{"id":220,"date":"2011-03-26T09:25:37","date_gmt":"2011-03-26T09:25:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/?p=220"},"modified":"2011-03-26T09:25:37","modified_gmt":"2011-03-26T09:25:37","slug":"vasile-alecsandri-si-unirea-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/vasile-alecsandri-si-unirea-ii\/","title":{"rendered":"Vasile Alecsandri \u015fi Unirea (II)"},"content":{"rendered":"<p><em>(urmare din num\u0103rul trecut)<\/em><\/p>\n<p>Ne\u00eemp\u0103cat cu lucrurile din \u0163ar\u0103, Alecsandri se \u00eenham\u0103 la munc\u0103 atr\u0103g\u00eendu-\u015fi al\u0103turi tinerimea progresist\u0103 \u00een aceast\u0103 oper\u0103 de mari \u015fi profunde prefaceri (M. Kog\u0103lniceanu, Al. Russo, Costache Negruzzi, Hrisoverghi, Nicu Ghica, fra\u0163ii Rosetti, Rolla etc).<br \/>\nApare prima revist\u0103 de literatur\u0103, Dacia literar\u0103 &#8211; 1840 &#8211; Kog\u0103lniceanu, se pun bazele Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi- 1840, din al c\u0103rui prim directorat va face parte \u015fi Vasile Alecsandri, organizeaz\u0103 mi\u015fcarea revolu\u0163ionar\u0103 de la 1848, la Ia\u015fi, 27-29 martie \u015fi apoi se angajeaz\u0103 \u00een cea mai important\u0103 ac\u0163iune pe plan na\u0163ional, emanciparea na\u0163ional\u0103 \u015fi Unirea Principatelor.<br \/>\n\u00centre 1848 \u015fi 1859, Vasile Alecsandri, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, pe toate c\u0103ile \u015fi prin toate mijloacele, \u00eentre\u0163ine \u015fi \u00eente\u0163e\u015fte flac\u0103ra vie a luptei pentru Unire. Scoate revista Rom\u00e2nia literar\u0103, al c\u0103rui nume este, \u00een sine, un manifest deschis al Unirii. Scrie \u015fi public\u0103 poeziile Hora Ardealului \u015fi Anul 1855 ce afirm\u0103 \u00eensufle\u0163irea unui neam \u00eentreg pentru Unire. \u00centreaga energie creatoare \u015fi-o pune \u00een slujba acestui \u00eenalt ideal na\u0163ional dovedind o \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 civic\u0103 m\u0103rturisit\u0103 \u015fi \u00een poezie: &#8222;E liber s\u0103 nu fii poet\/ Dar cet\u0103\u0163ean e\u015fti obligat&#8221; (C\u00eentece \u015fi s\u0103rut\u0103ri).<br \/>\nMediaz\u0103, prin scrisori sau direct, prin vizite \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi se bucur\u0103 de mare trecere \u015fi \u00een\u0163elegere (la curtea lui Napoleon al III-lea, la Paris, a lui Victor Emanuel \u00een Italia, a contelui Cavour- primul ministru al t\u00een\u0103rului regat al Piemontului chiar la Londra) necesitatea Unirii Principatelor, accept\u00eend pentru \u00eenceput solu\u0163ii de compromis, dar av\u00eend \u00een final acela\u015fi \u0163el, unirea.<br \/>\nDup\u0103 Congresul de la Paris, 30 martie 1856, f\u0103r\u0103 ca Unirea s\u0103 fi fost hot\u0103r\u00eet\u0103, dar Principatele trec\u00eend sub protectoratul marilor puteri, Unirea devine o problem\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u015fi urma s\u0103 se realizeze prin consultarea unor adun\u0103ri reprezentative, a\u015fa numitele &#8222;Divanuri ad-hoc&#8221;. Alecsandri, dup\u0103 aceasta, trece concret la organizarea adun\u0103rilor reprezentative \u00een Moldova, fiind un \u00eenver\u015funat ap\u0103r\u0103tor al Unirii \u015fi un adversar de temut al antiunioni\u015ftilor.<br \/>\nLa \u00eenceputul lunii mai 1856, se \u00eent\u00eelne\u015fte la via de la Socola a lui Mavrogheni un grup de unioni\u015fti (Alecsandri, Kog\u0103lniceanu, Rallet, C. Hurmuzachi, Rolla \u015fi C. Negri) \u015fi constituie un fel de asocia\u0163ie de lupt\u0103 pentru Unire. Are loc o mare adunare la Ia\u015fi, unde se str\u00eeng peste 200 de semn\u0103turi pentru Unire, iar Alecsandri cite\u015fte poezia Jur\u0103m\u00eent \u015fi este desmenat ca delegat pentru prestigiul s\u0103u ca unionist \u015fi scriitor, pentru a pleca la Bucure\u015fti \u015fi a media cu unioni\u015frii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n<p><strong>\u015etefan CORNEANU<\/strong><br \/>\n<em>(continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(urmare din num\u0103rul trecut) Ne\u00eemp\u0103cat cu lucrurile din \u0163ar\u0103, Alecsandri se \u00eenham\u0103 la munc\u0103 atr\u0103g\u00eendu-\u015fi al\u0103turi tinerimea progresist\u0103 \u00een aceast\u0103 oper\u0103 de mari \u015fi profunde prefaceri (M. Kog\u0103lniceanu, Al. Russo, Costache Negruzzi, Hrisoverghi, Nicu Ghica, fra\u0163ii Rosetti, Rolla etc). Apare&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/vasile-alecsandri-si-unirea-ii\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,21],"tags":[],"class_list":["post-220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-135"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=220"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/220\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}