{"id":21613,"date":"2021-09-30T11:18:50","date_gmt":"2021-09-30T11:18:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21613"},"modified":"2021-09-30T11:18:50","modified_gmt":"2021-09-30T11:18:50","slug":"nu-se-va-intoarce-nimeni-si-niciodata-aici-va-vor-putrezi-oasele-3","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/nu-se-va-intoarce-nimeni-si-niciodata-aici-va-vor-putrezi-oasele-3\/","title":{"rendered":"Nu se va \u00eentoarce nimeni \u015fi niciodat\u0103 \u2013 aici v\u0103 vor putrezi oasele (3)"},"content":{"rendered":"\n

Al treilea val de deport\u0103ri. Opera\u0163iunea \u201eSever\u201d (\u201eNord\u201d), 1951<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

(urmare din num\u0103rul trecut<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\u201eMartorii lui Iehova\u201d au devenit \u0163inta mecanismului sovietic de represiune din mai multe motive. Membrii acestei organiza\u0163ii au negat puterea statului: au refuzat serviciul militar \u015fi participarea la alegeri. Regimul a perceput viziunea lor asupra lumii ca fiind anti-sovietic\u0103 \u015fi poten\u0163ial periculoas\u0103 pentru securitatea na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest al treilea val de deport\u0103ri r\u0103m\u00e2ne cel mai pu\u0163in studiat. \u00cen majoritatea c\u0103r\u0163ilor de istorie, acestei perioade i se dedic\u0103 doar c\u00e2teva pagini. \u015ei dac\u0103 e u\u015for de g\u0103sit amintirile celor care au supravie\u0163uit deport\u0103rilor din 1941 \u015fi 1949, \u00een bibliotecile din Chi\u015fin\u0103u, \u00een cazul \u201eMartorilor lui Iehova\u201d nu au fost publicate deloc asemenea colec\u0163ii. Primele represiuni ale Martorilor lui Iehova au \u00eenceput \u00eenc\u0103 \u00een 1949. \u00cen timpul opera\u0163iei \u201eSud\u201d, 354 membri activi ai comunit\u0103\u0163ii religioase au fost expulza\u0163i \u00een Kazahstan.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een 1949, \u00een RSSM au fost aresta\u0163i patru lideri ai Adventi\u015ftilor de Ziua a \u015eaptea. Autorit\u0103\u0163ile au argumentat arestul lor astfel: \u201emembrii grup\u0103rilor lichidate \u00een raionul T\u00e2rnova, jude\u0163ul Soroca \u015fi raionul Lipcani, jude\u0163ul B\u0103l\u0163i, practicau sistematic propaganda anti-sovietic\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen 1950, conducerea URSS a decis s\u0103 ia m\u0103suri suplimentare, mai stricte contra \u201emartorilor\u201d. La 19 februarie 1950, atotputernicul ministru al securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale al URSS, Viktor Abakumov, a emis un ordin \u201eCu privire la deportarea a 1.670 de persoane din RSSM\u201d. Era vorba de aproximativ 670 de familii, enoria\u015fi ai cultului religios \u201eMartorii lui Iehova\u201d. Coordonarea opera\u0163iunii i-a fost \u00eens\u0103rcinat\u0103 primului secretar al Partidului Comunist din Moldova, Leonid Brejnev. Opera\u0163iunea avea numele de cod \u201eSever\u201d (\u201eNord\u201d) \u015fi, la sugestia lui Stalin, a avut loc \u00een perioada martie-aprilie 1951.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 dou\u0103 versiuni privind originea numelui opera\u0163iunii. Cele mai multe surse spun c\u0103 opera\u0163iunea a fost numit\u0103 astfel din cauza punctelor finale de sosire ale deporta\u0163ilor \u2013 Irkutsk \u015fi Tomsk. Dar exist\u0103 o alt\u0103 versiune: nordul \u00een interpretarea Martorilor lui Iehova este iadul, a\u015fa c\u0103 numele opera\u0163iunii a fost unul de batjocur\u0103 la adresa adep\u0163ilor cultului.<\/p>\n\n\n\n

La 25 martie 1951, Ministrul Securit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale al RSSM, generalul-maior Misurov, a aprobat listele de \u201emartori\u201d pentru deportare. Au fost inclu\u015fi \u201emartori\u201d din 14 regiuni ale \u0163\u0103rii, mai ales din nord. Din cele 2.684 de persoane propuse pentru deportare, 790 erau copii. Conform ordinelor emise, Martorii lui Iehova urmau s\u0103 fie deporta\u0163i \u00een vagoane potrivite transportului de persoane. De asemenea, ei trebuiau s\u0103 dea suficient timp pentru colectarea lucrurilor personale. \u00cen realitate, totul a fost exact invers. Solda\u0163ii veneau pe nea\u015fteptate, noaptea, prezentau ordinele de deportare \u015fi d\u0103deau c\u00e2teva ore pentru preg\u0103tiri.<\/p>\n\n\n\n

Opera\u0163iunea \u201eSever\u201d a \u00eenceput pe teritoriul RSSM pe 1 aprilie 1951 la patru diminea\u0163a \u015fi a durat p\u00e2n\u0103 la opt seara. Un total de 2.724 de persoane au fost deportate, inclusiv 846 de copii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Siberia, Martorii lui Iehova au continuat s\u0103 adere la principiile lor. Ei au refuzat s\u0103 semneze documente pentru primirea salariilor \u015fi uniformelor de lucru. Astfel, apare decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din octombrie 1951, stipul\u00e2nd c\u0103 \u201emartorii\u201d deporta\u0163i vor r\u0103m\u00e2ne \u00een teritoriile nordice \u201epermanent\u201d. Au fost obliga\u0163i s\u0103 se prezinte periodic la mili\u0163ie \u015fi li s-a interzis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 raioanele.<\/p>\n\n\n\n

Deport\u0103ri \u00een regiuni<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Unul dintre miturile persistente despre represiunea sovietic\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 \u015fi chiar \u00een istoriografia rus\u0103 este c\u0103 represiunile aveau un caracter etnic \u015fi nu unul de clas\u0103. Cel mai clar contraargument al acestei opinii este istoria regiunilor Basarabiei unde diverse popoare au convie\u0163uit compact \u00een ultimul secol. La nivel \u015ftiin\u0163ific, nimeni nu a identificat compozi\u0163ia etnic\u0103 a popula\u0163iilor supuse represiunii sovietice pe teritoriul Moldovei, de\u015fi mul\u0163i cercet\u0103tori opereaz\u0103 cu cifre aproximative \u015fi estimative.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Transnistria, care din 1924 p\u00e2n\u0103 \u00een 1940 f\u0103cea parte din MASSR, doar o treime din popula\u0163ie erau moldoveni (conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1926). Restul locuitorilor republicii autonome se identificau ca ucraineni, ru\u015fi, evrei \u015fi alte popoare. Transnistria era de mai mult timp \u00een componen\u0163a URSS dec\u00e2t teritoriul Basarabiei \u015fi, prin urmare, a suferit \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare de pe urma celor mai \u00eengrozitoare valuri ale represiunii sovietice. De c\u00e2teva ori regiunea a cunoscut foametea organizat\u0103 artificial \u2013 \u00een 1921-1922, 1924-1926 \u015fi 1932-1933. Foametea din anii 1932-1933, conform estim\u0103rilor cercet\u0103torilor, a curmat vie\u0163ile a aproximativ 38.000 de persoane. Totodat\u0103, mii de persoane au fost \u00eempu\u015fcate sau arestate \u00een timp ce \u00eencercau s\u0103 fug\u0103 \u00een Rom\u00e2nia peste Nistru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada 1937-1938 pe teritoriul Transnistriei s-a dezl\u0103n\u0163uit Marea Teroare: func\u0163ionarii \u015fi nu numai au fost adesea acuza\u0163i de cooperare cu Rom\u00e2nia. Potrivit datelor dezv\u0103luite \u00een 1991 de Ministerul Securit\u0103\u0163ii Statului al Republicii Moldova, \u00een anii puterii sovietice, pe teritoriul Moldovei au fost \u00eempu\u015fcate 5.485 de persoane. Aproximativ 4.000 dintre ele au fost \u00eempu\u015fcate la Tiraspol \u00een 1937-1938.<\/p>\n\n\n\n

 \u015ei deport\u0103rile au afectat Transnistria: \u00een 1928-1929 odat\u0103 cu colectivizarea for\u0163at\u0103, mii de \u201eculaci\u201d au fost deporta\u0163i \u00een regiunea Arkhangelsk, Siberia, pe insulele Solovki. \u00cen anii 1930, restul \u201eculacilor\u201d au fost str\u0103muta\u0163i \u00een regiunile Karelia, Kirov, Permi \u015fi Gorki. Locuitorii din regiune s-au g\u0103sit \u015fi pe listele celor supu\u015fi deport\u0103rilor din 1941 \u015fi \u00een 1949, c\u00e2nd Transnistria era deja parte a RSSM. \u00cen 1945, germanii, polonezii \u015fi bulgarii au fost deporta\u0163i din regiune ca reprezentan\u0163i ai popoarelor care au colaborat cu Germania hitlerist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Persecu\u0163ia politic\u0103 \u015fi foametea din 1946-1947<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Perioada de deport\u0103ri staliniste \u00een RSSM nu poate fi studiat\u0103 separat de alte fenomene tragice ale acestei perioade: foamete \u015fi persecu\u0163ii din motive politice.<\/p>\n\n\n\n

Una din cele mai renumite organiza\u0163ii ale RSSM, ale c\u0103rei membri au fost aresta\u0163i sau \u00eempu\u015fca\u0163i pentru \u201eactivit\u0103\u0163i antisovietice\u201d, este \u201eMajadahonda\u201d din Orhei. \u201eMajadahonda\u201d reunea tineretul cu studii din ora\u015f \u015fi fusese numit\u0103 dup\u0103 ora\u015ful spaniol cu acela\u015fi nume, unde \u00een 1937 persoane originare din Orhei au luptat contra regimului.<\/p>\n\n\n\n

 Organiza\u0163ia a existat un an: tinerii au aplicat inscrip\u0163ii antisovietice pe pere\u0163ii cl\u0103dirilor, au emis pliante cu chemarea la lupt\u0103 contra \u201eocupa\u0163iei sovietice\u201d. \u00cen 1941, \u00een noaptea de Cr\u0103ciun, membrii organiza\u0163iei au rupt steagul URSS \u015fi l-au \u00eenlocuit cu cel al Rom\u00e2niei. Ulterior, unul dintre sus\u0163in\u0103tori a spus c\u0103 fotograful \u201eMajadahonda\u201d le transmitea autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne imagini ale aeroportului Orhei, unde erau sta\u0163ionate avioane sovietice.<\/p>\n\n\n\n

Primarul de Orhei, Vasile Mahu, care a devenit inspiratorul ideologic al \u201eMajadahondei\u201d \u015fi a condus Partidul \u0162\u0103r\u0103nesc \u00een perioada 1918-1925, a fost declarat inamic al poporului \u00een 1940 \u015fi deportat la Krasnoyarsk, unde a \u015fi murit. Una din str\u0103zile centrale din Orhei poart\u0103 numele lui Mahu.<\/p>\n\n\n\n

 Lupta \u00eempotriva \u201ena\u0163ionali\u015ftilor\u201d nu a ocolit nici reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor etnice ale RSSM. Astfel, \u00een martie 1951, Ministerul Securit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale al RSSM i-a comunicat primului-secretar al Partidului Comunist din Moldova, Leonid Brejnev, despre \u201eeliminarea operativ\u0103 a grup\u0103rii teroriste anti-sovietice\u201d din regiunile Baimaclia \u015fi Congaz. Era vorba de a\u015fa-numita \u201eUniune a bulgarilor din sudul Basarabiei \u015fi Rusiei\u201d. \u00cen acest caz, inculpa\u0163ii au fost condamna\u0163i la \u00eenchisoare pentru organizarea \u201eanumitor acte teroriste \u00eempotriva activi\u015ftilor partidului sovietic\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O pagin\u0103 special\u0103 din istoria RSSM a acestei perioade a fost foametea din 1946-1947. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980, ruina de dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi o secet\u0103 de doi ani erau enumerate ca motive principale ale acestei calamit\u0103\u0163i. Cu toate acestea, studii mai recente au demonstrat c\u0103 situa\u0163ia a fost agravat\u0103 de ac\u0163iunile autorit\u0103\u0163ilor centrale \u015fi locale care nu au \u0163inut seama nici de sc\u0103derea randamentului de 2,5 ori fa\u0163\u0103 de anul 1945, nici de sc\u0103derea catastrofal\u0103 a num\u0103rului de bovine cu 80,9%, a ovinelor cu 43,8% \u015fi a porcinelor cu 34,2%. Dimpotriv\u0103, politica fiscal\u0103 a devenit mai dur\u0103: \u00een 1946, taxele au fost majorate cu 48,6%. \u00cen caz de eschiv\u0103 se prevedeau amenzi mari. Valoarea c\u00e2\u015ftigurilor neimpozitate a fost redus\u0103 de la 1.000 la 600 de ruble. Planul la cereale, care trebuiau acordate statului, a fost majorat de la 200 la 260 de tone. Comer\u0163ul cu p\u00e2ine a fost oficial interzis.<\/p>\n\n\n\n

 Autorit\u0103\u0163ile sovietice, colectau gr\u00e2ul cu o m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eel d\u0103deau cu o alt\u0103 m\u00e2n\u0103 ca ajutor de stat . \u00cen cantinele deschise special, oamenilor li se d\u0103dea m\u00e2ncare pe gratis. \u015ei totu\u015fi aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 nu a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it situa\u0163ia din cauza volumului neglijabil al ajutorului \u015fi a practicii de furt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een teren. Adesea produsele disp\u0103reau, neajung\u00e2nd la locul de distribu\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1947, doar num\u0103rul oficial al persoanelor cu distrofie dep\u0103\u015fea 200.000. Din decembrie 1946 p\u00e2n\u0103 \u00een august 1947, 425 de oameni mureau de foame, \u00een medie, pe zi. La 31 iulie 1946, \u00een satul Mile\u015fti, raionul Nisporeni a fost \u00eenregistrat primul caz de canibalism. \u00cen total, \u00een iarna teribil\u0103 din 1947, au fost \u00eenregistrate 39 de asemenea cazuri: oamenii \u00ee\u015fi m\u00e2ncau proprii copii \u015fi p\u0103rin\u0163i. (Dup\u0103 materialele proiectului publicat pe site-ul: https:\/\/newsmaker.md\/ro\/nu-se-va-intoarce-nimeni-si-niciodataaici-va-vor-putrezi-oasele-cum-au-fost-deportati-locuitorii-moldovei-sovietice\/ \u00cen acest proiect special sunt colectate m\u0103rturii \u015fi date despre crimele regimului stalinist. Cercet\u0103torii continu\u0103 s\u0103 studieze aceste evenimente de la mijlocul secolului XX, descoperind noi pagini terifiante ale istoriei recente<\/em>.)<\/p>\n\n\n\n

Angelina BEGU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Al treilea val de deport\u0103ri. Opera\u0163iunea \u201eSever\u201d (\u201eNord\u201d), 1951 (urmare din num\u0103rul trecut) \u201eMartorii lui Iehova\u201d au devenit \u0163inta mecanismului sovietic de represiune din mai multe motive. Membrii acestei organiza\u0163ii au negat puterea statului: au refuzat serviciul militar \u015fi participarea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,445],"tags":[],"class_list":["post-21613","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-242"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21613"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21613\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21615,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21613\/revisions\/21615"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21613"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21613"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}