{"id":21623,"date":"2021-09-30T12:47:19","date_gmt":"2021-09-30T12:47:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21623"},"modified":"2021-09-30T12:47:19","modified_gmt":"2021-09-30T12:47:19","slug":"in-ce-limba-vorbeste-dumnezeu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/in-ce-limba-vorbeste-dumnezeu\/","title":{"rendered":"\u00cen ce limb\u0103 vorbe\u015fte Dumnezeu?"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u2026 Dumnezeu prima oar\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd a pl\u00e2ns printre astre,<\/em><\/p>\n\n\n\n

El a pl\u00e2ns peste \u0163ar\u0103<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu lacrima limbii noastre.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Grigore VIERU \u2013 Pentru ea<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

La 27 august 1989 avea loc, la Chi\u015fin\u0103u, cea mai grandioas\u0103 adunare public\u0103 din fostul lag\u0103r sovietic, \u015fi, am spune, chiar din toat\u0103 Europa de Est \u2013 num\u0103rul participan\u0163ilor fiind estimat \u00eentre 750.000 \u015fi un milion de persoane, cam o \u015fesime din \u00eentreaga popula\u0163ie a fostei R.S.S. Moldoveneasc\u0103 \u2013 la care liderii auto asuma\u0163i ai mi\u015fc\u0103rii de emancipare na\u0163ional\u0103, cu Grigore Vieru, Nicolae Dabija \u015f. a., \u00een frunte, au cerut f\u0103\u0163i\u015f declararea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de stat \u015fi trecerea la grafia latin\u0103. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 31 august, deputa\u0163ii pro-rom\u00e2nofoni au votat, \u00een Sovietul Suprem al Moldovei, nu f\u0103r\u0103 violente \u00eempotriviri, cea mai mare parte a legisla\u0163iei privind limba de stat \u015fi drapelul tricolor.<\/p>\n\n\n\n

Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1990, \u00eentr-un cu totul alt context politic, ziua de 31 August a fost declarat\u0103 S\u0103rb\u0103toare Na\u0163ional\u0103 \u00een noua Republic\u0103 Moldova, ie\u015fit\u0103 din componen\u0163a fostei U.R.S.S., sub numele de Limba Noastr\u0103 cea Rom\u00e2n\u0103<\/em> (uneori \u015fi Ziua Limbii Rom\u00e2ne<\/em>), denumire ce s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een 1994, c\u00e2nd guvernul agrarian, de inspira\u0163ie pro-rus\u0103, a comasat s\u0103rb\u0103toarea, redenumit\u0103 Limba Noastr\u0103<\/em> (din care a fost extras deliberat elementul dominant, rom\u00e2nesc), cu a\u015fa zisa Ziua Independen\u0163ei<\/em>, denumiri ce nu s-au impus, revenindu-se cur\u00e2nd, odat\u0103 cu venirea la putere a liberalilor, la vechiul nume \u015fi semnifica\u0163ie. Se \u00eemplinea, astfel, visul lui Grigore Vieru \u015fi al genera\u0163iei sale de c\u0103rturari patrio\u0163i, care scria cu s\u00e2nge \u00eentr-o C\u00e2ntare scrisului nostru: Sunt om al nem\u00e2niei \/ Lumii astea nestr\u0103in \/ Vin din mun\u0163ii latinei \/ Deci \u015fi scrisul mi-i latin<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Tradi\u0163ional, Ziua Limbii Rom\u00e2ne este s\u0103rb\u0103torit\u0103 la Chi\u015fin\u0103u prin depuneri de flori la Monumentul lui \u015etefan cel Mare \u015fi prin concerte publice, culmin\u00e2nd cu acelea organizate \u00een Pia\u0163a Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale. La fel, anual, Aleea Clasicilor din Gr\u0103dina Public\u0103 \u201e\u015etefan cel Mare\u201d este \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu noi busturi ale scriitorilor reprezentativi, cele mai recente fiind ale lui Grigore Vieru \u015fi Adrian P\u0103unescu.<\/p>\n\n\n\n

Din 2011, la ini\u0163iativa a 166 de parlamentari din toate grupurile politice, Ziua Limbii Rom\u00e2ne a fost adoptat\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti, o lege \u00een acest sens fiind promulgat\u0103, la 13 martie 2013, de fostul pre\u015fedinte T. B\u0103sescu. Tot \u00eencep\u00e2nd cu 2011, mai multe organiza\u0163ii \u015fi asocia\u0163ii culturale rom\u00e2ne\u015fti din Ungaria, Ucraina, Serbia \u015fi Bulgaria au decis ca ziua de 31 August s\u0103 devin\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103toare a comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, f\u0103c\u00e2nd un apel c\u0103tre toate organiza\u0163iile similare din lume pentru a se al\u0103tura acestei ini\u0163iative. G\u00e2ndul generos al rom\u00e2nilor reg\u0103si\u0163i sub ocrotirea limbii rezona astfel cu versurile baladei S\u0103rac\u0103 \u0163ar\u0103 bogat\u0103<\/em>, a lui Nicolae Dabija: \u0162ara mea de oameni tri\u015fti, \/ Mult m\u0103 mir c\u0103 mai exi\u015fti, \/ Ciop\u00e2r\u0163it\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i \/ C\u0103 te mai g\u0103sesc pe h\u0103r\u0163i<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceput\u0103, a\u015fadar, la Chi\u015fin\u0103u, ca o manifestare a identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, Ziua Limbii Rom\u00e2ne a devenit un simbol al rom\u00e2nit\u0103\u0163ii, un prilej de a-i \u00eendemna pe to\u0163i cei 27 de milioane de vorbitori oficiali de rom\u00e2n\u0103, din lume, de a-\u015fi asuma aceast\u0103 identitate. \u00cenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een familie, \u00een \u015fcoal\u0103, sau transmis\u0103 oficial de la tribuna U.E., adesea ignorat\u0103 sau pur \u015fi simplu poluat\u0103, ori batjocorit\u0103, limba rom\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi elementul care ne leag\u0103, ne une\u015fte \u015fi ne define\u015fte ca neam, \u201eTezaurul cel mai pre\u0163ios pe care \u00eel primesc copiii de la p\u0103rin\u0163i\u201d, cum spunea Vasile Alecsandri, sau, metaforic vorbind, \u201eFloarea sufletului etnic al rom\u00e2nimii\u201d, cum o numea Mihai Eminescu.<\/p>\n\n\n\n

Pentru noi, rom\u00e2nii, limba na\u0163ional\u0103 are \u015fi o semnifica\u0163ie special\u0103, ce ne \u00eendeamn\u0103 s-o p\u0103str\u0103m intact\u0103. Vechiul Testament<\/em> ne spune c\u0103 Dumnezeu i-a f\u0103cut pe to\u0163i oamenii la fel \u015fi i-a \u00eenv\u0103\u0163at aceea\u015fi limb\u0103. Cutez\u0103tori \u015fi necugeta\u0163i, oamenii au \u00eenfruntat \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, construind un Turn, ale c\u0103rui ruine, unii spun c\u0103 ar exista \u015fi azi, asta pentru c\u0103 Bunul Dumnezeu, de\u015fi sup\u0103rat, a vrut s\u0103 le aminteasc\u0103 acestora de trufia lor. I-a pedepsit, totu\u015fi, \u00eencurc\u00e2ndu-le limbile, \u015fi, nemai\u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se, oamenii s-au risipit \u00een \u00eentreaga lume, tot r\u0103zboindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Mai t\u00e2rziu, spre a-i m\u00e2ntui, Dumnezeu \u015fi-a trimis Fiul printre oameni, ca s\u0103 le arate Calea<\/em>, Adev\u0103rul<\/em> \u015fi Via\u0163a<\/em>. Se spune chiar c\u0103 Dumnezeu a trimis Duhul Sf\u00e2nt pe p\u0103m\u00e2nt, sub forma unor limbi de foc, ca s\u0103-i lumineze pe Apostoli \u015fi s\u0103-i ajute s\u0103 descifreze Vechiul<\/em> \u015fi Noul Testament<\/em>, care, p\u00e2n\u0103 atunci, erau interpretate \u201ede fiecare pre limba lui\u201d. Acest gest divin, adeverit de m\u0103rturii istorice, a permis celor 72 de \u00een\u0163elep\u0163i, c\u00e2te 6 din fiecare semin\u0163ie israelit\u0103, s\u0103 stabileasc\u0103 textul ini\u0163ial al Bibliei<\/em> \u015fi s\u0103-l traduc\u0103 din ebraic\u0103, mai \u00eent\u00e2i \u00een greac\u0103, apoi \u00een latin\u0103 (Vulgata<\/em>). Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, primele traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 au fost din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, semn c\u0103 \u015fi c\u0103rturarii de la Academiile Grece\u015fti din Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, \u015fi-au sc\u0103ldat mintea \u00een acela\u015fi izvor divin. \u00cen celebra sa carte, Rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Constantin Noica \u00eencearc\u0103, merg\u00e2nd pe urmele predecesorilor, s\u0103 dea ve\u015fm\u00e2nt lingvistic nou primului verset din Evanghelia dup\u0103 Ioan: La \u00eenceput era cuv\u00e2ntul \/ En arche en ho logos<\/em>. Bun cunosc\u0103tor al textelor vechi, rom\u00e2ne\u015fti, filosoful a \u00eenlocuit pe logos<\/em> cu rostire<\/em> \u015fi pe en arche\/la \u00eenceput<\/em>, cu \u00eentru ob\u00e2r\u015fie<\/em>, socotind c\u0103 versetul dint\u00e2i al Evangheliei<\/em> ar putea suna astfel: \u00centru ob\u00e2r\u015fie era rostirea<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Ce este, a\u015fadar, mai \u00een\u0103l\u0163\u0103tor dec\u00e2t s\u0103 reconstituim, de fiecare dat\u0103, cuv\u00e2ntul original (logosul) \u00een care Dumnezeu s-a adresat oamenilor \u015fi care se p\u0103streaz\u0103, miraculos, \u00eentre faldurile limbii noastre de ob\u00e2r\u015fie<\/em>. Chiar merit\u0103 s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, pe urmele marelui filosof Alexandru Surdu, oare \u00een ce limb\u0103 vorbea Dumnezeu?<\/em> R\u0103spunsul, pentru noi, rom\u00e2nii, este unul singur: Dumnezeu a vorbit limba str\u0103bunilor no\u015ftri!<\/em> (Uniunea Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia, Posted 27 aug. 2021<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

 Marian NENCESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2026 Dumnezeu prima oar\u0103 C\u00e2nd a pl\u00e2ns printre astre, El a pl\u00e2ns peste \u0163ar\u0103 Cu lacrima limbii noastre. Grigore VIERU \u2013 Pentru ea La 27 august 1989 avea loc, la Chi\u015fin\u0103u, cea mai grandioas\u0103 adunare public\u0103 din fostul lag\u0103r sovietic,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,445],"tags":[],"class_list":["post-21623","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-242"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21623","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21623"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21623\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21625,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21623\/revisions\/21625"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}