{"id":21191,"date":"2021-05-27T05:44:42","date_gmt":"2021-05-27T05:44:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21191"},"modified":"2021-05-27T05:44:42","modified_gmt":"2021-05-27T05:44:42","slug":"national-geographic-despre-romania-vrajita-acum-80-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/national-geographic-despre-romania-vrajita-acum-80-de-ani\/","title":{"rendered":"National Geographic despre \u201eRom\u00e2nia Vr\u0103jit\u0103\u201d, acum 80 de ani"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Acum aproape optzeci de ani National Geographic Magazine, SUA, dedic\u0103 dou\u0103 numere \u201eRom\u00e2niei vr\u0103jite\u201d, o perl\u0103 a Europei de Est \u015fi o \u0163ar\u0103 plin\u0103 de culori, obiceiuri str\u0103bune, ospitalitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi un Bucure\u015fti ce \u201eaduce un pic \u015fi cu New York\u201d. Descrieri ce trezesc melancolie, z\u00e2mbet, dar \u015fi o oarecare triste\u0163e, fotografii \u201ede colec\u0163ie\u201d ce \u00eenfiorar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reg\u0103sim o Rom\u00e2nie cu Basarabia lipit\u0103 de \u201epatria mum\u0103\u201d, o Rom\u00e2nie pitoreasc\u0103 plin\u0103 de folclor \u015fi oameni ospitalieri, dar \u015fi de nelipsi\u0163ii \u0163igani mai mult sau mai pu\u0163in nomazi. Se pare c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 National Geographic scria articole mult mai ample dec\u00e2t \u00een prezent, cu (\u015fi) mai multe fotografii, acoperind at\u00e2t p\u0103r\u0163ile importante din istoria unui popor c\u00e2t \u015fi geografia sa, observa\u0163ii la nivel personal, dar \u015fi obiective despre oameni, cl\u0103diri \u015fi obiceiuri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1934, o echip\u0103 National Geographic \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103, \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 ce acum este considerat\u0103 \u00een mod clar \u201ede epoc\u0103\u201d, \u00een ora\u015ful Sibiu. Era diminea\u0163\u0103, praful de sub ro\u0163i se ridica \u00eenalt \u00een timp ce, alene, \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni \u00ee\u015fi m\u00e2nau vitele la p\u0103scut. Nu a durat \u00eens\u0103 mult p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ma\u015fina temerarilor americani s-a \u00eempotmolit \u00eentr-una din gropile ce \u00eenc\u0103 ne fac faimo\u015fi \u00een Europa \u015fi \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Chiar \u015fi cu ajutorul mai multor trec\u0103tori nu au putut despotmoli ma\u015fina a\u015fa c\u0103 au trebuit s\u0103 \u00eennopteze \u00een ea, sub ochii curio\u015fi ai trec\u0103torilor \u015fi ai c\u00e2inilor ce nu p\u0103reau prea \u00eenc\u00e2nta\u0163i de prezen\u0163a str\u0103in\u0103. A doua zi \u00eens\u0103, cu ajutorul unei duzini de oameni \u015fi a unei perechi de cai, au reu\u015fit s\u0103 scoat\u0103 autovehiculul din \u015fan\u0163 \u015fi s\u0103 porneasc\u0103 la drum, nu \u00eenainte de a fi \u201eomeni\u0163i\u201d de rom\u00e2ni cu c\u00e2teva felii de p\u00e2ine \u015fi miere, \u201eman\u0103 cereasc\u0103\u201d pentru ei.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa \u00eencepe articolul de peste 50 de pagini dedicat Rom\u00e2niei, \u00een anul 1934. Un \u00eenceput care, probabil, s-ar potrivi \u015fi \u00een prezent, dac\u0103 ai \u00eencerca s\u0103 treci prin anumite c\u0103tune pierdute de lume, de printre dealuri, unde str\u0103zile nu au auzit de pavaj \u015fi unde \u0163\u0103ranul rom\u00e2n \u00eenc\u0103 m\u00e2n\u0103 c\u0103ru\u0163a cu boi pe poteci de p\u0103dure.<\/p>\n\n\n\n

Echipa National Geographic avea s\u0103 petreac\u0103 mai multe luni \u00een Rom\u00e2nia, pentru a observa c\u00e2t mai multe lucruri relevante despre \u0163ar\u0103. Autorii articolului remarc\u0103 \u00eenc\u0103 din prima pagin\u0103 influen\u0163ele culturale ale tuturor cotropitorilor ce au invadat, cu sau f\u0103r\u0103 succes, \u0163ara noastr\u0103 de-a lungul secolelor \u2013 romanii, hunii, t\u0103tarii, turcii \u2013 to\u0163i \u015fi-au l\u0103sat marca asupra poporului.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Bucure\u015ftiul acelor vremuri era parc\u0103 rupt complet de restul \u0163\u0103rii, remarc\u0103 autorii articolului. De\u015fi Paris poate reprezenta Fran\u0163a, Bucure\u015ftiul nu prea se potrive\u015fte cu restul Rom\u00e2niei. Aceast\u0103 capital\u0103 nu are aproape nimic \u00een comun cu restul \u0163\u0103rii. Este un ora\u015f vesel, cosmopolit, deseori numit din Balcani<\/em>. Arcul de Triumf era deja \u00een\u0103l\u0163at, construit cu ocazia \u00eencoron\u0103rii Regelui Ferdinand \u015fi a Reginei Maria.<\/p>\n\n\n\n

Str\u0103zile ora\u015fului sunt aglomerate cu femei frumoase \u015fi \u00eembr\u0103cate cu gust, ofi\u0163erii de poli\u0163ie str\u0103lucesc \u00een uniformele lor, iar str\u0103inii contrasteaz\u0103 uneori cu \u0163iganii jerpeli\u0163i \u015fi \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een portul lor tradi\u0163ional. Restaurantele \u015fi cafenelele, aproape tot timpul pline, r\u0103sun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een strad\u0103 de dialoguri politice \u015fi b\u00e2rfe<\/em>, noteaz\u0103 National Geographic 1934.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acele vremuri George Enescu \u00eenc\u00e2nta \u00eenc\u0103 Rom\u00e2nia cu rapsodiile sale (el a decedat \u00een 1955 \u2013 n.r.) \u015fi era a\u015fteptat \u201ecu casa \u00eenchis\u0103\u201d \u015fi la Bucure\u015fti. Per total, muzica bun\u0103 str\u0103b\u0103tea str\u0103zile Capitalei \u0163\u0103rii. Am ascultat un dans fascinant al \u0163iganilor, compus de un muzician rom\u00e2n foarte popular \u015fi care poate rivaliza cu oricare din lume. \u00cel cheam\u0103 Enescu, compozitor \u015fi violonist ce este a\u015fteptat \u00een multe ora\u015fe din Europa \u015fi America, dar nu cu mai mult\u0103 iubire dec\u00e2t \u00een \u0163ara natal\u0103. El \u00eei \u00eenc\u00e2nt\u0103 pe bucure\u015fteni cu concertele sale \u00een fiecare an,<\/em> noteaz\u0103 National Geographic.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Pe malul D\u00e2mbovi\u0163ei se \u00eentindea \u00een perioada interbelic\u0103 o pia\u0163\u0103 mare unde comercian\u0163ii, ambulan\u0163i sau ce \u00eenchiriau magazine, \u00een\u015firuiau m\u0103rfurile. Pentru c\u0103 mul\u0163i nu \u015ftiau s\u0103 citeasc\u0103, multe magazine aveau at\u00e2rnate pl\u0103ci cu produsele ce puteau fi g\u0103site \u015fi cump\u0103rate \u00een\u0103untru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurul Bucure\u015ftiului, terenurile sem\u0103nau cu cele din Kansas, de unde venea echipa National Geographic. Rom\u00e2nia era una dintre pu\u0163inele \u0163\u0103ri din Europa unde \u0163\u0103ranii purtau \u00een mod curent haine populare. \u0162\u0103ranii rom\u00e2ni sunt \u00eentotdeauna extrem de pl\u0103cu\u0163i. Tot timpul politico\u015fi, veseli, muncesc mult de\u015fi deseori ineficient. Muncesc mult \u00een p\u0103dure \u015fi pe c\u00e2mpii, pe ogoare, dar \u00eentr-o manier\u0103 primitiv\u0103, folosind uneltele str\u0103mo\u015filor lor,<\/em> noteaz\u0103 National Geographic, edi\u0163ia SUA din 1934.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Predeal, unde am stat la o mic\u0103 vil\u0103, am fost impresiona\u0163i de modul de a sp\u0103la al rom\u00e2nilor. Aruncau hainele \u00eentr-un cazan mare unde \u00eenc\u0103lzeau apa aproape de clocot, apoi le scoteau \u015fi le frecau de lemne speciale. De\u015fi foarte rudimentar, hainele au ie\u015fit cum nu se poate de albe \u015fi curate. Apoi, cu un fier \u00eenc\u0103lzit cu c\u0103rbuni, le-au c\u0103lcat \u015fi au ie\u015fit mai bine chiar dec\u00e2t cu aparatele electrice de care gospodinele din America sunt at\u00e2t de dependente.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Constan\u0163a, cel mai mare port al \u0163\u0103rii, p\u0103stra \u00eenc\u0103 urme ale ocupa\u0163iei turce, mai ales \u00een hainele unora dintre muncitorii de acolo. Rom\u00e2nia este una dintre \u0163\u0103rile cu cea mai ridicat\u0103 produc\u0163ie de petrol din lume, fiind \u00eentrecut\u0103 \u00een 1932 doar de SUA, Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Venezuela. Mii de barili de petrol sunt \u00eenc\u0103rca\u0163i \u015fi trimi\u015fi spre export din Constan\u0163a, Gala\u0163i \u015fi Br\u0103ila,<\/em> nota National Geographic. Din p\u0103cate, \u00een 1934. Principalele pie\u0163e de desfacere pentru petrol erau Turcia, Egipt, porturile Mediteraneene dar \u015fi din Europa de Vest. Din Constan\u0163a se livrau \u015fi cantit\u0103\u0163i mari de gr\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Balcic f\u0103cea parte, de asemenea, din Rom\u00e2nia. Acolo Regina Maria a construit un superb palat de var\u0103 ale c\u0103rei gr\u0103dini sunt minunea coastei de est. Ne-a pl\u0103cut \u015fi Eforia, o sta\u0163iune relativ primitiv\u0103, dar unde am putut face baie \u00een Marea Neagr\u0103, uit\u00e2ndu-ne la infinit la culorile \u00een schimbare ale apei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Transilvania interbelic\u0103: Odat\u0103 ce am intrat \u00een c\u00e2teva ora\u015fe din Transilvania, diferen\u0163ele au devenit clare, deoarece aceast\u0103 provincie, c\u00e2ndva parte din Ungaria, a decis s\u0103 devin\u0103 parte din Rom\u00e2nia dup\u0103 r\u0103zboi. Se pot vedea costume ungure\u015fti \u015fi saxone purtate de b\u0103rba\u0163i \u00eenal\u0163i cu tr\u0103s\u0103turi maghiare. Deseori arhitectura este diferit\u0103 de restul Rom\u00e2niei, casele av\u00e2nd o alura germanic\u0103. Peste tot, semnele sunt \u00een trei limbi \u2013 rom\u00e2n\u0103, german\u0103 \u015fi ungar\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autorii articolului descriu, \u00een cuvinte de laud\u0103, Bra\u015fovul \u015fi a sa \u201eBiseric\u0103 Neagr\u0103\u201d plin\u0103 de carpete turce\u015fti rare, dar \u015fi Sibiul (Hermannstadt) cu cl\u0103diri frumoase, muzee \u015fi biblioteci care atrag mul\u0163i oameni de cultur\u0103 \u015fi Sighi\u015foara, adevarat\u0103 bijuterie, fort\u0103rea\u0163\u0103 medieval\u0103 p\u0103strat\u0103 aproape intact\u0103 de-a lungul timpului.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ar fi un p\u0103cat s\u0103 mergi \u00een Rom\u00e2nia cu trenul. Dac\u0103 mergi cu automobilul, de\u015fi s-ar putea s\u0103 ai probleme cu drumurile \u015fi indicatoarele, te po\u0163i bucura de priveli\u015fti minunate \u015fi, de asemenea, de ospitalitatea oamenilor. Deseori este bine s\u0103 m\u0103n\u00e2nci feluri tradi\u0163ionale. Aceasta din urm\u0103 este considerat\u0103 m\u00e2ncarea s\u0103racilor \u00een Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen c\u0103l\u0103toria lor spre Moldova, echipa National Geographic a nimerit \u00eentr-un c\u0103tun \u201ede patru-cinci case\u201d unde se s\u0103rb\u0103torea o nunt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Erau at\u00e2t de cura\u0163i, ferici\u0163i, f\u0103r\u0103 nicio grij\u0103, \u00eenc\u00e2t problemele financiare \u015fi Marea Depresiune (terminat\u0103 \u00een 1933 \u2013 n.r.) pare s\u0103 fie la milioane de mile distan\u0163\u0103. Erau ar\u0103to\u015fi \u00een hainele lor de s\u0103rb\u0103toare, cele mai frumoase pe care le-am v\u0103zut \u00een Rom\u00e2nia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autorii remarc\u0103 \u015fi croiala hainelor, a broderiilor \u015fi subliniaz\u0103 c\u0103 \u201e\u00eentreaga lume\u201d cunoa\u015fte m\u0103iestria rom\u00e2nilor \u00een cus\u0103tur\u0103, croial\u0103 sau pictur\u0103 popular\u0103. \u00cen acea vreme, haine croite \u00een lungile ierni se vindeau la pre\u0163uri mari peste tot \u00een lume. Ol\u0103ritul este la fel de primitiv, dar \u015fi minunat ca cel al nativilor indieni din America.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dar ce \u015ftie lumea despre bog\u0103\u0163ia bog\u0103\u0163iilor arhitecturale \u015fi artistice din Rom\u00e2nia \u2013 m\u00e2n\u0103stirile medievale, fortificate? De ce nu vin turi\u015ftii aici s\u0103 se bucure de frumuse\u0163ile monumentelor bizantine, a\u015fa cum se duc s\u0103 vad\u0103 moscheile din Istanbul, de exemplu? De ce at\u00e2t de pu\u0163ini oameni au vizitat \u015fi au povestit despre m\u00e2n\u0103stirile ce \u00eenglobeaz\u0103 at\u00e2ta istorie \u015fi legend\u0103? Simt c\u0103 \u00eensu\u015fi poporul rom\u00e2n este pu\u0163in con\u015ftient de valorile pe care le are \u00een Moldova, de m\u00e2n\u0103stirile ce s\u0103l\u0103\u015fluiesc acolo.<\/p>\n\n\n\n

Autorii articolului au f\u0103cut atunci, poate cea mai bun\u0103 reclam\u0103 posibil\u0103 Rom\u00e2niei descriind, \u00een termeni aproape poetici, senza\u0163iile tr\u0103ite la vederea minun\u0103\u0163iilor v\u0103zute \u00een Bucovina \u015fi Moldova. M\u00e2n\u0103stirile \u00een\u0103l\u0163ate de \u015etefan cel Mare, unicul albastru de Vorone\u0163 \u015fi picturile de o minu\u0163iozitate remarcabil\u0103 sunt considerate \u201eremarcabile \u015fi aproape de incredibil<\/em>\u201d. Mai mult, locul \u00een care domnitorii de alt\u0103 dat\u0103 le \u00een\u0103l\u0163au era lini\u015ftit, departe de ora\u015fe<\/em>, astfel \u00eenc\u00e2t lini\u015ftea era ca dintr-un templu. Legenda s\u0103ge\u0163ii lui \u015etefan cel Mare \u015fi a copacului unde s-a \u00een\u0103l\u0163at ulterior Putna este descris\u0103 exact cum o citeam c\u00e2nd eram copii.<\/p>\n\n\n\n

Din alte regiuni, autorii descriu \u00een aceia\u015fi termeni \u015fi M\u00e2n\u0103stirile Neam\u0163u \u015fi Cozia, precum \u015fi bibliile rare pe care le g\u0103zduiau. Descrierea preotului care, cu pio\u015fenie, b\u0103tea \u00een clopot (cred c\u0103 toac\u0103) cu regularitate, impresioneaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autorii \u00eencheie articolul, \u00een cea mai mare parte pozitiv, pe un ton elogiator care, probabil, nu ar strica nici \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei astfel, \u00een v\u0103ile ad\u00e2nci pline de fagi \u015fi stejari \u015fi pe crestele \u00eenalte ale Carpa\u0163ilor, se afl\u0103 aceste rare comori de o frumuse\u0163e incomparabil\u0103, \u00eenv\u0103luite \u00eentr-o atmosfer\u0103 de roman\u0163\u0103 legendar-medieval\u0103 ce abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 \u00eenc\u00e2nte pe cel ce are curiozitatea s\u0103 le caute. <\/em>(Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum aproape optzeci de ani National Geographic Magazine, SUA, dedic\u0103 dou\u0103 numere \u201eRom\u00e2niei vr\u0103jite\u201d, o perl\u0103 a Europei de Est \u015fi o \u0163ar\u0103 plin\u0103 de culori, obiceiuri str\u0103bune, ospitalitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi un Bucure\u015fti ce \u201eaduce un pic \u015fi cu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,442],"tags":[],"class_list":["post-21191","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21191","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21191"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21191\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21200,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21191\/revisions\/21200"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21191"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21191"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21191"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}