{"id":21220,"date":"2021-05-27T07:08:33","date_gmt":"2021-05-27T07:08:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21220"},"modified":"2021-05-27T07:08:33","modified_gmt":"2021-05-27T07:08:33","slug":"tristan-tzara-125","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/tristan-tzara-125\/","title":{"rendered":"Tristan Tzara \u2013 125"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-large\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/20-ap239-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"261\" height=\"340\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/20-ap239-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-21221\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/20-ap239-foto1.jpg 261w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/20-ap239-foto1-230x300.jpg 230w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/20-ap239-foto1-160x208.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 261px) 100vw, 261px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>\u2022 Permanen\u0163a poeziei: Tzara-Dada<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2nd spui \u201eDada\u201d, \u00ee\u0163i vine imediat \u00een minte Tzara. Istoria mi\u015fc\u0103rilor artistice din secolul al XX-lea a \u00eenregistrat definitiv aceast\u0103 paternitate, construind chiar dimensiunea mitic\u0103 a unei identific\u0103ri spontane, de felul identific\u0103rii ulterioare Breton-suprarealism.<\/p>\n\n\n\n<p>\u015ei-a atribuit vreodat\u0103 Tristan Tzara (16 aprilie 1896 \u2013 24 decembrie 1963) crearea mi\u015fc\u0103rii Dada? Henri B\u00e9har, riguros exeget al avangardelor, editor al operelor complete (6 volume) ale poetului n\u0103scut la Moine\u015fti sus\u0163ine c\u0103 nu, furniz\u00e2nd o explica\u0163ie \u201ene\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d, dar validat\u0103 de bunul-sim\u0163: \u201eTzara nu avea nevoie s\u0103 inventeze cuv\u00e2ntul, pentru simplul motiv c\u0103 aceast\u0103 afirma\u0163ie repetat\u0103, da, da, a intrat \u00een vocabularul s\u0103u \u00eenc\u0103 de la primul g\u00e2ngurit al copil\u0103riei, ca pentru to\u0163i rom\u00e2nii\u201d. S\u0103-i d\u0103m totu\u015fi cuv\u00e2ntul lui Tzara: \u201eNimic anormal c\u0103 am ales DADA ca nume al revistei mele. \u00cen Elve\u0163ia m\u0103 aflam \u00een compania unor prieteni \u015fi r\u0103sfoiam dic\u0163ionarul \u00een c\u0103utarea unui cuv\u00e2nt adaptat la sonorit\u0103\u0163ile tuturor limbilor. Noaptea ne \u00eenv\u0103luia c\u00e2nd o m\u00e2n\u0103 verde \u00ee\u015fi depuse slu\u0163enia pe pagina din Larousse \u2013 desemn\u00e2nd c\u00e2t se poate de precis cuv\u00e2ntul Dada \u2013, \u00een aceea\u015fi clip\u0103 alegerea mea era f\u0103cut\u0103. Mi-am aprins o \u0163igar\u0103 \u015fi mi-am b\u0103ut cafeaua. C\u0103ci DADA nu trebuia s\u0103 exprime nimic \u015fi nu aducea nici o explica\u0163ie acestui puseu de relativism care nu e o dogm\u0103, nicio \u015fcoal\u0103, ci o constela\u0163ie de fa\u0163ete \u015fi de indivizi liberi\u201d. Urmeaz\u0103 un \u201eportret\u201d al noului agregat Dada ca produs al unei improbabile sinteze cu mijloacele absurdului burlesc amintind de Alfred Jarry \u015fi de portretele mecanomorfe ale lui Urmuz: \u201eDada este o specie nou\u0103: un amestec de om, de naftalin\u0103, de burete, de animal compus din ebonit\u0103 \u015fi beefsteak, asezonat cu s\u0103pun de sp\u0103lat creierul. Din\u0163ii buni fac stomacul bun \u015fi din\u0163ii frumo\u015fi fac sur\u00e2sul fermec\u0103tor. Aleluia de ulei r\u00e2nced \u015fi de injec\u0163ie cu cauciuc\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Important de subliniat c\u0103 aceast\u0103 relatare face parte din scrisoarea adresat\u0103 de Tzara, \u00een ianuarie 1921, unui grup de arti\u015fti (Marcel Duchamp, Man Ray, Gabrielle Buffet, so\u0163ia pictorului Francis Picabia) care-i cereau \u201eautoriza\u0163ia\u201d de a publica revista <em>New York Dada<\/em>. Solicitarea venit\u0103 de peste ocean echivaleaz\u0103 cu o recunoa\u015ftere a ascendentului moral al lui Tzara asupra mi\u015fc\u0103rii care f\u0103cuse un principiu din acordarea calit\u0103\u0163ii de pre\u015fedinte fiec\u0103rui membru. Dar \u00een aceast\u0103 recunoa\u015ftere era disimulat\u0103 \u015fi capcana unei contradic\u0163ii: Tzara era plasat \u00een postur\u0103 institu\u0163ional\u0103, un fel de patron abilitat s\u0103 elibereze licen\u0163e de func\u0163ionare, \u00een timp ce atitudinea dada const\u0103 tocmai \u00een respingerea \u015fi ridiculizarea oric\u0103rei forme de autoritate. Maestru ne\u00eentrecut al formul\u0103rilor percutante (Dada \u00een general, Tzara \u00een special sunt precursorii stilului publicitar ce se va dezvolta ulterior prin cultivarea sloganului asociat cu imaginea, un c\u00e2mp de cercetare care ar merita mai atente investig\u0103ri), Tzara evit\u0103 provocarea, abilitate, dar \u015fi consecven\u0163\u0103, lans\u00e2nd \u00eenc\u0103 una dintre propozi\u0163iile care vor face \u015fcoal\u0103: \u201eDada apar\u0163ine tuturor. Ca ideea de Dumnezeu sau aceea de periu\u0163\u0103 de din\u0163i\u201d. \u00cen aprilie 1923, \u00eentr-un interviu acordat lui Roger Vitrac, Tzara constat\u0103, proclam\u00e2ndu-l de fapt, sf\u00e2r\u015fitul aventurii Dada, declar\u00e2nd cu dezinvoltur\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 se consacre viciilor sale: <em>l\u2019amour, l\u2019argent, la po\u00e9sie<\/em>. Preciz\u00e2nd imediat c\u0103 are pu\u0163ini bani \u015fi multe suferin\u0163e \u00een iubire. R\u0103m\u00e2ne poezia.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u2022 Poezie concret\u0103, poezie simultan\u0103, c\u00e2ntece \u015fi desc\u00e2ntece<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Tristan Tzara subordoneaz\u0103 totul poeziei \u015fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103 trebuie considerat nu doar ceea ce este desemnat ca poezie \u00een mod uzual, ci \u015fi Manifestele Dada sau operele concepute pentru a fi reprezentate: <em>La Premi\u00e8re Aventure c\u00e9leste de Monsieur Antipyrine, La Deuxi\u00e8me Aventure c\u00e9leste de Monsieur Antipyrine, Le C\u0153ur \u00e0 gaz, Mouchoir de nuages, La Fuite<\/em>. Piesele lui Tzara sunt \u00een mod esen\u0163ial experimentale \u015fi poetice. Ele pun \u00een scen\u0103 cuvintele \u015fi noua lor libertate de a ignora ordinea, logica, sintaxa. Poetic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u015fi proza din <em>Grains et Issues<\/em> \u00een care Tzara d\u0103 curs liber a ceea ce el nume\u015fte, pe urmele lui Jung, g\u00e2ndirea nedirijat\u0103, c\u0103reia i s-a mai spus oniric\u0103 sau \u201emagic\u0103\u201d, \u015fi care se exprim\u0103 prin imagini. Aceast\u0103 scriere din 1935, redactat\u0103 la timpul viitor, este proiec\u0163ia utopic\u0103 a unei societ\u0103\u0163i din care a disp\u0103rut orice form\u0103 de constr\u00e2ngere; f\u0103r\u0103 timp, f\u0103r\u0103 cuvinte \u015fi f\u0103r\u0103 alfabet, comunicarea este instantanee \u015fi total\u0103, c\u0103ci ea se afl\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nirea visului care a c\u0103p\u0103tat existen\u0163\u0103 obiectiv\u0103 diurn\u0103. Utopie social\u0103, ca expresie a unui \u201esocialism romantic\u201d, cum a denumit Sarane Alexandrian op\u0163iunea ideologic\u0103 a suprareali\u015ftilor, dar, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi, mai ales, transpunere \u00eentr-o improbabil\u0103 societate viitoare a poeziei-cunoa\u015ftere, ultimul stadiu \u015fi cel mai \u00eenalt din triada care mai con\u0163ine, \u00een concep\u0163ia lui Tzara, poezia-mod de expresie \u015fi poezia-activitate a spiritului.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;\u00cen anii aventurii Dada, revistele italiene care-i publicau textele \u00eel calificau pe Tzara drept poet \u201eabstrac\u0163ionist rom\u00e2n\u201d. O etichet\u0103 nu complet lipsit\u0103 de un fundament real, dac\u0103, a\u015fa cum sugereaz\u0103 Henri B\u00e9har, termenul abstract este luat cu sensul din pictur\u0103, opus figurativului. Poezia lui Tzara, contrar a ceea ce ne-am putea a\u015ftepta, se situeaz\u0103 \u201ecu o extrem\u0103 deta\u015fare fa\u0163\u0103 de contextul global sau individual. Nicio confesiune intim\u0103 sau sentimental\u0103, niciun ecou al conflictului mondial, de exemplu. \u015ei totu\u015fi, nimic mai actual sau circumstan\u0163ial dec\u00e2t aceast\u0103 poezie n\u0103scut\u0103 dintr-o revolt\u0103 fundamental\u0103, din refuzul absolut de a intra \u00een jocul universal\u201d (Henri B\u00e9har). Dar \u015fi aser\u0163iunea contrarie este valabil\u0103: Tzara scrie, cel pu\u0163in \u00een perioada Dada, poezie concret\u0103. A\u015fa cum Hans Arp spunea despre pictura lui c\u0103 e concret\u0103, ca referin\u0163\u0103 la materialele folosite. Poezia simultan\u0103 experimentat\u0103 de Tzara la Cabaret Voltaire era conceput\u0103 pentru a fi spus\u0103 de mai mul\u0163i recitatori \u00een mai multe limbi, totul \u00eentr-un vacarm imposibil, \u00een care vocile recitatorilor se amestecau cu b\u0103t\u0103ile unei tobe \u015fi cu tot felul de alte zgomote provocate voluntar. Tot atunci, Tzara pune bazele a\u015fa-numitei \u201eSociet\u0103\u0163i anonime pentru exploatarea vocabularului\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Hans Arp \u015fi Walter Serner, indic\u00e2nd axul principal al c\u0103ut\u0103rilor sale: spontaneitatea (<em>la pens\u00e9e se fait dans la bouche<\/em>), amalgamarea materialului lingvistic cu sonoritatea pur\u0103 a unor vocabule inventate sau \u00eemprumutate din alte culturi.<\/p>\n\n\n\n<p>Textele din perioada Dada, poezii, manifeste, piese de teatru sunt focuri de artificii de imagini, armonii \u015fi dizarmonii sonore c\u0103utate sau rezultate din liberul joc al asocia\u0163iilor sonore sau ideilor. Odat\u0103 cu volumele <em>Indicateur des chemins de c\u0153ur (1928), L\u2019Arbre des voyageurs (1930), L\u2019Homme approximatif (1931)<\/em>, poezia lui Tzara cap\u0103t\u0103 amplitudine, caracterul sacadat, nervos, \u00eei face loc unei muzicalit\u0103\u0163i pline. Construc\u0163iile sintactice sunt mai riguroase \u015fi mai elaborate, chiar dac\u0103 \u00een mod constant subminate de incoeren\u0163a semantic\u0103. Deconstruc\u0163ia dadaist\u0103 este abandonat\u0103 \u00een favoarea liberei inspira\u0163ii suprarealiste, dicteu automat sau dicteu automat \u201earanjat\u201d, compara\u0163ia este abolit\u0103 \u00een favoarea imaginii compuse din elemente \u201eluate din sfere diferite \u015fi \u00eendep\u0103rtate\u201d ale realit\u0103\u0163ii. Imaginea, acest \u201eviciu nou\u201d (Andr\u00e9 Breton), are ca punct de plecare analogia, emo\u0163ia poetic\u0103 este direct propor\u0163ional\u0103 cu juste\u0163ea \u015fi noutatea universului poetic astfel constituit. Imaginea, servit\u0103 de o mobilitate lexical\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, caracterul incantator-enigmatic al textelor constituie for\u0163a poeziei lui Tzara. Textele scrise \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, colportate \u00een unele din revistele Rezisten\u0163ei, p\u0103streaz\u0103 acelea\u015fi caracteristici. Tzara s-a pronun\u0163at, \u00een dezbaterea despre literatura angajat\u0103 lansat\u0103 de Sartre dup\u0103 r\u0103zboi, \u00eempotriva poeziei angajate, dar pentru angajamentul poetic \u015fi politic al creatorului.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, Tzara a consacrat mai mul\u0163i ani unei ocupa\u0163ii surprinz\u0103toare: cercetarea presupuselor anagrame din textele lui Villon. S-a axat pe marile texte <em>Le Testament<\/em> \u015fi <em>Le Lais<\/em>, \u00een care a putut \u201ereconstitui\u201d o mie \u015fase sute de anagrame reprezent\u00e2nd ceea ce el a numit <strong><em>le roman de Villon<\/em><\/strong>, via\u0163a secret\u0103 a poetului medieval disimulat\u0103 \u00een subteranele operei sale poetice. Ca \u015fi cum orice oper\u0103 ar con\u0163ine un cod ascuns, capabil s\u0103 arunce o nou\u0103 lumin\u0103 asupra lumii, asupra istoriei. Tristan Tzara, omul aflat la originea celei mai mari dezordini din istoria literelor \u015fi a artelor, se dedic\u0103 asemenea unui ascet erudit unei \u00eentreprinderi hazardate: g\u0103sirea unui discurs latent, a unui mesaj secret \u00een corpul \u015fi articula\u0163iile unei opere cunoscute. Iluzionare voluntar\u0103? Persisten\u0163\u0103 \u00een utopie? Oric\u00e2t de enigmatic \u015fi contradictoriu, gestul arat\u0103 perseveren\u0163a unui vis\u0103tor, \u00eencrederea nelimitat\u0103 \u00een poezie. [preluare din \u201eLuceaf\u0103rul de diminea\u0163\u0103\u201d (1130), aprilie 2021]<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Petre R\u0102ILEANU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u0152uvres compl\u00e8tes<\/em>, edi\u0163ie de Henri B\u00e9har, vol. 1-6, Flammarion, Paris, 1975-1991.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Primele poezii ale lui Tristan Tzara urmate de Insurec\u0163ia de la Zurich<\/em>, edi\u0163ie de Sa\u015fa Pan\u0103, Editura unu, Bucure\u015fti, 1934; reeditare Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1971.<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u015eapte manifeste DADA. Lampisterii. Omul aproximativ<\/em>, edi\u0163ie de Ion Pop, Univers, Bucure\u015fti, 1996.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Les Cahiers Tristan Tzara<\/em>, sub direc\u0163ia lui Vasile Robciuc, volumele I-XXX, Moine\u015fti, 1998-2015.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Dada \u00een direct<\/em> urmat de <em>Tristan Tzara, schi\u0163\u0103 de portret<\/em>, Petre R\u0103ileanu, Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2016.<\/p>\n\n\n\n<p><em>TATA Dada. Adev\u0103rata Via\u0163\u0103 \u015ei Celestele Aventuri Ale lui Tristan Tzara<\/em>, Marius Hentea, traducere din limba englez\u0103 de Daniel Clinci, Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u2022 Permanen\u0163a poeziei: Tzara-Dada C\u00e2nd spui \u201eDada\u201d, \u00ee\u0163i vine imediat \u00een minte Tzara. Istoria mi\u015fc\u0103rilor artistice din secolul al XX-lea a \u00eenregistrat definitiv aceast\u0103 paternitate, construind chiar dimensiunea mitic\u0103 a unei identific\u0103ri spontane, de felul identific\u0103rii ulterioare Breton-suprarealism. \u015ei-a atribuit&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/tristan-tzara-125\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,442],"tags":[],"class_list":["post-21220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-239"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21220"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21220\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21222,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21220\/revisions\/21222"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}