{"id":21203,"date":"2021-05-27T05:48:43","date_gmt":"2021-05-27T05:48:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21203"},"modified":"2021-05-27T05:48:43","modified_gmt":"2021-05-27T05:48:43","slug":"recurs-la-patrimoniu-4","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-4\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (4)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 1900, Hariclea Darcl\u00e9e a interpretat \u00een premier\u0103 mondial\u0103 rolul Floriei Tosca \u00een opera Tosca<\/em> de Giacomo Puccini<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Venit\u0103 pe lume \u00een Br\u0103ila, \u00eentr-o familie bogat\u0103 \u2013 Haricli, din Turnu M\u0103gurele, \u00eenrudit\u0103 cu Mavrocorda\u0163ii, \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u00een conacul p\u0103rintesc din Teleorman. Anii de \u015fcoal\u0103 \u015fi de formare muzical\u0103 i-a tr\u0103it la Viena. La Paris, \u00eencep\u00e2nd din anul 1886, a urmat cursuri de canto \u015fi, doi ani mai t\u00e2rziu, este recomandat\u0103 de directorul Operei lui Charles Gounod, marele compozitor francez. \u00cenc\u00e2ntat de vocea ei, a distribuit-o \u00een Faust, \u00een rolul Margaretei. Tot el i-a g\u0103sit pseudonimul Darcl\u00e9e. La finele anului 1890 a debutat pe scena Scalei din Milano \u00een rolul Violetei din Traviata, fiind aplaudat\u0103 \u00eendelung de \u00eensu\u015fi Giuseppe Verdi. Impresiona\u0163i de succes, rom\u00e2nii au declarat-o \u201eprivighetoarea Carpa\u0163ilor\u201d. Va reveni pe scena Scalei de 100 de ori! \u00cen anul 1900, pe scena Teatro Constanzi din Roma, la premiera mondial\u0103 a operei Tosca, a ob\u0163inut un succes imens \u00een rolul Floriei Tosca. Celebra arie \u201eVissi d\u2019arte\u201d a fost compus\u0103 de Puccini la cererea extraordinarei soprane rom\u00e2ne. \u00cen semn de omagiere, Regele Carol I i-a acordat Ordinul Bene Merenti Clasa I. Darcl\u00e9e a interpretat 58 de roluri, vreme de un sfert de secol fiind considerat\u0103 cea mai mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 a lumii. A contribuit, al\u0103turi de Geor\u00adge Steph\u0103nescu \u015fi de George Enescu, la \u00eenfiin\u0163area Operei Rom\u00e2ne \u00een anul 1921. La ani\u00adver\u00ad- sarea a 135 de ani de la na\u015fterea Haricleei Darcl\u00e9e, \u00een 1995, ora\u015ful s\u0103u natal, Br\u0103ila, i-a adus un deosebit omagiu, organiz\u00e2nd Concursul Na\u0163ional de Canto ce-i poart\u0103 numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco \u015fi a\u015fezat sub \u00cenaltul Patronaj al Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2022 1905, Clara Haskil a dat primul recital public<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Primele no\u0163iuni de pian le-a primit de la mama ei, Bertha, r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 cu trei fete. La v\u00e2rsta de 5 ani c\u00e2nta \u00een fa\u0163a reginei Elisabeta, care, \u00eenc\u00e2ntat\u0103, i-a oferit o burs\u0103 de studii. La v\u00e2rsta de 7 ani pleac\u0103 la Viena, unde ia lec\u0163ii de pian. \u00cen 1905, c\u00e2nd abia \u00eemplinise 10 ani, acest copil minune a dat primul recital public cu lucr\u0103ri executate f\u0103r\u0103 partitur\u0103. Degetele neobi\u015fnuit de lungi c\u00e2t \u015fi memoria prodigioas\u0103 vor determina \u00eenscrierea la Conservatorul din Paris, unde a devenit eleva renumitului pianist Alfred Cortot. O vreme \u015fi-a \u00eentrerupt activitatea concertistic\u0103, fiind imobilizat\u0103 \u00een ghips din cauza unei boli a coloanei vertebrale. Cu greu, \u00een 1921 va reap\u0103rea \u00een public, fie ca solist\u0103 \u00een recitaluri de pian, fie \u00eenso\u0163ind muzicieni prestigio\u015fi ca George Enescu, Pablo Casals, Eugene Ysaye, ori pe t\u00e2n\u0103rul Dinu Lipatti, de care o va lega o str\u00e2ns\u0103 amici\u0163ie. A spus despre el c\u0103 \u201ed\u0103 impresia c\u0103 se jeneaz\u0103 de propriul s\u0103u geniu\u201d. \u00cen anul 1938 cei doi vor interpreta Concertul la dou\u0103 piane de Mozart. De altfel, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este considerat\u0103 cea mai bun\u0103 interpret\u0103 a lucr\u0103rilor pentru pian mozartiene. Situa\u0163ia nesigur\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi din majoritatea \u0163\u0103rilor europene a obligat-o, \u00een anul 1942, s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Elve\u0163ia. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, va concerta sub bagheta unor dirijori vesti\u0163i, ca Leopold Stokowski, Sergiu Celibidache sau Thomas Beecham. Au r\u0103mas \u00een istoria muzicii recitalurile ei sus\u0163inute la Festivalul de la Salzburg, c\u00e2nd s-au aniversat 200 de ani de la na\u015fterea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Numele ei este p\u0103strat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul Interna\u0163ional de Pian Clara Haskil, din Vevey, Elve\u0163ia. Charlie Chaplin<\/strong>: \u201e\u00cen via\u0163a mea am \u00eent\u00e2lnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein \u015fi pe Winston Churchill.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u2022 1906, Traian Vuia a realizat primul zbor autopropulsat cu aeroplanul \u00een localitatea Montesson<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Atras din copil\u0103rie de zborul zmeielor, dup\u0103 terminarea liceului s-a \u00eenscris la Politehnica din Budapesta \u015fi, dup\u0103 un an, la Facultatea de Drept. De\u015fi la 6 mai 1901 \u00ee\u015fi va da doctoratul \u00een \u015etiin\u0163e Juridice, totu\u015fi zborul va fi preocuparea de c\u0103p\u0103t\u00e2i. La Lugoj a conceput primul aeroplan-automobil, r\u0103mas, \u00eens\u0103, \u00een stadiu de proiect din lipsa resurselor financiare. Pentru realizarea lui se va decide s\u0103 plece la Paris \u015fi s\u0103-l atrag\u0103 de partea sa pe inginerul Victor Tatin, care construise cu un sfert de secol \u00eenainte un prim model de aeroplan. \u00cen ziua de 16 februarie 1903 Traian Vuia va prezenta Academiei de \u015etiin\u0163e din Paris proiectul aeroplanului autopropulsat, respins cu superioritate \u015ftiin\u0163ific\u0103 de \u201enemuritori\u201d, pe motiv c\u0103 \u201eproblema zborului cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul nu poate fi rezolvat\u0103\u201d! F\u0103r\u0103 a fi dezarmat de obtuzitatea \u00eenaltului for \u015ftiin\u0163ific, \u015fi-a brevetat inven\u0163ia, aeroplanul automobil. Atunci va breveta \u00een Anglia \u015fi motorul necesar \u015fi va \u00eencepe construirea primului aparat de zbor autopropulsat, c\u0103ruia i-a spus Liliacul<\/em>. Cu acest aparat va realiza, primul \u00een lume, zborul la o \u00een\u0103l\u0163ime de un metru pe o distan\u0163a de 12 m pe c\u00e2mpul de la Montesson, l\u00e2ng\u0103 Paris. Principiile tehnice ale acestui prim zbor autopropulsat au stat la temelia \u00eentregii industrii aeronautice mondiale! \u00cen 1907, dup\u0103 ob\u0163inerea diplomei de inginer, va fi preocupat de construirea unui elicopter, numit de el ciclopter, realiz\u00e2nd dou\u0103 aparate. Pentru inven\u0163iile sale \u00een 27 mai 1946 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. (Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022 1900, Hariclea Darcl\u00e9e a interpretat \u00een premier\u0103 mondial\u0103 rolul Floriei Tosca \u00een opera Tosca de Giacomo Puccini Venit\u0103 pe lume \u00een Br\u0103ila, \u00eentr-o familie bogat\u0103 \u2013 Haricli, din Turnu M\u0103gurele, \u00eenrudit\u0103 cu Mavrocorda\u0163ii, \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u00een conacul p\u0103rintesc…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,442],"tags":[],"class_list":["post-21203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21207,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21203\/revisions\/21207"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}