> poate fi considerat <em>Luceaf\u0103rul<\/em> lui Sadoveanu. Hyperion este Cel-f\u0103r\u0103-bucurie (Ac-Ta). Demiurgul este zeul Tasfa (Tat\u0103l Stihiilor \u015fi al Fatalit\u0103\u0163ii). Fata e Cea-care-z\u00e2mbe\u015fte (<em>Dulce-mplinit\u0103<\/em>). Pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een <em>cercul str\u00e2mt<\/em>, muritorii de r\u00e2nd tr\u0103iesc \u00eentr-o <em>lumin\u0103 de ghea\u0163\u0103<\/em>. Spre deosebire de <em>Luceaf\u0103rul<\/em> eminescian, \u00een DAIM-ul sadovenian, Cel-f\u0103r\u0103-bucurie ascult\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte rostul firii, ca slujitor al Tainei, ca \u00eentrupare a Demiurgului \u00een lume; purt\u0103tor de semn, el \u00eei \u00eempline\u015fte \u00een\u0163elesul. Lumea sadovenian\u0103 devine etern\u0103 prin citirea semnelor care ascund abisuri ame\u0163itoare, dar care nu smintesc pe receptor, pe interpret, pe lector: <em>De la duhul t\u0103u \u00eencotro s\u0103 plec?\/ \u015ei de la fa\u0163a ta unde s\u0103 fug?\/ S\u0103 m\u0103 sui \u00een cer? Acolo e\u015fti!\/ S\u0103-mi a\u015ftern sub p\u0103m\u00e2nt? Iat\u0103-te!\/ S\u0103 m\u0103 ridic pe aripile luceaf\u0103rului?\/ S\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een pr\u0103pastia m\u0103rii?\/ \u015ei-acolo dreapta ta m-ajunge \u015fi m-apuc\u0103.\/ Zis-am: \u00eentuneric s\u0103 m\u0103-nv\u0103luie\/ \u015ei noaptea lumea mea s\u0103 fi e!\/ Dar pentru tine bezna nu se-ntunec\u0103\/ \u015ei noaptea ca ziua lumineaz\u0103,\/ \u00centunericul t\u0103u e ca \u015fi lumina!\/ De m\u00e2nia ta, Doamne\/ Numai \u00eentru tine m\u0103 va ad\u0103posti!<\/em> Citirea semnelor este un act sublim. Poetul Gheorghe Tomozei a propus o cheie pentru citirea titlului sadovenian: <em>DAIM, Doamn\u0103 Aleas\u0103 a Inimii Mele<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;<em>DAIM<\/em> e cartea unei m\u0103rturisiri smerite, o <em>c\u00e2ntare a c\u00e2nt\u0103rilor<\/em> sau, cum scria Gheorghe Tomozei: <em>Daim e cartea de m\u0103rturisire a unei iubiri vinovate \u015fi smerite. O C\u00e2ntare a C\u00e2nt\u0103rilor. Carte de crepuscul, de tain\u0103 \u00eenvins\u0103<\/em>. Fiin\u0163a se las\u0103 cuprins\u0103 \u015fi surprins\u0103 de iubire: <em>Ca-n clipa unei sacre epifanii<\/em>. Clipa etern\u0103 face s\u0103 se cutremure ve\u015fnicia \u00eentreag\u0103, clipa dint\u00e2i, genuin\u0103, epifanic\u0103. E momentul c\u00e2nd timpul uria\u015f, ca o reptil\u0103 preistoric\u0103 (suger\u00e2nd haosul), \u00eencremene\u015fte, ademenit fiind de ispitirea f\u0103pturii, a formei ca matc\u0103 \u00eentemeiat\u0103 prin cuv\u00e2nt, a vicleniei naive, a \u00eenchipuirii senine. <em>Genunea eternit\u0103\u0163ii<\/em> e amenin\u0163at\u0103 de <em>dihania vechimii<\/em>. Trecutul devine monstruos (o salamandr\u0103 uria\u015f\u0103, greoaie) atunci c\u00e2nd nu e trecut prin focul cuv\u00e2ntului, c\u00e2nd nu e ispitit de form\u0103, de \u00eentruchipare, de \u00eentrupare. Flac\u0103ra \u00eenchipuirii, logosul jertfitor \u015fi \u00eentemeietor \u00eenlesnesc trezirea, epifania, reg\u0103sirea de sine, \u00eemplinirea. Ac-ta este fiul risipitor, cel prin care se \u00eempline\u015fte o aspira\u0163ie nem\u0103rturisit\u0103, cel f\u0103r\u0103 de care Bucuria (simpl\u0103) nu ar fi posibil\u0103: <em>C\u0103ci s-a acumulat \u00een mine totul ce-i\/ Ne\u00eemplinit \u00een to\u0163i str\u0103mo\u015fii mei,\/ Tot ce-au l\u0103sat s\u0103 treac\u0103 \u00een regres,\/ ce n-au sim\u0163it \u015fi ce n-au \u00een\u0163eles<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Tot ce-i ne\u00een\u0163eles, p\u0103r\u0103sit \u00een trecut, va amenin\u0163a \u00een\u0163elesul de acum, iar acesta se va r\u0103zbuna. Trecutul neexplicat devine opac, iar prin cuv\u00e2nt, timpul devine f\u0103ptur\u0103, \u00eentrupat\u0103 \u00een clipa de acum, etern\u0103. Iubirea e cea care face ca timpul s\u0103 devin\u0103 f\u0103ptur\u0103, s\u0103 se preschimbe \u00een cuv\u00e2nt, pream\u0103rind clipa trezirii, c\u00e2nd trecutul se \u00eentrerupe \u015fi devine un <em>Acum<\/em> etern! Soarele negru eminescian devine la Sadoveanu un <em>negru rotitor<\/em>, iar <em>ve\u015fnicia curge rupt\u0103-n ore negre<\/em>. Trecutul mort \u00eenvie prin cuv\u00e2nt, iar sufletul \u00eenfiorat de cuv\u00e2nt devine transparent, o transparen\u0163\u0103 vie \u00een care literele sunt hieroglife eterne: <em>Lumin\u0103 lin\u0103,\/ Hierogram\u0103 de stele<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Prin ilumin\u0103ri de o clip\u0103, Sadoveanu \u00eensenineaz\u0103 ve\u015fnicia, d\u00e2nd c\u00e2te un nume <em>Celei-care-z\u00e2mbe\u015fte<\/em>, identific\u00e2nd-o prin multiplicarea numelui. Trezirea timpului \u00eenseamn\u0103 rostire prin cuv\u00e2nt, c\u00e2nd se lumineaz\u0103 calea, c\u00e2nd se de\u015fteapt\u0103 clipa, c\u00e2nd se \u00eentrupeaz\u0103 zborul ne\u00eentrerupt. Singur fiind, nu vei ajunge dec\u00e2t \u00een pustiu. T\u00e2rziu. \u00censo\u0163it fiind, vei r\u0103t\u0103ci, dar te vei reg\u0103si prin cuv\u00e2nt. Ea, Femeia, este cea care \u00eenlesne\u015fte cunoa\u015fterea, comunicarea, reg\u0103sirea de sine, dep\u0103\u015firea condi\u0163iei umane, st\u0103p\u00e2nirea naturii oarbe, ispitirea firii prin viclenia semnului, ca putere a \u00een\u0163elepciunii. S\u00e2nzienele sunt semnul echilibrului, al p\u0103cii interioare, al \u00eemp\u0103c\u0103rii de sine, c\u00e2nd toate par s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 ceva tainic. Echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 e semnul nestatorniciei \u015fi al nest\u0103p\u00e2nirii, al capriciului \u015fi al vicleniei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;Iubirea potole\u015fte dev\u0103lm\u0103\u015fia, consfin\u0163ind ceea ce se impune de la sine: <em>De dincolo de-nt\u00e2ia stea\/ Ce s-a aprins \u00een senin,\/ Dincolo de candela\/ Celui ce st\u0103 peste vreme<\/em>. Iubirea \u00eenseamn\u0103 <em>desfacere de lut<\/em>, c\u0103utarea \u00eenfrigurat\u0103 a clipei care dureaz\u0103 c\u00e2t o eternitate. Diminutivele \u00eembl\u00e2nzesc \u015fi apropie f\u0103ptura: <em>f\u0103clioar\u0103, guri\u0163\u0103, ochi\u015fori, s\u00e2ni\u015fori<\/em>. <em>Umbra cuvintelor<\/em> \u00eenseamn\u0103 \u00een\u0163elesul care nu poate fi \u00eenstr\u0103inat, oric\u00e2t am invoca soarele <em>personal \u015fi dumnezeiesc<\/em>. Ca \u015fi Eminescu, Sadoveanu eternizeaz\u0103 fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u00een hotarele sublimului, l\u0103murind-o \u015fi <em>fix\u00e2ndu-i ve\u015fnicia<\/em>. Clipa <em>suspendat\u0103<\/em>, eminescian\u0103, ca pecete \u015fi nimb, devine reper absolut, <em>clip\u0103 neclintit\u0103<\/em>, \u00een crea\u0163ia lui Sadoveanu: <em>Domnul Dumnezeul meu n-a pus num\u0103r timpului s\u0103u, ca oamenii; toate faptele, toate evurile, toate roirile de \u00eencerc\u0103ri nenum\u0103rate c\u00e2t nisipurile oceanelor \u00eei sunt prezente \u015fi juxtapuse. Domnul Dumnezeul meu n-are niciuna din \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rile revelate; e cuv\u00e2nt, dup\u0103 versetul Evanghelistului. Spiritul s\u0103u e \u00een inteligen\u0163a florilor \u015fi a cristalelor, \u00een moner\u0103 \u015fi \u00een bobul de gr\u00e2u, \u00een energia v\u00e2nturilor \u015fi a valurilor, \u00een codri \u015fi \u00een ierburile pustiilor: \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u00een moarte, care sunt acela\u015fi lucru. La jude\u0163ul s\u0103u ne afl\u0103m to\u0163i din toate veacurile noastre. Clipa sa neclintit\u0103 \u015fi toate viscolele veacurilor noastre sunt una<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;<em>DAIM<\/em> pare a fi o tres\u0103rire (o p\u0103rere) eminescian\u0103 t\u00e2rzie, fulgerat\u0103 de minunea clipei \u00eentrupate \u00eentr-un zbor demiurgic, epifanic, l\u0103muritor, jertfi tor, uimitor de lini\u015ftitor. Cuvintele se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een amiaza firii, c\u00e2nd se v\u0103d pe sine \u015fi se schimb\u0103 la fa\u0163\u0103, cutremurate, c\u0103ci se pare c\u0103 tr\u0103im \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><em>Gheorghe SIMON<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cuprins de o dulce \u015fi bl\u00e2nd\u0103 evlavie, fulgerat de aripa veciei cutremur\u0103toare, M.S. (M\u0103ria Sa), Mihail Sadoveanu se las\u0103 ademenit de ispitirile poeziei. Echinoc\u0163iul sloboade lumina, pream\u0103rind clipa, \u00eenve\u015fnicindu-i f\u0103ptura prin cuv\u00e2nt, iar rostirea se \u00eempline\u015fte \u00een profunzime, tulbur\u00e2nd pentru&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/fulgerul-minunii\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,440],"tags":[],"class_list":["post-21002","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-237"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21002","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21002"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21004,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21002\/revisions\/21004"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}