{"id":21504,"date":"2021-07-23T13:54:58","date_gmt":"2021-07-23T13:54:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21504"},"modified":"2021-07-23T13:54:58","modified_gmt":"2021-07-23T13:54:58","slug":"putna-15-17-august-1871","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/putna-15-17-august-1871\/","title":{"rendered":"Putna, 15-17 august 1871"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

150 de ani de la prima serbare a rom\u00e2nilor de pretutindeni<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma unui r\u0103zboi ruso-turc \u00eenceput \u00een anul 1768, armatele \u0163ariste au ocupat Principatele Rom\u00e2ne \u015fi p\u0103trund p\u00e2n\u0103 \u00een Balcani. Austria, care nu vedea cu ochi buni \u00eenaintarea ruseasc\u0103, intervine pe cale \u201ediplomatic\u0103\u201d, nu militar\u0103 \u015fi amenin\u0163\u0103 Rusia s\u0103 \u00eenceteze ofensiva, altfel va ataca \u00een partea de nord a imperiului, determin\u00e2nd pacea care a avut loc la Kuciuk Kainargi (1774).<\/p>\n\n\n\n

Pentru interven\u0163ia sa, Austria cere Imperiului otoman \u201eo rectificare de frontier\u0103\u201d \u00een sudul Gali\u0163iei. Astfel, \u00een urma coruperii dreg\u0103torilor otomani, prin \u015fantaj \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciune, trupele austriece ocup\u0103 un \u00eentreg \u0163inut din nordul Moldovei, care a fost \u00eenc\u0103 de atunci numit BUCOVINA, (nume str\u0103in n\u0103scut din buze str\u0103ine, spunea \u00een 1918 patriotul bucovinean Iancu Flondor). Str\u0103vechiul p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, pres\u0103rat cu cele mai scumpe amintiri ale istoriei Moldovei, cu Putna, cu morm\u00e2ntul lui \u015etefan cel Mare, a trecut \u00een anul 1774, f\u0103r\u0103 nici o justificare sub st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Desp\u0103r\u0163i\u0163i de fra\u0163ii lor, rom\u00e2nii din Bucovina nu au \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 lupte pentru drepturi \u015fi unitate na\u0163ional\u0103. Personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 din intelectualitatea de origine rom\u00e2neasc\u0103 au luptat pe plan politic \u015fi religios, at\u00e2t la nivel local c\u00e2t \u015fi la Viena, capitala imperiului, pentru p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii de neam, limb\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103. Aniversarea a 400 de ani de la sfin\u0163irea m\u0103n\u0103stirii Putna, ce a avut loc la 3 septembrie 1470, era un pretext bun pentru ca autorit\u0103\u0163ile austriece s\u0103 nu se \u00eempotriveasc\u0103 unei serb\u0103ri, la care s\u0103 participe reprezentan\u0163i din toate teritoriile rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, Putna \u015fi \u00eentreaga Bucovin\u0103 erau atunci sub ocupa\u0163ie austriac\u0103, dar ctitorul m\u0103n\u0103stirii, SF\u00c2NTUL VOIEVOD \u015eTEFAN CEL MARE era considerat \u201esimbolul cel mai \u00eenalt al sim\u0163\u0103mintelor patriotice \u015fi na\u0163ionale ale tuturor rom\u00e2nilor\u201d (ziarul Familia<\/em>, 1862). De aceea, la morm\u00e2ntul s\u0103u vor veni rom\u00e2ni pentru a realiza prima serbare a rom\u00e2nilor, a studen\u0163ilor de pretutindeni.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

 Ideea unei serb\u0103ri na\u0163ionale a fost lansat\u0103 \u00een anul 1868 de c\u0103tre studen\u0163ii rom\u00e2ni de la Viena, \u00een anul urm\u0103tor a fost ales un prim comitet provizoriu, ce urma s\u0103 se ocupe de organizarea festivit\u0103\u0163ii din anul 1870, c\u00e2nd se \u00eemplineau 400 de ani de la sfin\u0163irea m\u0103n\u0103stirii Putna. Acesta era format din studen\u0163ii: Petru Pitei, pre\u015fedinte, Gabriel B\u0103leanu, secretar \u015fi Emil Cozub.<\/p>\n\n\n\n

 Comitetul provizoriu a lansat un apel la unitate \u015fi manifestare a sentimentului na\u0163ional. Printre cei care fac apeluri se num\u0103r\u0103 \u015fi Mihai Eminescu. Sosit la Viena la data de 2 octombrie 1869, poetul lanseaz\u0103 un \u201eApel c\u0103tre fra\u0163i \u015fi camarazi de arme\u201d. Tot el este cel care promoveaz\u0103 ideea unui congres al studen\u0163ilor prin trei articole: \u201eS\u0103 facem un congres\u201d, \u201e\u00cen unire e t\u0103ria\u201d, \u201eEchilibrul\u201d. Articolele au fost publicate \u00een ziarul de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u201eFedera\u0163iunea\u201d din Pesta.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen amintirile sale, studentul rom\u00e2n la Viena, Teodor Stefanelli (cel care \u00een anul 1875 \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Cern\u0103u\u0163i \u201eCercul studen\u0163esc Arboroasa<\/em>\u201d), \u00eel desemneaz\u0103 pe Mihai Eminescu, smerit \u015fi discret, ca fiind autorul ideii de a aduna la Putna tinerimea rom\u00e2n\u0103., ,Eminescu mi-a spus c\u0103 el a clocit aceast\u0103 idee \u015fi c\u00e2nd l-am \u00eentrebat de ce nu spune ca s\u0103 o \u015ftie to\u0163i, mi-a r\u0103spuns c\u0103 nu ar fi recomandabil s\u0103 \u015ftie guvernul austriac c\u0103 rom\u00e2ni din Rom\u00e2nia, adic\u0103 supu\u015fi str\u0103ini, au propus aranjarea acestei serb\u0103ri\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Comitetul provizoriu elaboreaz\u0103 la 25 decembrie 1869 un apel c\u0103tre cona\u0163ionalii lor din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Paris, Berlin, Torino, Pesta, Sibiu, Oradea, Cern\u0103u\u0163i, Arad \u015fi Blaj. \u00cen apel se spune: \u201eDe\u015fi desf\u0103cu\u0163i unii de al\u0163ii \u00een privin\u0163a politic\u0103, ne une\u015fte aceea\u015fi limb\u0103, acelea\u015fi obiceiuri \u015fi datini, aceea\u015fi religiune … de la Tisa p\u00e2n\u0103 la Marea Nea\u00adgr\u0103, de la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Balcani; scopul nostru comun este s\u0103 ne coadun\u0103m din toate unghiurile spre a ne cunoa\u015fte unii pe al\u0163ii, a ne uni \u00een cuget \u015fi sim\u0163iri, a ne con\u0163elege despre interesele noastre comune… pentru progres \u015fi cultur\u0103 na\u0163ional\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Din cauza suspiciunilor autorit\u0103\u0163ilor austriece \u015fi a r\u0103zboiului franco-prusac, serbarea nu a putut avea loc la 15 august 1870. Dup\u0103 \u00eenceperea noului an universitar, au continuat preg\u0103tirile pentru o serbare la Putna \u00een anul urm\u0103tor. Studen\u0163ii din Viena s-au unit \u00eentr-o singur\u0103 societate intitulat\u0103, ,ROM\u00c2NIA JUN\u0102\u201d, av\u00e2nd \u00een frunte pe Slavici \u015fi Eminescu.<\/p>\n\n\n\n

Presa rom\u00e2neasc\u0103 din \u0163ar\u0103 dar \u015fi din Imperiul Austro-Ungar, a continuat s\u0103 fac\u0103 propagand\u0103 pentru evenimentele care urmau sa se desf\u0103\u015foare \u00een anul 1871. \u00centr-un articol publicat \u00een ziarul liberal \u201eRom\u00e2nul\u201d, Dumitru Br\u0103tianu afirma: \u201e… la Putna nu va fi un parastas, ci celebrarea unei na\u015fteri\u201d, iar Mihai Eminescu aten\u0163ioneaz\u0103 pe rom\u00e2ni c\u0103 \u201eidealul na\u0163ional a fost perpetuat de-a lungul secolelor de mai multe genera\u0163ii, momentul nefiind unul revolu\u0163ionar\u201d. Propaganda pentru o participare \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare la Putna, pe 15 august 1871, de hramul m\u0103n\u0103stirii Adormirea Maicii Domnului<\/em>, a fost f\u0103cut\u0103 \u015fi de ziarul \u201eTelegraful rom\u00e2n\u201d din Sibiu.<\/p>\n\n\n\n

 Nu putem descrie evenimentele din anul 1871 f\u0103r\u0103 a prezenta reac\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor austriece fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 manifestare na\u0163ional\u0103 \u015fi se pare c\u0103 acestea au p\u0103strat o pozi\u0163ie de expectativ\u0103. Desf\u0103\u015furarea unei s\u0103rb\u0103tori religioase ortodoxe ar fi fost tolerat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile imperiale, problema intervenea \u00eens\u0103 odat\u0103 cu manifest\u0103rile na\u0163ionale \u015fi a congresului studen\u0163esc.<\/p>\n\n\n\n

Un lucru e cert, autorit\u0103\u0163ile locale din Bucovina au sprijinit \u00een anul 1871 desf\u0103\u015furarea serb\u0103rii \u015fi a congresului de la Putna. Ion Slavici, desemnat pre\u015fedintele comitetului de organizare, prime\u015fte \u201eo situa\u0163ie\u201d de la poli\u0163ia vienez\u0103 prin care se las\u0103 \u201eimpresia c\u0103 serb\u0103rile nu se vor desf\u0103\u015fura\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 De\u015fi la Cern\u0103u\u0163i se raporteaz\u0103 c\u0103 manifestarea na\u0163ional\u0103 a fost oprit\u0103, preg\u0103tirea serb\u0103rii a continuat s\u0103 se desf\u0103\u015foare. Primii care sosesc la Putna \u00een ziua de 14 august sunt membrii societ\u0103\u0163ii \u201eROM\u00c2NIA JUN\u0102\u201d; Gh. Dem Teodorescu, Ion Br\u0103escu, Grigore Tocilescu vin din Bucure\u015fti; din Ia\u015fi C. Istrati, Russu \u015fi Irimescu; din Berlin a venit t\u00e2n\u0103rul student A. D. Xenopol, cel care va alc\u0103tui prima mare sintez\u0103 din istoria rom\u00e2nilor, Nicolae Teclu, marele chimist de mai t\u00e2rziu. De la Ia\u015fi au mai sosit M. Kog\u0103lniceanu, Hristodulo Cerchez (primarul ora\u015fului), apoi Vasile Alecsandri \u015fi reprezentan\u0163i din partea mitropoliei Moldovei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un rol important \u00een desf\u0103\u015furarea manifest\u0103rii na\u0163ionale f\u0103r\u0103 incidente majore, l-a avut prefectul de R\u0103d\u0103u\u0163i, Oreste Renney, simpatizant al cauzei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi apropiat al vechi familii nobiliare Hurmuzaki. Prefectul prime\u015fte o directiv\u0103 din partea autorit\u0103\u0163ilor de la Cern\u0103u\u0163i, pe care nu a pus-o \u00een aplicare, prin care i se cerea s\u0103 nu fie \u00eenlocuit tiparul religios al serb\u0103rii cu unul na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

 Serbarea a fost preg\u0103tit\u0103 \u00eendelung, s-au ridicat un arc de triumf \u015fi un \u201eportic festiv\u201d, pridvor, loc de adunare, totul \u00eempodobit cu steaguri tricolore. Serbarea a fost deschis\u0103 \u00een seara zilei de 14 august cu 21 de salve de tun trase de pe dealurile din \u00eemprejurimi, urmate de o slujb\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Ziarul Familia<\/em> consemneaz\u0103: \u201eDuminic\u0103, \u00een 15 august 1871, de la opt, p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 ore, trei r\u00e2nduri de salve succesive anun\u0163ar\u0103 adunarea oaspe\u0163ilor \u00een porticul festiv, unde comitetul \u00eei felicit\u0103 de bun\u0103 venire… Adunarea \u00eentreag\u0103 intr\u0103 \u00een biseric\u0103, unde \u015fapte preo\u0163i celebrar\u0103 sf\u00e2nta liturghie, iar la priceasn\u0103, p\u0103rintele Arcadie Ciupercovici, egumen al m\u0103n\u0103stirii Putna, \u0163inu o predic\u0103 corespunz\u0103toare hramului bisericii, o cuv\u00e2ntare care face onoarea talentului oratoric al Sfin\u0163iei sale\u201d. Peste c\u00e2\u0163iva ani, vrednicul stare\u0163 a ridicat o cruce l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stire \u00een amintirea serb\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

A urmat sfin\u0163irea darurilor aduse de participan\u0163i, care au fost depuse pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului \u015etefan. Cel mai important dintre aceste daruri a fost o urn\u0103 de argint, care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een muzeul m\u0103n\u0103stirii. Ea con\u0163inea p\u0103m\u00e2nt adus din toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti, era o rug\u0103 c\u0103tre Sf\u00e2ntul Voevod: \u201eA\u015fa cum s-a unit acest p\u0103m\u00e2nt aici, mijloce\u015fte la Dumnezeu s\u0103 se uneasc\u0103 \u015fi locurile de unde s-a luat\u201d. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, cea mai mare parte din acest p\u0103m\u00e2nt a fost pres\u0103rat pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 care au dus la Marea Unire.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS-a dat o mas\u0103 comun\u0103 \u00een portic. Pre\u015fedintele comitetului, Ion Slavici, purt\u0103 toastul prim, pentru \u00cemp\u0103rat, apoi se c\u00e2nt\u0103, Gott erhalte. Urmar\u0103 apoi o mul\u0163ime de toasturi: Tocilescu (Bucure\u015fti), Mure\u015fanu (Gherla) …Se inton\u0103 Imn religios, compus anume de V. Alecsandri, muzica A. Flechtenmacher\u201d, scrie ziarul Familia<\/em>. A. D. Xenopol a \u0163inut un discurs, care este cunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, el a fost acela care a c\u00e2\u015ftigat concursul cuv\u00e2nt\u0103rilor publice.<\/p>\n\n\n\n

 Dup\u0103 mas\u0103 a avut loc o manifestare popular\u0103 \u015fi \u00een cadrul acesteia, muzicianul Badea Grigore este \u00eenlocuit la vioar\u0103 de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul Ciprian Porumbescu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 17 ani. La sf\u00e2r\u015fitul interpret\u0103rii, acesta i-a spus tat\u0103lui s\u0103u, preotul Eraclie Porumbescu: \u201eTat\u0103, am c\u00e2ntat \u00eentregii Dacii\u201d. Sim\u0163ea ca to\u0163i ceilal\u0163i c\u0103 acolo se afla \u00eentregul popor rom\u00e2n prin tinerii s\u0103i reprezentan\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen acest timp, un grup de studen\u0163i s-a prezentat la prefectul Renney, cer\u00e2nd dreptul de a \u0163ine un congres, \u00een care vor fi discutate teme precum: direc\u0163ii de ac\u0163iune pentru generalizarea culturii na\u0163ionale, dezvoltarea economiei Rom\u00e2niei, c\u00e2nd \u015fi unde va trebui \u00een viitor s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 tinerimea academic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ini\u0163ial, Renney a respins cererea, pe motiv c\u0103 \u00eentre participan\u0163ii congresului se g\u0103seau \u015fi cet\u0103\u0163eni str\u0103ini Imperiului Austro-Ungar, iar primul subiect era unul \u201eprea general\u201d. Prin aceast\u0103 strategie prefectul le aducea mai degrab\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 ini\u0163iatorilor c\u0103 trebuie s\u0103 fie pruden\u0163i, deoarece ac\u0163iunea lor este ilegal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Congresul s-a desf\u0103\u015furat \u00eens\u0103 \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii, programul fiind schimbat cu urm\u0103toarele subiecte:<\/p>\n\n\n\n

 1. Prin ce s-ar putea \u00eentreaga junime rom\u00e2n\u0103 academic\u0103 dezvolta omogen?<\/p>\n\n\n\n

 2. Cum ar putea genera\u0163ia prezent\u0103 s\u0103 contribuie la dezvoltarea culturii?<\/p>\n\n\n\n

 3. \u00cen ce directive s\u0103 porneasc\u0103 junimea rom\u00e2n\u0103 spre a crea condi\u0163iile unei dezvolt\u0103ri sigure \u015fi permanente?<\/p>\n\n\n\n

 4. Ce ramur\u0103 a dezvolt\u0103rii trebuie s\u0103 atrag\u0103 mai mult aten\u0163ia junimii?<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen aceast\u0103 form\u0103 programul a fost adoptat de studen\u0163ii participan\u0163i, care au discutat probleme identitare \u015fi culturale ale rom\u00e2nilor p\u00e2n\u0103 la orele dou\u0103 din noapte. Discu\u0163iile au fost reluate a doua zi \u015fi observ\u00e2nd c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul nu se \u00eentrevede, Eminescu i-ar fi spus lui Slavici: \u201eAcela care vrea s\u0103 fac\u0103 ceva nu discut\u0103, ci lucreaz\u0103 …facem ce \u015ftim \u015fi lumea vine dup\u0103 noi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 S-a emis, printre altele, ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii de societ\u0103\u0163i \u00een toate universit\u0103\u0163ile din str\u0103in\u0103tate \u00een care se g\u0103seau studen\u0163i rom\u00e2ni; se dorea \u00eenfiin\u0163area unui organ de pres\u0103 comun, cu caracter literar \u015fi \u015ftiin\u0163ific, care s\u0103 apar\u0103 la Viena, sub titlul \u201eNa\u0163ionalismul\u201d. Revendic\u0103rile au r\u0103mas doar la stadiul de proiect. Foarte important este c\u0103 serbarea de la Putna, a determinat desf\u0103\u015furarea primului congres al junimii academice rom\u00e2ne de pretutindeni, cu toate ne\u00eemplinirile sale.<\/p>\n\n\n\n

 Ziarul Familia<\/em> apreciaz\u0103: \u201eSerbarea de la Putna, \u00een memoria lui \u015etefan cel Mare, a ie\u015fit foarte splendid, particip\u00e2nd un public numeros …La aceast\u0103 serbare, Rom\u00e2nia a fost mai bine reprezentat\u0103 …Boierimea Bucovinei, din cauze mai \u00eenalte, politice, excel\u0103 prin absen\u0163a sa admirabil\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 \u201e\u00cen decursul serb\u0103rii, s-au \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi ni\u015fte medalii de bronz \u015fi argint, b\u0103tute anume pentru festivitatea aceasta, cu urm\u0103toarea inscrip\u0163ie: Putna \u2013 15 august 1871<\/em>, iar pe cealalt\u0103 parte: Memoriei lui \u015etefan cel Mare \u2013 R\u00e2vnitorii gloriei str\u0103bune<\/em> descrie \u00een continuare ziarul Familia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

 Dup\u0103 ce oaspe\u0163ii din toate z\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti au plecat, Eminescu i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit unui coleg g\u00e2ndul s\u0103u despre folosul serb\u0103rii: \u201eParticipan\u0163ii, de\u015fi desp\u0103r\u0163i\u0163i prin hotare politice, to\u0163i \u015ftiu c\u0103 sunt unul \u015fi acela\u015fi neam \u015fi aceast\u0103 convingere va m\u0103ri puterea lor de rezisten\u0163\u0103 \u015fi va men\u0163ine lupta pentru neam, lege, credin\u0163\u0103, pentru \u0163ar\u0103\u201d. \u00cen secolul XX turnul por\u0163ii m\u0103n\u0103stirii Putna va fi denumit \u201eTurnul Eminescu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 Pe l\u00e2ng\u0103 o vie amintire \u00een sufletele celor prezen\u0163i \u015fi \u00een tradi\u0163ia m\u0103n\u0103stirii Putna, din genera\u0163ia care a preg\u0103tit \u015fi participat la serbare s-au ridicat cei care au luptat pentru drepturile rom\u00e2nilor din Bucovina \u015fi mai t\u00e2rziu pentru Unirea Bucovinei cu Patria Mam\u0103. Bucurie tuturor rom\u00e2nilor \u015fi s\u0103 \u015ftim s\u0103 ne plec\u0103m \u00eenaintea sfin\u0163ilor no\u015ftri str\u0103mo\u015fi, cu mul\u0163umire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103!<\/p>\n\n\n\n

 BIBLIOGRAFIE:<\/p>\n\n\n\n

Caietele de la Putna, 8, VIII<\/em> \u2013 2015, Editura Nicodim Caligraful, M\u0103n\u0103stirea Putna, 2015.<\/p>\n\n\n\n

Analele Putnei, XIII<\/em>, 2017, Editura Mitropolit Iacov Putneanu, M\u0103n\u0103stirea Putna, 2017.<\/p>\n\n\n\n

Analele Putnei<\/em>, vol. IV<\/em>, 2008, Editura Grup Mu\u015fatinii, M\u0103n\u0103stirea Putna, 2008. (Se g\u0103sesc la Biblioteca de carte religioas\u0103, Sf. Sava, Buz\u0103u.)<\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Putna. 500 de ani de la \u00eenfiin\u0163are. \u00cen Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, anul LXXXIV<\/em>, nr. 7-8, iulie-august 1966, Bucure\u015fti, 1966.<\/p>\n\n\n\n

Ziarul Familia<\/em> (a ap\u0103rut 1865-1945, \u00een Pesta, Oradea, Bucure\u015fti), Anul VII, nr. 35, 29 august 1871.<\/p>\n\n\n\n

Prof. Ioan GR\u0102DINARU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

150 de ani de la prima serbare a rom\u00e2nilor de pretutindeni \u00cen urma unui r\u0103zboi ruso-turc \u00eenceput \u00een anul 1768, armatele \u0163ariste au ocupat Principatele Rom\u00e2ne \u015fi p\u0103trund p\u00e2n\u0103 \u00een Balcani. Austria, care nu vedea cu ochi buni \u00eenaintarea ruseasc\u0103,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,444],"tags":[],"class_list":["post-21504","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-241"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21504"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21510,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21504\/revisions\/21510"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}