{"id":21863,"date":"2021-11-26T17:20:07","date_gmt":"2021-11-26T17:20:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=21863"},"modified":"2021-11-26T17:20:07","modified_gmt":"2021-11-26T17:20:07","slug":"povestea-tricolorului-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/povestea-tricolorului-romanesc\/","title":{"rendered":"Povestea Tricolorului Rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Drapelul este Rom\u00e2nia, acest p\u0103m\u00e2nt binecuv\u00e2ntat al patriei, udat cu s\u00e2ngele str\u0103bunilor no\u015ftri \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiec\u0103ruia, casa \u00een care s-au n\u0103scut p\u0103rin\u0163ii \u015fi unde se vor na\u015fte copiii no\u015ftri. Steagul este \u00eenc\u0103 simbolul devotamentului, credin\u0163ei, ordinii \u015fi al disciplinei ce reprezint\u0103 oastea. Steagul este totodat\u0103 trecutul, prezentul \u015fi viitorul \u0162\u0103rii, \u00eentreaga istorie a Rom\u00e2niei.<\/em> (Alexandru Ioan Cuza, 1\/13 septembrie 1863)<\/p>\n\n\n\n

Drapelul ca simbol constituie al\u0103turi de stem\u0103, sigiliu \u015fi imn un semn na\u0163ional de importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 al identit\u0103\u0163ii unei na\u0163iuni.<\/p>\n\n\n\n

Un rol important \u00een individualizarea drapelelor i-a revenit simbolismului cromatic care poate eviden\u0163ia deosebirile de natur\u0103 etnic\u0103, statal\u0103 \u015fi regional\u0103, profesional\u0103, confesional\u0103, militar\u0103 \u015f. a. Dar simbolismul cromatic fiind universal nu poate fi absolutizat, aceea\u015fi culoare poate avea interpret\u0103ri diferite \u00een cadrul simbolisticii diferitelor zone geografice sau istorice, la diferite popoare. Culorile specifice unui popor sunt de regul\u0103 tradi\u0163ionale, rezultat al unor acumul\u0103ri lente pe fondul simbolistic etnocultural. De asemenea, originea drapelului na\u0163ional se afl\u0103 \u00een tradi\u0163iile poporului respectiv, cu un parcurs de mai multe etape p\u00e2n\u0103 a devenit \u00eensemn na\u0163ional. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een cazul tricolorului rom\u00e2nesc, care, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul afirm\u0103rii sale ca simbol vexilologic na\u0163ional, a str\u0103b\u0103tut mai multe perioade, prima fiind aceea a op\u0163iunii pentru cele trei culori: ro\u015fu, galben \u015fi albastru.<\/p>\n\n\n\n

 Dr. \u015etefan Szemkovics, consilier din cadrul Arhivelor Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei, propune urm\u0103toarea interpretare a simbolisticii culorilor drapelului Rom\u00e2niei. Astfel, culoarea albastru cobalt poate simboliza: fidelitatea, loialitatea, profunzimea, ordinea sau adev\u0103rul. Culoarea galben crom poate simboliza prestigiul, virtutea, inteligen\u0163a, grandoarea sau bog\u0103\u0163ia. \u00cen timp ce, culoarea ro\u015fu vermion poate simboliza ac\u0163iunea, pasiunea, capacitatea de a servi Patria, sinceritatea, agresivitatea sau chiar incitarea la violen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cele trei culori folosite cu predilec\u0163ie de c\u0103tre rom\u00e2ni s-au reg\u0103sit \u00een perioada de mijloc a evului mediu rom\u00e2nesc \u00een uniforma militar\u0103, dar utilizarea lor curent\u0103 se constat\u0103 documentar, de la \u00eenceputul secolului al XV-lea, \u00een c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti manuscrise \u015fi apoi \u00een cele tip\u0103rite (a doua jum\u0103tate a secolului), \u00een \u0163es\u0103turi, broderii \u015fi pictur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prima apari\u0163ie a stemei Transilvaniei cu cele trei culori o g\u0103sim pe o hart\u0103 de la 1624. Cea dint\u00e2i men\u0163iune documentar\u0103 expres\u0103 a tricolorului folosit ca steag \u015fi intr\u00e2nd ca atare \u00een compunerea armelor Transilvaniei dateaz\u0103 din 2 noiembrie 1765, c\u00e2nd Transilvania a fost proclamat\u0103 \u201eMare Principat\u201d prin diploma dat\u0103 de Maria Tereza.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolele al XVII-lea \u2013 al XVIII-lea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova, cele trei culori apar tot mai des \u00een documentele emise \u00een cancelariile domne\u015fti. Sub domniile lui Radu Mihnea (1601-1602), Matei Basarab (1632-1654), Vasile Lupu (1634-1653), \u015eerban Cantacuzino (1678-1688) \u015fi Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714) se observ\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u201eexplozie\u201d a folosirii celor trei culori.<\/p>\n\n\n\n

A doua etap\u0103 \u00een istoria tricolorului \u00eencepe cu prezen\u0163a culorilor na\u0163ionale pe primul drapel propriu-zis al primei reprezentan\u0163e na\u0163ionale din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei, care a fost Adunarea Norodului din vremea revolu\u0163iei din 1821, condus\u0103 de Tudor Vladimirescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul revolu\u0163ionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state na\u0163ionale, \u015fi revolu\u0163ionarii rom\u00e2ni, afla\u0163i la Paris la izbucnirea revolu\u0163iei, vor arbora drapelul albastru, galben, ro\u015fu, cu albastru la hamp\u0103. A\u015fa va fi \u015fi consfin\u0163it, ca drapel na\u0163ional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucure\u015fti, de\u015fi, ini\u0163ial, ap\u0103ruser\u0103 drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca drapel na\u0163ional, tricolorul se impune \u00een 1859, odat\u0103 cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar \u00een varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat \u00een uz p\u00e2n\u0103 \u00een 1862, a avut f\u00e2\u015fia albastr\u0103 plasat\u0103 sus, apoi, \u00een a doua perioad\u0103 a domniei lui Cuza, f\u00e2\u015fia ro\u015fie a fost dispus\u0103 la partea superioar\u0103. Odat\u0103 cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, at\u00e2t steagul \u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi drapelele \u015fi stindardele unit\u0103\u0163ilor militare vor avea benzile dispuse pe vertical\u0103, cu albastru l\u00e2ng\u0103 hamp\u0103. Rom\u00e2nia se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai \u00eenchis\u0103, culoarea \u201erece\u201d, l\u00e2ng\u0103 hamp\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1948, regimul comunist, pentru a \u00eencerca s\u0103 \u00eendep\u0103rteze c\u00e2t mai mult din tot ce a \u00eensemnat tradi\u0163ia na\u0163ional\u0103, a \u00eenlocuit nu numai stema \u0163\u0103rii, rezultat\u0103 din \u00eembinarea elementelor heraldice tradi\u0163ionale, cu una nou\u0103, de sorginte sovietic\u0103, dar a \u015fi plantat aceast\u0103 nou\u0103 stem\u0103 pe tricolorul na\u0163ional. \u00cen decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag \u015fi s-a revenit la ceea ce fusese steagul Rom\u00e2niei din 1872 p\u00e2n\u0103 \u00een 1947.<\/p>\n\n\n\n

Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamat\u0103 drept Ziua drapelului na\u0163ional al Rom\u00e2niei. \u00cen 1848, \u00een aceast\u0103 zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, prin care tricolorul ro\u015fu-galben-albastru devenea Drapel Na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Mircea ZAHARIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Drapelul este Rom\u00e2nia, acest p\u0103m\u00e2nt binecuv\u00e2ntat al patriei, udat cu s\u00e2ngele str\u0103bunilor no\u015ftri \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiec\u0103ruia, casa \u00een care s-au n\u0103scut p\u0103rin\u0163ii \u015fi unde se vor na\u015fte copiii no\u015ftri. Steagul este \u00eenc\u0103 simbolul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,447],"tags":[],"class_list":["post-21863","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-244"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21863","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21863"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21863\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21866,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21863\/revisions\/21866"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}