{"id":21305,"date":"2021-06-25T16:08:19","date_gmt":"2021-06-25T16:08:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21305"},"modified":"2021-06-25T16:11:32","modified_gmt":"2021-06-25T16:11:32","slug":"recurs-la-patrimoniu-v","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/recurs-la-patrimoniu-v\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (V)"},"content":{"rendered":"\n

1908, Principesa Martha Bibescu a fost premiat\u0103 de Academia francez\u0103 pentru romanul Cele opt paradise<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Fiic\u0103 a fostului ministru de externe Ioan Lahovari \u015fi a Emmei Mavrocordat, a fost elev\u0103 a Pensionului Dubuc din Biarritz, \u015fi s-a c\u0103s\u0103torit la v\u00e2rsta de 17 ani cu prin\u0163ul George Valentin Bibescu, intr\u00e2nd \u00eentr-o familie princiar\u0103, din care mai fac parte Ana-Elisabeta Br\u00e2ncoveanu, contesa Ana de Noailles \u015fi Elena V\u0103c\u0103rescu, dar \u015fi cu rude franceze \u00een genealogie direct\u0103 cu familia \u00eemp\u0103ratului Napoleon Bonaparte. A fost una din primele femei-mason ale Rom\u00e2niei \u015fi una dintre cele mai frumoase \u015fi cunoscute rom\u00e2nce ale \u00eenceputului de secol XX. Pendul\u00e2nd \u00eentre Bucure\u015fti \u015fi Paris, a participat la numeroase \u00eent\u00e2lniri cu intelectuali de seam\u0103 rom\u00e2ni \u015fi francezi, c\u0103l\u0103torind al\u0103turi de so\u0163 prin \u0163\u0103ri exotice. Les Huit Paradis<\/em> a fost scris \u00een urma unei c\u0103l\u0103torii \u00een Persia. Martha Bibescu l-a \u00eent\u00e2lnit de foarte multe ori pe Proust. Aceste \u00eent\u00e2lniri sunt evocate \u00een volumul Au bal avec M. Proust<\/em> (1928). Cur\u00e2nd, infidelit\u0103\u0163ile so\u0163ului o vor determina s\u0103 se retrag\u0103 \u00een Algeria. \u00cen semn de regret \u015fi pentru \u00eemp\u0103care, el i-a d\u0103ruit domeniul Mogo\u015foaia. \u00cen 1945, afl\u00e2nd de la prietenii englezi, probabil de la Winston Churchill, c\u0103 o jum\u0103tate din Europa, inclusiv Rom\u00e2nia, fusese cedat\u0103 vreme de 50 de ani pentru experimentarea comunismului \u015fi atrofierea sentimentului na\u0163ional, a emigrat \u00een Anglia, stabilindu-se, \u00eens\u0103, la Paris, unde a locuit \u00een Hotelul Ritz. Fiica sa, Valentina, va suferi p\u00e2n\u0103 \u00een 1958, c\u00e2nd i s-a permis s\u0103 plece din \u0163ar\u0103, metodele bestiale de umilire \u015fi depersonalizare concepute de Makarenco. \u00cen anul 1954, Martha Bibescu a primit Marele Premiu de Literatur\u0103 al Academiei Franceze, un an mai t\u00e2rziu devenind membr\u0103 a Academiei Regale din Bruxelles. \u00cen 1962 va fi onorat\u0103 cu Legiunea de Onoare.<\/p>\n\n\n\n

Va veni o vreme c\u00e2nd acest popor rom\u00e2n, care n-a fost cunoscut p\u00e2n\u0103 cum, va fi luat \u00een seam\u0103… Din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, trecut\u0103 sub t\u0103cere, vor r\u0103suna c\u00e2ntece \u015fi muzic\u0103, neamul acesta va rena\u015fte dup\u0103 un mileniu de existen\u0163\u0103 \u015fi lumea se va mira ca de o minune s\u0103 afle, \u00een sf\u00e2r\u015fit, tot ceea ce el posed\u0103 din con\u015ftiin\u0163a universal\u0103. <\/em>(Martha Bibescu<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1910, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a definitivat sculptura Rug\u0103ciune<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Absolvent al \u015ecolii de Arte \u015fi Meserii din Craiova \u015fi al \u015ecolii de Belle-Arte din Bucure\u015fti, el a devenit cunoscut dup\u0103 realizarea admirabilului Ecor\u015feu \u00een anul 1902. \u00centre 1905-1906, ca student al Ecole Nationale Superieure des Beaux-Arts din Paris, a activat \u00een atelierul lui Antonin Mercie, refuz\u00e2nd s\u0103 lucreze al\u0103turi de Rodin ca practician. A urmat o perioad\u0103 extrem de fructuoas\u0103. Br\u00e2ncu\u015fi schimb\u0103 complet viziunea asupra sculpturii. De la gotic \u00eencoace sculptura a fost invadat\u0103 de mu\u015fchi, de buruieni \u015fi de tot felul de excrescen\u0163e care ascund forma. Elimin\u00e2nd ceea ce e de prisos, readuce \u00een actualitatea artistic\u0103 con\u015ftiin\u0163a formei. Sculpturi ce surprind esen\u0163a, precum seriile de P\u0103s\u0103ri M\u0103iestre, P\u0103s\u0103ri \u00een zbor, Prometeu, \u00cenceputul lumii<\/em>, sau ritmul, cum este lucrarea Coco\u015ful<\/em>, sunt opere semnificative. \u00cen anul 1938 marele sculptor rom\u00e2n a inaugurat la T\u00e2rgu Jiu ansamblul de monumente Calea Eroilor<\/em> (Masa T\u0103cerii, Poarta S\u0103rutului, Coloana F\u0103r\u0103 de Sf\u00e2r\u015fit<\/em>), dedicat eroilor c\u0103zu\u0163i \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Henry Moore scria: \u201eBr\u00e2ncu\u015fi a fost acela care a dat epocii noastre con\u015ftiin\u0163a formei pure\u201d. Prin ob\u00e2r\u015fia sa \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, \u015fi-a aflat r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nci ale operei \u00een tradi\u0163iile, miturile \u015fi func\u0163ia magic\u0103 a artei populare rom\u00e2ne\u015fti. Br\u00e2ncu\u015fi a dat veacului nostru con\u015ftiin\u0163a formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativ\u0103 a realit\u0103\u0163ii, la exprimarea esen\u0163ei lucrurilor \u015fi a re\u00eennoit \u00een mod revolu\u0163ionar limbajul plastic, \u00eembog\u0103\u0163indu-l cu o dimensiune spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Spre imensitatea v\u0103zduhului, aceasta este Pas\u0103rea mea. Copil fiind, am visat totdeauna c\u0103 a\u015f fi vrut s\u0103 zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia \u015fi continui s\u0103 creez P\u0103s\u0103ri m\u0103iestre. Eu nu doresc s\u0103 reprezint o pas\u0103re, ci s\u0103 exprim \u00eensu\u015firea \u00een sine, spiritul ei: zborul, elanul… <\/em>(Constantin Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1910, Henri Coand\u0103 a creat \u015fi experimentat primul avion cu reac\u0163ie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fiu al generalului Constantin Coand\u0103, care va fi primul \u015fef de guvern al Rom\u00e2niei Mari \u015fi al unei bretone, Aida Danet, Henri Marie Coand\u0103 a urmat \u015ecoala de Ofi\u0163eri din Bucure\u015fti \u015fi Universitatea Tehnic\u0103 Charlottenburg din Berlin. \u00centre anii 1907-1908 a urmat cursuri universitare \u00een Belgia \u015fi, dup\u0103 o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een Tibet, \u015ecoala Superioar\u0103 de Aeronautic\u0103 \u015fi Construc\u0163ii din Paris. Dup\u0103 absolvire, preocupat de zbor, t\u00e2n\u0103rul inginer va construi \u00een anul 1910 primul avion cu propulsie reactiv\u0103, pe care l-a prezentat la Salonul Interna\u0163ional de Aeronautic\u0103. Aparatul va fi distrus \u00een timpul \u00eencerc\u0103rii pe aeroportul Issy le Moulineaux din cauza lipsei de experien\u0163\u0103 \u00een pilotaj a lui Coand\u0103. P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul primului R\u0103zboi Mondial inginerul rom\u00e2n va fi director al Uzinelor de Avia\u0163ie din Bristol. Acolo, a construit prima sanie propulsat\u0103 de un motor cu reac\u0163ie, primul tren aerodinamic din lume, un avion de recunoa\u015ftere. \u00cen 1926 a inventat, pentru decora\u0163iuni interioare, beton-lemnul, iar \u00een 1934 a brevetat Efectul Coand\u0103, rezultat al observa\u0163iilor f\u0103cute \u00een timpul accidentului din 1910, fiindu-i necesar un sfert de secol pentru teoretizare. A mai pus la punct \u015fi un dispozitiv de detec\u0163ie a fluidelor utilizat \u015fi \u00een prezent \u00een industria petrolier\u0103. \u00cen 1969 s-a decis s\u0103 revin\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, fiind numit director al Institutului de Crea\u0163ie \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Tehnic\u0103. Ca o recunoa\u015ftere a descoperirilor sale, Academia RSR l-a primit \u00een anul 1970 \u00een r\u00e2ndul membrilor ei.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u0163i indivizi din societatea modern\u0103 sunt ca barcagiii: trag la v\u00e2sle, dar stau cu spatele la viitor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Omul ar putea c\u0103l\u0103tori spre stele cu o vitez\u0103 fantastic\u0103, folosind pentru propulsie propria sa energie. <\/em>(Henri Coand\u0103<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1908, Principesa Martha Bibescu a fost premiat\u0103 de Academia francez\u0103 pentru romanul Cele opt paradise Fiic\u0103 a fostului ministru de externe Ioan Lahovari \u015fi a Emmei Mavrocordat, a fost elev\u0103 a Pensionului Dubuc din Biarritz, \u015fi s-a c\u0103s\u0103torit la v\u00e2rsta…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,443],"tags":[],"class_list":["post-21305","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pasi-spre-europa","category-numarul-240"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21305","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21305"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21305\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21312,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21305\/revisions\/21312"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21305"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21305"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21305"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}