{"id":21126,"date":"2021-04-22T04:40:42","date_gmt":"2021-04-22T04:40:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21126"},"modified":"2021-04-22T04:40:42","modified_gmt":"2021-04-22T04:40:42","slug":"valoarea-educativa-a-creatiei-lui-grigore-vieru","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/valoarea-educativa-a-creatiei-lui-grigore-vieru\/","title":{"rendered":"Valoarea educativ\u0103 a crea\u0163iei lui Grigore Vieru"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Grigore Vieru este una dintre individualit\u0103\u0163ile creatoare, cele mai originale \u015fi complexe \u00een contextul literaturii pentru copii din cea de-a doua jum\u0103tate a sec. XX \u015fi \u00eenceputul sec. XXI. Debuteaz\u0103 editorial \u00eenc\u0103 \u00een 1957 cu o plachet\u0103 de versuri pentru copii, Alarma<\/em>, apreciat\u0103 de critica literar\u0103. A continuat s\u0103 scrie pentru cei mici, urm\u00e2ndu-\u015fi cu fermitate crezul c\u0103 o carte, un c\u00e2ntec frumos pentru copii \u201epoate salva \u00een viitor o Patrie\u201d. C\u0103r\u0163ile Muzicu\u0163e<\/em> (1958), Bun\u0103 ziua, fulgilor<\/em> (1961), Mul\u0163umim pentru pace<\/em> (1963), Soarele cel mic<\/em> (povestiri, 1963), Poezii de seama voastr\u0103<\/em> (1967), Duminica cuvintelor<\/em> (1969), Trei iezi<\/em> (1970), Codrule, codru\u0163ule<\/em> (1970, \u00een colaborare cu Spiridon Vangheli \u015fi pictorul Igor Vieru), Soare, soare<\/em> (1972, culegere de c\u00e2ntece), S\u0103 cre\u015fti mare<\/em> (1980), Spune-i soarelui o poezie<\/em> (1989), Frumoas\u0103-i limba noastr\u0103<\/em> (1990), Cartea ghioceilor<\/em> (1996), Soare, soare, domn frumos<\/em> (2008) \u015f. a. l-au consacrat \u00een literatura basarabean\u0103, \u015fi nu numai, drept unul dintre autorii notorii care scriau pentru copii. Binecunoscutul Abecedar<\/em>, editat \u00een 1970 \u00een colaborare cu Spiridon Vangheli, \u015fi cartea pentru pre\u015fcolari Albinu\u0163a<\/em> (1979) au fost reeditate \u00een mai multe r\u00e2nduri, devenind cu adev\u0103rat cele mai populare c\u0103r\u0163i printre cititorii de toate v\u00e2rstele. Grigore Vieru a p\u0103strat \u00een el sufletul de copil, a sl\u0103vit mama, copil\u0103ria \u015fi, \u00een poezia sa, a avut o intens\u0103 activitate dedicat\u0103 copiilor.<\/p>\n\n\n\n

Poeziile lui Grigore Vieru au o valoare educativ\u0103 incontestabil\u0103. Prin lectura operelor sale el te \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 iube\u015fti plaiul, s\u0103 pre\u0163uie\u015fti p\u0103rin\u0163ii, s\u0103 admiri minunata natur\u0103 a patriei, altoind \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorilor valori general-umane. Versurile lui Vieru pentru copii se identific\u0103 cu bucuriile \u015fi \u201enefericirile\u201d copil\u0103riei \u00eense\u015fi, este, cu certitudine, mai mult dec\u00e2t o carte, ea cap\u0103t\u0103 propor\u0163iile unei mari \u015fcoli, ale unui templu \u00een care copiii sunt ini\u0163ia\u0163i \u00een tainele cunoa\u015fterii vie\u0163ii \u015fi ale recept\u0103rii frumosului artistic. A dezvolta dragostea pentru literatur\u0103 \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 \u015fi \u015fcolar\u0103 mic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 a renun\u0163a la exigen\u0163ele esteticului, sub pretextul c\u0103 ne adres\u0103m celor mici, ci, dimpotriv\u0103, reu\u015fita este asigurat\u0103 dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul va \u015fti, va putea s\u0103 sensibilizeze pe micii ascult\u0103tori sau cititori, prin intermediul for\u0163ei expresive a limbajului artistic, care va contribui la dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii multilaterale a copilului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNumele lui Grigore Vieru este cartea de vizit\u0103 a tuturor basarabenilor, maestrul fiind omul care, cu toat\u0103 fragilitatea sa, a luptat ne\u00eencetat s\u0103 aduc\u0103 Basarabia aproape de matricea fireasc\u0103. Acesta este adev\u0103rul istoric, acesta este adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific, acesta este adev\u0103rul promovat de poet prin opera sa. De aceea Grigore Vieru a devenit \u015fi poetul de \u00eencredere deplin\u0103 a genera\u0163iei tinere \u00een formare, fiind studiat at\u00e2t la treapta gimnazial\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u015fi la treapta liceal\u0103. Lirica lui Grigore Vieru a cucerit genera\u0163ii de cititori prin dramatismul ei profund, prin laconismul aforistic, sinceritate, dar \u015fi prin modernitate, prin dialogismul de o sugestivitate absolut\u0103, prin curajul civic exemplar. Astfel, autorii de manuale \u015fi ai Curriculumului Na\u0163ional pentru disciplina Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 au inclus crea\u0163ia poetului printre textele cu titlu de recomandare pentru cadrele didactice. La treapta gimnazial\u0103 sunt recomandate urm\u0103toarele texte ale poetului Grigore Vieru: Cuv\u00e2ntul mama<\/em>, C\u00e2ntec de leag\u0103n pentru mama, C\u0103m\u0103\u015file, Formular, Leg\u0103m\u00e2nt, \u00cen limba ta, Eminescu, Reaprinde\u0163i candela<\/em> etc. La treapta liceal\u0103 sunt propuse crea\u0163iile: P\u0103dure, verde p\u0103dure<\/em>; Litanii pentru org\u0103<\/em>; Mam\u0103, tu e\u015fti<\/em>; A c\u0103zut cerul din ochii t\u0103i<\/em>; Chipul t\u0103u, mam\u0103<\/em>; Mic\u0103 balad\u0103<\/em>; Joc de familie<\/em>; Am rupt acest trandafir<\/em> \u2013 \u00een cl. a X-a \u015fi Ars poetica<\/em>; Harpa<\/em>; Poe\u0163ii<\/em>; Despre fericire<\/em>; Mai sunt<\/em> \u2013 \u00een cl. a XII-a.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen manualul de Limba \u015fi literatura <\/em>rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a VI-a, reg\u0103sim poezia Leg\u0103m\u00e2nt<\/em>, scris\u0103 de poet \u00een anul 1964. Leg\u0103m\u00e2nt<\/em> este \u00eensu\u015fi \u201etestamentul\u201d poetului: \u015etiu: c\u00e2ndva, la miez de noapte, \/ Ori la r\u0103s\u0103rit de Soare, \/ Stinge-mi-s-or ochii mie \/ Tot deasupra c\u0103r\u0163ii Sale<\/em>. Este o referire direct\u0103 la opera lui Mihai Eminescu. Urm\u0103toarele versuri sugereaz\u0103 i\u00admen\u00adsitatea \u015fi complexitatea crea\u0163iei eminesciene, pe care n-o po\u0163i p\u0103trunde \u00een \u00eentregime nici \u00eentr-o via\u0163\u0103 de om, urma\u015filor revenindu-le misiunea s\u0103 o fac\u0103: Voi ajunge-atunce, poate, \/ La mijlocul ei aproape<\/em>…<\/p>\n\n\n\n

\u201eCartea\u201d lui Eminescu le este l\u0103sat\u0103 urma\u015filor, ca simbol al continuit\u0103\u0163ii \u015fi al \u00eenve\u015fnicirii: S-o l\u0103sa\u0163i a\u015fa deschis\u0103, \/ Ca b\u0103iatul meu ori fata \/ S\u0103 citeasc\u0103 mai departe \/ Ce n-a dovedit nici tata<\/em>. Este unul dintre cele mai profunde elogii ale \u201einfinitului eminescian\u201d [16, 121], \u00een care \u201earmonia codrului b\u0103tut de g\u00e2nduri\u201d a ren\u0103scut \u00een toat\u0103 splendoarea ei: Iar de n-au s-auz\u0103 d\u00e2n\u015fii \/ Al str\u0103vechii slove bucium<\/em>, \/ A\u015feza\u0163i-mi-o ca pern\u0103 \/ Cu to\u0163i codrii ei \u00een zbucium. Poezia prezent\u00e2ndu-se astfel ca un testament literar asemenea poeziei eminesciene Mai am un singur dor<\/em>…, \u00een care marele poet na\u0163ional cere: S\u0103-mi fie somnul lin \u015fi codrul aproape<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Grigore Vieru s-a sim\u0163it poet \u00een m\u0103sura celebrului s\u0103u Leg\u0103m\u00e2nt<\/em> fa\u0163\u0103 de cartea canonic\u0103 a lui Eminescu, un testament spiritual de for\u0163a celui arghezian. Un leg\u0103m\u00e2nt deopotriv\u0103 fa\u0163\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 c\u0103reia i-a dedicat c\u00e2teva dintre cele mai frumoase poeme de dup\u0103 \u201etestamentele\u201d semnate de Ien\u0103chi\u0163\u0103 V\u0103c\u0103rescu, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici sau Tudor Arghezi. Geniul limbii rom\u00e2ne l-a posedat \u00eentr-at\u00e2t pe Grigore Vieru, \u00eenc\u00e2t el a ajuns la intui\u0163ia heideggerian\u0103 c\u0103 limba este Casa Fiin\u0163ei, c\u0103 te po\u0163i numi poet \u00een m\u0103sura \u00een care e\u015fti p\u0103zitor al limbii ca \u015fi al Casei P\u0103rinte\u015fti. Ce vers uluitor \u00een simplitatea lui este acesta: Casa p\u0103rinteasc\u0103 nu se vinde<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

 Poezia Leg\u0103m\u00e2nt<\/em> este prioritar valoroas\u0103 \u00een contextul actualit\u0103\u0163ii care se construie\u015fte pe ni\u015fte false valori, cum ar fi banii, pl\u0103cerea, egoismul, \u015fi care demonstreaz\u0103 o \u00eenfior\u0103toare tendin\u0163\u0103 de a dezr\u0103d\u0103cina cultura frumosului \u00een toate straturile acestei dimensiuni. Elevii vor reu\u015fi, \u00eendruma\u0163i de cadrul didactic, s\u0103-\u015fi adreseze unele \u00eentreb\u0103ri foarte importante, \u00eentreb\u0103ri sugerate de acest poem: Ce este testamentul? De ce cartea este obiectul principal care este l\u0103sat ca o mo\u015ftenire? Ce valori promoveaz\u0103 textul? De ce \u00een\u0163elepciunea este o valoare primordial\u0103? Ce atitudine manifest\u0103 autorul fa\u0163\u0103 de CARTE \u015fi CREA\u0162IE?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Astfel, Grigore Vieru prin crea\u0163ia sa ne ofer\u0103 un suport imens \u00eentru formarea unor valori veridice \u015fi opinii corecte fa\u0163\u0103 de aceste valori \u00eentr-o societate complex\u0103 prin diversitate. Poezia Leg\u0103m\u00e2nt<\/em> \u015fi multe alte crea\u0163ii ale poetului sunt instrumente pre\u0163ioase \u00een m\u00e2inile cadrelor didactice care cu dib\u0103cie \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 le folosesc pentru a educa t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi context, remarc\u0103m poezia F\u0103ptura mamei<\/em>, crea\u0163ia fiind recomandat\u0103 de autorii manualului de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a VIII-a<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Acest poem \u015fi-a asumat responsabilitatea de a ridica personalitatea mamei la rang de divinitate \u2013 prin d\u0103ruirea de sine, dragoste infinit\u0103, grija ce o poart\u0103 pentru copiii ei. Elevii se reg\u0103sesc \u00een situa\u0163ia de a discuta \u00een baza acestei poezii tema pe care o cunosc din clasele anterioare, chiar din crea\u0163iile aceluia\u015fi autor, \u00eens\u0103 \u00een acest text \u015fi la acest moment din via\u0163a lor, ei o redescoper\u0103. Analiz\u00e2nd poemul, aparent simplist, cu foarte pu\u0163ine figuri de stil, ei deduc idei extraordinare: Mama<\/em> \u2013 fiin\u0163\u0103 permanent\u0103, fireasc\u0103 ca aerul, este, de fapt, o personalitate complex\u0103 asemuit\u0103 unei divinit\u0103\u0163i care se pleac\u0103 deasupra copilului cu bl\u00e2nde\u0163e, r\u0103bdare \u015fi curaj pentru a-l c\u0103l\u0103uzi \u00een lumea mare, fiind pentru acesta \u015fi scut, \u015fi prag, \u015fi punte, \u015fi umbr\u0103 pe timp de ar\u015fi\u0163\u0103. Mama r\u0103m\u00e2ne mul\u0163umit\u0103 cu prezen\u0163a copilului, cu existen\u0163a lui, starea acestuia de bine fiind starea ei de bine (\u00cen priviri c-un fel de team\u0103 \/ Fericit\u0103 totu\u015fi e\u015fti<\/em>), \u00een acela\u015fi timp ea se afl\u0103 de veghe \u015fi se alin\u0103 cu dragostea pe care o tr\u0103ie\u015fte pentru copii.<\/p>\n\n\n\n

Viitorul \u0163\u0103rii depinde foarte mult de educa\u0163ia tinerii genera\u0163ii care va ajunge \u00een momentul c\u00e2nd va trebui, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 educe genera\u0163iile viitoare. Grigore Vieru prin acest poem \u00ee\u015fi aduce aportul pentru educa\u0163ia tinerii genera\u0163ii care trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 toat\u0103 responsabilitatea de a fi p\u0103rinte, s\u0103 demonstreze respect pentru p\u0103rin\u0163i \u015fi s\u0103 participe la educa\u0163ia unei genera\u0163ii s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n\n\n\n

Elevii clasei a IX-a se delecteaz\u0103 cu lectura poemului \u00cen limba ta<\/em> de Grigore Vieru, inclus \u00een primul capitol al manualului. Aceast\u0103 crea\u0163ie le sugereaz\u0103 elevilor importan\u0163a colosal\u0103 a limbii \u00een via\u0163a fiec\u0103rui om. Poetul este con\u015ftient de faptul c\u0103 limba este acea mas\u0103 omogen\u0103 care stabile\u015fte conexiunea dintre membrii societ\u0103\u0163ii ce constituie \u0163ara \u015fi promoveaz\u0103 cultura, confirm\u0103 identitatea noastr\u0103 cultural\u0103. Apogeul este cuprins \u00een ultimele versuri, \u00een care autorul explic\u0103 un fenomen psihologic:<\/p>\n\n\n\n

Iar c\u00e2nd nu po\u0163i \/ Nici pl\u00e2nge \u015fi nici r\u00e2de, \/ C\u00e2nd nu po\u0163i m\u00e2ng\u00e2ia \/ \u015ei nici c\u00e2nta,\/ Cu-al t\u0103u p\u0103m\u00e2nt,\/ Cu cerul t\u0103u \u00een fa\u0163\u0103,\/ Tu taci atuncea \/ Tot \u00een limba ta<\/u><\/em>.\u2013 astfel, este clar faptul c\u0103 limba nu este doar un instrument de comunicare, ea se afl\u0103 la baza personalit\u0103\u0163ii fiec\u0103rui om. Utiliz\u00e2nd acest text, cadrului didactic \u00eei revine misiunea de a educa elevilor respectul fa\u0163\u0103 de limb\u0103, de a educa cultura unei comunic\u0103ri corecte.<\/p>\n\n\n\n

La treapta liceal\u0103, autorii de manuale la disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a XII-a, i-au dedicat poetului Grigore Vieru o unitate, intitul\u00e2nd-o: Grigore Vieru sau numele t\u0103u, poezie<\/em>. Aceast\u0103 unitate include crea\u0163iile: Plaiul meu, Izvorul, Bun\u0103 diminea\u0163a!, Soare-soare, fr\u0103\u0163ioare!, Dorul \u015fi Limba, Zmeul, Pas\u0103rea<\/em> (elevii actualiz\u00e2nd poeziile pe care le cunosc din copil\u0103rie), \u00cen aceea\u015fi limb\u0103, Pentru Ea, F\u0103ptura mamei, Tu e\u015fti un geniu, A c\u0103zut cerul din ochii t\u0103i, Leac divin, Valul, Frunza, Blestem de dragoste, Bra\u0163ele mele, Sf\u00e2ntul, P\u0103dure, verde p\u0103dure, Metafora, Harpa<\/em> \u2013 poezii care transmit valorile fundamentale precum Limba rom\u00e2n\u0103, Mama, Dragostea, Crea\u0163ia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Utilizarea frecvent\u0103 a crea\u0163iilor poetului Grigore Vieru \u00een manualele de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la toate treptele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt confirm\u0103 valoarea educativ\u0103 a acesteia. Aportul poetului \u00een educa\u0163ia tinerii genera\u0163ii este enorm, \u00eens\u0103 Grigore Vieru, maestru al cuv\u00e2ntului, iubitor de plai, de limb\u0103 \u015fi de neam, se define\u015fte modest \u201eSunt iarb\u0103. Mai simplu nu pot fi<\/em>\u201d. C\u00e2nd ne referim la simplitatea scrisului lui Grigore Vieru, trebuie s\u0103 \u0163inem cont, neap\u0103rat, \u015fi de o alt\u0103 afirma\u0163ie care \u00eei apar\u0163ine: \u201eEu nu a fi simplu r\u00e2vnesc, ci a fi \u00een\u0163eles<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Poetul \u015fi-a consacrat \u00eentreaga sa via\u0163\u0103 copiilor, \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor, maturilor, l\u0103s\u00e2ndu-ne o oper\u0103 monumental\u0103, de o muzicalitate \u015fi-o frumuse\u0163e rar\u0103. Autor liric, cu o sensibilitate mare, dedic\u0103 poezii sufletului omenesc. Poet al mamei, al dorului \u015fi al dragostei, al ba\u015ftinei, al izvorului, al naturii \u2013 poet al lucrurilor sacre, a\u015fa e definit Grigore Vieru. Versurile poetului, \u00eenc\u00e2nt\u0103toare \u00een claritatea \u015fi simplitatea lor, trezesc de fiecare dat\u0103 sentimentul de frumos \u015fi de armonie \u00een to\u0163i cei care le-au \u00eent\u00e2lnit m\u0103car o dat\u0103. Vieru parc\u0103 ar fi un poet din alte vremuri \u015fi din alt\u0103 lume, departe de cotidianul nostru trepidant, de secolul nostru tehnologizat. Lirica lui este str\u0103in\u0103 noilor tendin\u0163e \u00een poezie, experimentelor postmoderniste. R\u0103d\u0103cinile ei sunt ad\u00e2nci \u2013 ele provin din bogatul folclor rom\u00e2nesc, din tristele c\u00e2ntece populare \u2013 doinele, din ne\u00eentrecuta balad\u0103 Miori\u0163a<\/em>, din poezia ultimului mare romantic european, Mihai Eminescu. Primele teme, motive \u015fi personaje \u2013 p\u0103m\u00e2ntul, meleagurile natale, codrul, femeia, mama, copacul, trandafirul, frunza verde, piatra, norul, lacrima \u2013 r\u0103m\u00e2n pentru totdeauna \u00een poezia acestui poet.<\/p>\n\n\n\n

Grigore Vieru nici nu omagiaz\u0103, de altfel, direct \u015fi declamativ \u201epatria\u201d. El evoc\u0103 satul natal, casa de pe margine de Prut<\/em>, bucuriile simple ale vie\u0163ii la \u0163ar\u0103, pe care s\u0103r\u0103cia nu face dec\u00e2t s-o \u00eennobileze, ca o form\u0103 de ascez\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi necazurile de alt\u0103dat\u0103 \u00eei sunt dragi. Nu exist\u0103 grandilocven\u0163\u0103 \u015fi nici demagogie \u00een aceste evoc\u0103ri. Tot ceea ce poveste\u015fte sau declar\u0103 poetul ni se impune ca sincer \u015fi adev\u0103rat. Ideea de patrie se constituie difuz din amintiri \u015fi tr\u0103iri nefalsificate, neutilizate \u00een scop propagandistic. Afl\u0103m, ca dintr-o scriere \u00een proz\u0103, c\u0103 poetul locuie\u015fte \u00eentr-un ora\u015f, la bloc, c\u0103 a luat-o la el \u015fi pe mama lui, conving\u00e2nd-o s\u0103 abandoneze casa din sat, c\u0103 are un copil mititel<\/em>, care i se suie bunicii \u00een cap etc. Toate acestea ar putea s\u0103 ne plictiseasc\u0103, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd mergem la cineva \u00een vizit\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 r\u0103sfoim, din polite\u0163e, un album cu fotografii de familie. Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu ne plictisim deloc, c\u0103, dimpotriv\u0103, reg\u0103sim propriile noastre st\u0103ri suflete\u015fti \u00een m\u0103rturisirile poetului \u015fi c\u0103 ne sim\u0163im \u00eenduio\u015fa\u0163i p\u00e2n\u0103 la lacrimi. Explica\u0163ia const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u201ealbumul cu fotografii de familie\u201d este alc\u0103tuit de un artist foarte \u00eenzestrat, care a \u015ftiut ce imagini s\u0103 aleag\u0103 \u015fi cum s\u0103 le a\u015feze \u00een pagin\u0103. Textele sale nu sunt nici proz\u0103, nici poezie, ci proz\u0103 care se transform\u0103 \u00een poezie, sub ochii no\u015ftri: \u201eTu m\u0103 iart\u0103, o, m\u0103 iart\u0103,\/ Casa mea de hum\u0103, tu,\/ Despre toate-am scris pe lume,\/ Numai despre tine nu.\/ S\u0103-\u0163i trag radio \u015fi lumin\u0103\/ \u0162i-am f\u0103g\u0103duit c\u00e2ndva\/ \u015ei c\u0103 fi-vom \u00eempreun\u0103\/ Pieptul meu c\u00e2t va sufla.\/Dar prin alte case, iat\u0103,\/ Eu lumina o presor,\/ Alte case m\u0103 ascult\u0103\/ C\u00e2nd vorbesc la difuzor.\/ \u0162i-am luat-o \u015fi pe mama\/ \u015ei-a\u0163i r\u0103mas acuma, ia,\/ Vai, nici tu \u00een r\u00e2nd cu lumea\/ \u015ei nici or\u0103\u015feanc\u0103 ea.\/ Las-c\u0103 vin eu cu b\u0103tr\u00e2na\/ \u015ei nepotu-\u0163i o s\u0103-l iau\/ Care pe neprins de veste\/ Speria-va-\u0163i bezna: \u00abHau!\u00bb\/ \u015ei vei r\u00e2de cu b\u0103iatul\/ Ca doi prunci prea mititei\/ \u015ei vei pl\u00e2nge cu b\u0103tr\u00e2na\/ De dor ca dou\u0103 femei.\/ \u015ei vei tace lung cu mine\/ Cu v\u0103z tulbur \u015fi durut,\/ Cas\u0103 v\u0103duv\u0103 \u015fi trist\u0103\/ De pe margine de Prut.<\/em>\u201d (Casa mea).<\/p>\n\n\n\n

Secretul transform\u0103rii prozei \u00een poezie r\u0103m\u00e2ne un secret al lui Grigore Vieru. Ceea ce putem spune cu siguran\u0163\u0103 este c\u0103 nu avem de a face cu o art\u0103 naiv\u0103, cu o expresivitate involuntar\u0103<\/em>, ci cu tehnici ale simplit\u0103\u0163ii de un mare rafinament, const\u00e2nd \u00een activarea duio\u015fiei prin umor, \u00een cultivarea \u2013 atent dozat\u0103 \u2013 a melodramei, \u00een personific\u0103ri discrete (morale, nu fizice), care nu cad \u00een ridicol, ca la al\u0163i autori de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Foarte frecvente sunt poemele care te captiveaz\u0103 de la prima idee. Acestea sunt at\u00e2t de surprinz\u0103toare, \u00eenc\u00e2t au rezonan\u0163\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorului \u015fi nu pot fi uitate u\u015for: \u201eA c\u0103zut cerul din ochii t\u0103i \/ \u015ei s-a f\u0103r\u00e2mi\u0163at. \/ A c\u0103zut de pe fa\u0163a ta soarele \/ \u015ei-a \u00eenghe\u0163at. \/ \u00cencremenit e v\u00e2ntul cel r\u0103coros \/ F\u0103r\u0103 harnicele tale m\u00e2ini. \/ C\u0103ut\u00e2ndu-te pe tine, \/ S-au t\u0103inuit izvoarele-n \u0163\u0103r\u00e2ni. \/ Ca un pom dobor\u00e2t \/ \u00censu\u015fi graiul \/ Parc\u0103 se aude c\u0103z\u00e2nd. \/ Doamne, at\u00e2t de singur, \/ At\u00e2t de singur \/ N-am fost nicic\u00e2nd!<\/em>\u201d (poemul A c\u0103zut cerul din ochii t\u0103i<\/em>…)<\/p>\n\n\n\n

Grigore Vieru e tentat s\u0103 creeze un univers primar, av\u00e2nd la baz\u0103 sufletul popular, prin intermediul c\u0103ruia va releva con\u015ftiin\u0163a de sine, precum \u015fi un anumit sentiment al solidarit\u0103\u0163ii umane, axat pe valorile simple ale vie\u0163ii. Optimismul s\u0103u d\u0103t\u0103tor de libertate interioar\u0103 face posibil\u0103 armonia originar\u0103 spre care tinde autorul, nutrind nostalgia limbajului primordial. De acolo, din sfera profund\u0103 a tr\u0103irii simple, aproape arhaice, din exilul interior, poetul, aflat \u00een c\u0103utarea r\u0103d\u0103cinilor str\u0103mo\u015fe\u015fti, se pronun\u0163\u0103 contra limbajului de lemn. Acesta este \u00eenlocuit de limbajul sim\u0163urilor, al simplit\u0103\u0163ii concepute ca un fir al Ariadnei, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 redescoperirea drumului pierdut c\u0103tre str\u0103mo\u015fi, c\u0103tre r\u0103d\u0103cini. Simplitatea versului lui Grigore Vieru e condi\u0163ionat\u0103 \u015fi de vizionarismul s\u0103u care pune pe seama poeziei o dinamic\u0103 anumit\u0103, colectiv\u0103, capabil\u0103 s\u0103 stimuleze at\u00e2t redescoperirea r\u0103d\u0103cinilor, c\u00e2t \u015fi a resorturilor tr\u0103irilor autentice, a\u015fa precum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een urm\u0103toarele versuri: \u201eCa un copil a\u015ftept diminea\u0163a,\/ P\u00e2n\u0103 la lacrimi mi-e drag\u0103 via\u0163a!<\/em>\u201d. Este un mesaj incredibil de optimist, lansat din \u00eentunericul nop\u0163ii despicate cu fulgerul marii iubiri de via\u0163\u0103. De acum \u00eencolo se vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi din el at\u00e2t prietenii, c\u00e2t \u015fi neprietenii poetului.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen crea\u0163iile poetului Grigore Vieru, eroul liric se adreseaz\u0103 mereu c\u0103tre sine, c\u0103tre altcineva sau c\u0103tre mai mul\u0163i. Prin intermediul dialogului, poetul \u00ee\u015fi dezv\u0103luie nu numai lumea interioar\u0103, cu propriile g\u00e2nduri \u015fi idei, ci \u015fi propriul adev\u0103r \u00een continu\u0103 devenire, precizare \u015fi aprofundare. Dialogurile pe care le \u00eensceneaz\u0103 autorul genereaz\u0103 un lirism dramatico-spectacular de maxim\u0103 concentra\u0163ie afectiv-ideatic\u0103 \u015fi de un cople\u015fitor efect sugestiv, psihologic, estetic. Versurile lui sunt un altar pe care poetul se d\u0103ruie\u015fte \u00eentru armonie, sunt un sanctuar al sacrificiului. Din acest spirit al d\u0103ruirii de sine, Grigore Vieru devine un simbol al credin\u0163ei \u00een metafora existen\u0163ial\u0103 a unui popor rom\u00e2n ce nu poate fi dezbinat. Poemele sale continu\u0103 un program literar ce se dore\u015fte un imn al uniunii de suflet \u015fi sim\u0163ire. Literatura rom\u00e2n\u0103 a vibrat \u015fi continu\u0103 s\u0103 vibreze la versurile acestui poet mult prea rom\u00e2n, ale c\u0103rui oper\u0103 \u015fi personalitate necesit\u0103 mereu o \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 recunoa\u015ftere \u015fi apreciere. Ori de c\u00e2te ori revenim la crea\u0163ia lui Vieru \u00eei sesiz\u0103m inegalabila valoare, sim\u0163ind o maxim\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103. De\u015fi e plecat \u00een ve\u015fnicie, ne-a l\u0103sat drept mo\u015ftenire operele sale pline de sinceritate, simplitate \u015fi profunzime care continu\u0103 s\u0103 participe activ la educa\u0163ia elevilor, deci, la construirea unei societ\u0103\u0163i cu valori fundamentale adev\u0103rate.<\/p>\n\n\n\n

Ludmila STEPANOV, Liceul teoretic \u201eMihai Eminescu\u201d, Cimi\u015flia<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Polina TABURCEANU, Universitatea de Stat din Tiraspol<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Grigore Vieru este una dintre individualit\u0103\u0163ile creatoare, cele mai originale \u015fi complexe \u00een contextul literaturii pentru copii din cea de-a doua jum\u0103tate a sec. XX \u015fi \u00eenceputul sec. XXI. Debuteaz\u0103 editorial \u00eenc\u0103 \u00een 1957 cu o plachet\u0103 de versuri pentru…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,441],"tags":[],"class_list":["post-21126","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-238"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21126"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21126\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21128,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21126\/revisions\/21128"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}