{"id":21633,"date":"2021-09-30T12:57:51","date_gmt":"2021-09-30T12:57:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21633"},"modified":"2021-09-30T12:57:51","modified_gmt":"2021-09-30T12:57:51","slug":"dante-alighieri-sapte-secole-de-nemurire","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/dante-alighieri-sapte-secole-de-nemurire\/","title":{"rendered":"Dante Alighieri \u2013 \u015eapte secole de nemurire"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dante Alighieri (n. \u00een mai 1265, la Floren\u0163a, Republica Florentin\u0103 \u2013 d. \u00een 14 septembrie 1321, la Ravenna, Statele Papale), prelat, om politic florentin, primul mare poet de limb\u0103 italian\u0103, Sommo Poeta (\u201epoet \u00een cel mai \u00eenalt grad\u201d), este considerat cel mai mare scriitor european din Evul Mediu.<\/p>\n\n\n\n

Se cunoa\u015fte pu\u0163in despre educa\u0163ia primit\u0103 de el, dar opera sa probeaz\u0103 o erudi\u0163ie deosebit\u0103. Audiaz\u0103 prelegerile de filosofie \u015fi teologie la \u015fcolile franciscane (pe l\u00e2ng\u0103 biserica Santa Croce) \u015fi dominicane (la biserica Santa Maria Novella), studiindu-i mai ales pe Aristotel \u015fi pe Toma d\u2019Aquino. \u00cen 1285 se afla \u00een Bologna \u015fi este foarte probabil s\u0103 fi studiat la renumita universitate de acolo.<\/p>\n\n\n\n

Via\u0163a lui Dante este str\u00e2ns legat\u0103 de evenimentele politice din Floren\u0163a, de conflictul dintre \u201eGuelfi\u201d, fideli autorit\u0103\u0163ii temporale a papei, \u015fi \u201eGhibellini\u201d, partizani ai primatului politic al \u00eemp\u0103ra\u0163ilor germani ai \u201eSf\u00e2ntului Imperiu Roman\u201d. Se ridic\u0103 \u00eempotriva papei Bonifaciu VIII (damnat \u00eentr-unul din cercurile \u201eInfernului\u201d) \u015fi, din anul 1304, \u00eencepe un lung exil, din care nu va mai reveni niciodat\u0103 la Floren\u0163a. Petrece cea mai mare parte a exilului la Verona, la Paris \u015fi Ravenna (la un moment dat este chiar ambasador al acesteia la Vene\u0163ia), fiind \u00eenmorm\u00e2ntat la Ravena, de\u015fi florentinii i-au p\u0103strat un loc special \u00een biserica Santa Croce.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Divina Comedie<\/em> \u2013 poemul scris de Dante \u00een timpul exilului \u2013 este una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie<\/em> descrie cobor\u00e2rea lui Dante \u00een Infern, trecerea prin Purgatoriu \u015fi, \u00een fine, ascensiunea \u00een Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui Dumnezeu. Scris\u0103 \u00een dialect toscan, opera a exercitat o influen\u0163\u0103 considerabil\u0103 asupra dezvolt\u0103rii limbii \u015fi literaturii italiene. Ini\u0163ial, Dante \u015fi-a intitulat poemul Commedia<\/em>, \u00een sensul c\u0103, dup\u0103 un \u00eenceput dramatic, opera are un final fericit. Atributul de \u201edivina\u201d i-a fost acordat de Giovanni Boccaccio \u00een biografia sa \u201eTrat\u00adtatello in laude di Dante\u201d, ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumuse\u0163i artistice, \u015fi apare pentru prima dat\u0103 \u00eentr-o tip\u0103ritur\u0103 din 1555 a editorului vene\u0163ian Ludovico Dolce.<\/p>\n\n\n\n

Din c\u00e2te \u015ftim, cel mai cunoscut portret al lui Dante i se datoreaz\u0103 lui Sandro Botticelli (\u00eel public\u0103m!), care a \u015fi ilustrat Divina Commedia<\/em>, dar r\u0103m\u00e2ne la fel de antologic portretul f\u0103cut de Boccaccio \u00een biografia citat\u0103: \u00cen purt\u0103rile sale s-a dovedit deosebit de a\u015fezat \u015fi de serios, \u015fi era \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile mai curtenitor \u015fi mai politicos dec\u00e2t oricare altul\u2026 Vorbea rar dac\u0103 nu era \u00eentrebat, iar atunci g\u00e2ndit \u015fi cu glas potrivit \u2026 Cu toate astea, acolo unde era nevoie se ar\u0103ta foarte elocvent \u015fi vorb\u0103re\u0163 rostind cuvintele tare \u015fi r\u0103spicat\u2026 Muzica \u015fi c\u00e2ntecele i-au pl\u0103cut cel mai mult \u00een tinere\u0163e\u2026 I-a pl\u0103cut de asemenea s\u0103 stea singur \u015fi departe de lume pentru ca nu cumva s\u0103 fie turburat \u00een contempla\u0163iile sale. \u00cen studiile sale a fost deosebit de st\u0103ruitor. A mai dovedit o memorie de o mare siguran\u0163\u0103 \u015fi o minte deosebit de p\u0103trunz\u0103toare. A dorit din tot sufletul onorurile \u015fi fastul \u015fi cred c\u0103 tocmai din pricina acestei dorin\u0163e a iubit poezia mai mult dec\u00e2t oricare alt studiu. A fost un om m\u00e2ndru \u015fi foarte ambi\u0163ios \u015fi \u2026 deosebit de d\u00e2rz fa\u0163\u0103 de to\u0163i du\u015fmanii s\u0103i…<\/em> (apud Ovidiu Dr\u00e2mba \u2013 \u201eIstoria literaturii universale\u201d)<\/p>\n\n\n\n

Despre Divina Commedia<\/em> nu se poate improviza. Ar fi o impietate. Opera are o amplitudine care nu se poate rezuma pe orizontal\u0103. Ne afl\u0103m, spune Ramon Ortiz (\u00eengrijitorul \u015fi comentatorul traducerii lui George Co\u015fbuc) pe pragul unei mari catedrale romanice ale c\u0103rei turle se \u00eenal\u0163\u0103 spre cer \u00eentr-un av\u00e2nt de iubire, nespus de puternic<\/em> \u2013 iar un comentariu neavizat ar putea s\u0103v\u00e2r\u015fi o jalnic\u0103 p\u00e2ng\u0103rire<\/em>. \u00cei d\u0103m deci cuv\u00e2ntul lui Erich Auerbach<\/strong>: \u201eDivina Commedia este un poem didactic enciclopedic, \u00een care ne este prezentat\u0103 la un loc \u00eentreaga ordine universal\u0103 fizico-cronologic\u0103, etic\u0103 \u015fi istorico-politic\u0103; ea este apoi o oper\u0103 de art\u0103 care imit\u0103 realitatea, \u00een care sunt reprezentate toate domeniile imaginabile ale trecutului \u015fi prezentului, m\u0103re\u0163ia sublim\u0103 \u015fi josnicia vrednic\u0103 de dispre\u0163, istoria \u015fi legenda, tragicul \u015fi comicul, omul \u015fi peisajul; ea este, \u00een sfir\u015fit, istoria devenirii \u015fi m\u00e2ntuirii unui singur om, a lui Dante, \u015fi ca atare o figurare a ceea ce s-ar putea numi istoria m\u00e2ntuirii omenirii \u00een genere.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceputul \u00eencet\u0103\u0163enirii lui Dante \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 are loc prin dou\u0103 \u201etraduc\u0163iuni\u201d nerimate ale Mariei P. Chi\u0163u \u2013 Infernul (1883) \u015fi Purgatoriul (1888).<\/p>\n\n\n\n

Dar prima traducere integral\u0103 a capodoperei lui Dante a fost realizat\u0103 de George Co\u015fbuc<\/strong> \u2013 Infernul<\/em> (1924), Purgatoriul<\/em> (1927) Paradisul<\/em> (1932) \u2013 o edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi comentat\u0103 de Ramiro Ortiz, Editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Bucure\u015fti. A urmat apoi o traducere \u00een proz\u0103 de Alexandru Marcu<\/strong>, editat\u0103 de Scrisul Rom\u00e2nesc la Craiova (1932, 1933, 1934), o alta semnat\u0103 de Eta Boieriu<\/strong> la Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103, Bucure\u015fti (1965), o interpretare rom\u00e2neasc\u0103<\/em> de George Buznea<\/strong> la Editura Univers, Bucure\u015fti (1975,1978), \u015fi o traducere \u00een rom\u00e2ne\u015fte<\/em> de Giuseppe Cifarelli<\/strong>, cu ilustra\u0163ii de Marcel Chirnoag\u0103, Editura Europa, Craiova (1993). Dumitru Tranc\u0103<\/strong> public\u0103 o repovestire explicativ\u0103 \u00een proz\u0103<\/em>, la Editura Atlasis, Bucure\u015fti, (1992) iar Ion A. \u0162undrea<\/strong> o traducere \u00een versuri<\/em> la Editura Medical\u0103, Bucure\u015fti, (1999).<\/p>\n\n\n\n

Mai pot fi re\u0163inute dou\u0103 traduceri ale Infernului<\/em> \u2013 una bilingv\u0103 publicat\u0103 de R\u0103zvan Codrescu, Editura Christiana, Bucure\u015fti, (2006) \u015fi una nepublicat\u0103 realizat\u0103 de George Pruteanu \u2013 dar trilogia lui Laszlo Alexandru<\/strong> Lectura lui Dante<\/em>. Infernul<\/em>. Purgatoriul<\/em>. Paradisul<\/em> (Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2021), r\u0103m\u00e2ne o lucrare de referin\u0163\u0103 care a primit deja Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia pentru anul 2020.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Se poate vorbi mult despre criteriile care transform\u0103 o traducere \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 \u201et\u0103lm\u0103cire\u201d, dup\u0103 cum exist\u0103 o disput\u0103 dac\u0103 traducerea lui Dante trebuie s\u0103-i recreeze poezia sau s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een proz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i p\u0103streze nealterat sensul discursului. Nu-mi permit s\u0103 am p\u0103reri \u2013 e u\u015for s\u0103 fluieri sau s\u0103 aplauzi de pe marginea drumului \u2013 \u015fi o s\u0103-i dau cuv\u00e2ntul lui George Pruteanu<\/strong>: A traduce Divina Comedie sau orice alt asemenea poem absolut (\u201eprima mare carte g\u00e2ndit\u0103 \u015fi elaborat\u0103 integral de autorul ei ca o carte\u201d<\/em> \u2013 Philippe Sollers) e ca \u015fi cum ai fi g\u0103sit d\u0103r\u00e2mat \u2013 dar ce zic? praf \u015fi pulbere! \u2013 Domul din Milano sau Vorone\u0163ul \u015fi te-ai apuca s\u0103-l reconstruie\u015fti tu, dup\u0103 planurile \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea dint\u00e2i, dar numai cu materialele tale, cu ce ai tu \u00een tine, cu ce po\u0163i duce.(\u2026) Traducerea de poezie e c\u00e2t traduc\u0103torul, nu c\u00e2t originalul. E un geniu Dante, dar dac\u0103 eu nu am talent poetic, nici un dic\u0163ionar, nici un corp de comentarii, nici un studiu despre t\u0103lm\u0103ciri, nici un catalog de rime, nici o transpunere anterioar\u0103 nu m\u0103 pot ajuta cu nimic. Chiar dac\u0103-i da\u0163i pensulele \u015fi culorile originale ale lui Leonardo, un orb nu va putea copia Mona Lisa<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

N-ai cum s\u0103 nu fii de acord cu asta, drept care o s\u0103 z\u0103bovim pu\u0163in asupra aventurii lui George Co\u015fbuc. Detalii despre munca sa, despre apropierea de marele florentin g\u0103sim \u00een prefa\u0163a semnat\u0103 de profesorul Ramiro Ortiz (Napoli, septembrie 1924<\/strong>), la prima edi\u0163ie a \u201eDivinei comedii\u201d, semnat\u0103 de Co\u015fbuc. Cei doi s-au cunoscut \u00een vara anului 1915 la Tismana \u015fi s-au \u00eemprietenit la o oca de vin, m\u00e2nc\u00e2nd p\u00e2ine \u015fi br\u00e2nz\u0103 \u0163\u0103r\u0103ne\u015fte, dar ascult\u00e2nd Chopin \u015fi discut\u00e2nd nop\u0163i \u00eentregi despre Dante.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCe mi-a spus Co\u015fbuc \u00een nop\u0163ile acelea de var\u0103? E greu de spus, \u015fi niciodat\u0103 n-am s\u0103-mi iert gre\u015feala de a nu le fi scris a doua zi… Mi-a spus c\u0103 (la rug\u0103mintea tat\u0103lui s\u0103u) a \u00eenceput a traduce Divina Comedie<\/em> dup\u0103 o traducere german\u0103 a celor dint\u00e2i trei c\u00e2ntece ale Infernului<\/em>; c\u0103 pe urm\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at italiene\u015fte \u015fi s-a dus la Floren\u0163a pentru a \u00eenv\u0103\u0163a limba mai bine \u015fi pentru a face cercet\u0103ri \u00een bibliotecile de pe acolo; c\u0103 pe urm\u0103, dup\u0103 ce a tradus direct de pe originalul italian Purgatoriul<\/em> \u015fi Paradisul<\/em>, a revenit asupra traducerii Infernului<\/em>, ref\u0103c\u00e2nd-o de la cap\u0103t; c\u0103 a lucrat timp de cincisprezece ani la traducerea sa \u015fi c\u0103 nu s-a hot\u0103r\u00e2t pentru ter\u0163in\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 ce a \u00eencercat toate celelalte strofe: octava, versul alb \u015fi a\u015fa mai departe\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Important e c\u0103 traducerea lui Co\u015fbuc a fost nu doar una poetic\u0103 ci \u015fi c\u00e2t se poate de precis\u0103 \u015fi obiectiv\u0103. De altfel, poetul \u015ftia toat\u0103 Divina Comedie<\/em> pe dinafar\u0103 \u00een italiene\u015fte, iar \u00een dialogurile pomenite cu Ramon Ortiz, forma lui de admira\u0163ie maxim\u0103 pentru divinul florentin era cam a\u015fa: M\u0103i, mare \u015farlatan e acest Dante al dumneavoastr\u0103! Mare \u015farlatan! C\u00e2te lucruri nu sunt \u00een Divina Comedie! Dar trebuie s\u0103 \u015ftii cum s-o cite\u015fti! Comori sunt, nu altceva, dar ascunse! \u015ei apoi cum! \u015ei lumea crede c\u0103 se poate citi a\u015fa, ca un fleac oarecare.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Au trecut 700 de ani de la plecarea spre ceruri a acestui divin \u015farlatan. Gloria sa e ne\u015ftirbit\u0103 de timp, iar opera \u00eei e recitit\u0103 \u00eenc\u0103 cu bucurie, ardoare, acribie \u015fi competen\u0163\u0103. Rafturile bibliotecilor se \u00eem\u00adbog\u0103\u0163esc mereu cu variante ale traducerilor, cu tomuri de exegeze, multe rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult dec\u00e2t un nod pe sfoara gloriei ilustrului florentin, prezentul demers \u00eencearc\u0103 s\u0103 puncteze faptul c\u0103 m\u00e2ndria noastr\u0103 de a fi gint\u0103 latin\u0103, a fost acoperit\u0103 (o vreme) de \u00eenainta\u015fi c\u0103rora le r\u0103m\u00e2nem datori. \u015ei pe care e bine s\u0103-i cunoa\u015ftem \u015fi s\u0103-i neuit\u0103m. Unul dintre ei e George Co\u015fbuc, care nu e doar autorul poeziei \u201eNunta Zamfirei\u201d, ci \u015fi autorul primei traduceri integrale a Divinei comedii<\/em> \u00een Rom\u00e2nia. E un lucru pe care ni-l reaminte\u015fte italianul Ramiro Ortiz:<\/p>\n\n\n\n

Nu am nimic de zis \u00een leg\u0103tur\u0103 cu valoarea traducerii. Pe ea vor judeca-o al\u0163ii, mai competen\u0163i dec\u00e2t mine. Vreau numai s\u0103 observ c\u0103 Dante, chiar \u00een textul italian, are ciud\u0103\u0163eniile, obscurit\u0103\u0163ile, r\u0103suciturile de stil, \u00eendr\u0103znelile lui verbale \u015fi sintactice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t mi se pare Co\u015fbuc vrednic de laud\u0103, \u015fi nu de dojan\u0103 c\u0103 le-a men\u0163inut. Dante nu putea s\u0103 fie tradus \u00een rom\u00e2neasca \u00een care s-ar traduce un roman francez, italian, german sau englez contemporan.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mie, c\u0103ruia textul original \u00eemi e prezent, traducerea mi se pare pre\u0163ioas\u0103 nespus \u015fi de a\u015fa fel c\u0103 pu\u0163ine popoare \u00een Europa se pot f\u0103li cu alta mai bun\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Mircea ZAHARIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dante Alighieri (n. \u00een mai 1265, la Floren\u0163a, Republica Florentin\u0103 \u2013 d. \u00een 14 septembrie 1321, la Ravenna, Statele Papale), prelat, om politic florentin, primul mare poet de limb\u0103 italian\u0103, Sommo Poeta (\u201epoet \u00een cel mai \u00eenalt grad\u201d), este considerat…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,445],"tags":[],"class_list":["post-21633","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-242"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21633","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21633"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21633\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21638,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21633\/revisions\/21638"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21633"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21633"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21633"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}