{"id":22003,"date":"2021-12-23T15:42:03","date_gmt":"2021-12-23T15:42:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22003"},"modified":"2021-12-23T15:42:03","modified_gmt":"2021-12-23T15:42:03","slug":"recurs-la-patrimoniu-x","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-x\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (X)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1936. Anul debutului, c\u00e2nd Dinu Lipatti a entuziasmat publicul din Germania<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de muzicieni amatori din Bucure\u015fti, na\u015f de botez fiindu-i \u00eensu\u015fi George Enescu. La 4 ani, t\u00e2n\u0103rul Lipatti interpreta, de pe genunchii mamei sale, primul preludiu de Bach, \u00eenv\u0103\u0163at dup\u0103 ureche \u00een timp ce-i asculta pe p\u0103rin\u0163ii s\u0103i c\u00e2nt\u00e2ndu-l la pian \u015fi vioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Elev str\u0103lucit al Floric\u0103i Muzicescu, a fost admis la clasa de pian a Academiei Regale de Muzic\u0103 din Capital\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La 16 ani c\u00e2\u015ftig\u0103 Concursul de vioar\u0103 de la Paris, \u00een al c\u0103rui juriu se afla Rahmaninov, alt compozitor cu nobil\u0103 ascenden\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. La concursul interna\u0163ional de la Viena din 1934 i s-a decernat doar premiul al doilea, apreciere contestat\u0103 de Alfred Cortot, care l-a invitat s\u0103-\u015fi continue studiile la Ecole Nationale de Musique din Paris. \u00cencep\u00e2ndu-\u015fi cariera concertistic\u0103 \u00een anul 1936, \u00een c\u00e2\u0163iva ani va fi unul dintre cei mai cunoscu\u0163i piani\u015fti europeni. S-a stabilit cu so\u0163ia sa, Madeleine, n\u0103scut\u0103 Cantacuzino, \u00een Geneva, unde, pe l\u00e2ng\u0103 activitatea concertistic\u0103, va preda la Conservatorul din ora\u015f. Acolo a aflat c\u0103 este bolnav de leucemie. Tratamentul cu Cortizon, urmat cu ajutorul financiar venit din partea lui Yehudi Menuhin, Igor Strawinski \u015fi al fostului s\u0103u profesor, Charles Munch, i-a adus doar o ameliorare temporar\u0103. \u00cen ziua de 16 septembrie 1950 a sus\u0163inut la Besancon ultimul s\u0103u concert, \u00eencheiat cu o bucat\u0103 de Bach. Se va stinge din via\u0163\u0103 la Geneva, \u00een 2 decembrie 1950, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 33 de ani, regretat \u00een unanimitate de marii compozitori \u015fi interpre\u0163i contemporani.<\/p>\n\n\n\n

Ar\u0103ta fragil \u015fi mai vulnerabil; dar doar p\u00e2n\u0103 \u00eencepea s\u0103 c\u00e2nte… Brusc, devenea o alt\u0103 prezen\u0163\u0103: o anume surs\u0103 ascuns\u0103 inevitabil, o for\u0163\u0103 ce \u00eel ghida indestructibil \u00eel sprijineau s\u0103 resimt\u0103 conota\u0163ii \u015fi subtilit\u0103\u0163i de nuan\u0163\u0103 pe care nu le-a\u015f fi putut niciodat\u0103 percepe f\u0103r\u0103 ajutorul lui…<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu dinamica, cu energia aproape senza\u0163ional\u0103 a frazei de deschidere a concertului, \u0163i-ar fi fost greu s\u0103-\u0163i imaginezi c\u0103 era altceva dec\u00e2t expresia unei s\u0103n\u0103t\u0103\u0163i robuste… To\u0163i am fost subjuga\u0163i de personalitatea lui Lipatti: de lumea lui spiritual\u0103, de tandre\u0163ea \u015fi modestia lui. A fost ca \u015fi cum to\u0163i cei de fa\u0163\u0103 acolo eram prezenta\u0163i unui sf\u00e2nt \u00een via\u0163\u0103<\/em>…<\/p>\n\n\n\n

Violoncelistul Alexandr KOK, Orchestra Philarmonia din Londra<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1940. \u015etefan Lupa\u015fcu este numit cercet\u0103tor la Centre National de la Recherche Scientifique, la Sec\u0163iunea Epistemologie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Se na\u015fte la 11 august 1900 \u00een Bucure\u015fti. Provine dintr-o familie de boieri moldoveni, tat\u0103l s\u0103u fiind politician \u015fi avocat. \u00cen 1916 ajunge \u00een Fran\u0163a, unde va tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. \u00centre anii 1924 \u2013 1927 studiaz\u0103 filosofia, biologia \u015fi fizica la Sorbona, ob\u0163in\u00e2ndu-\u015fi licen\u0163a \u00een 1928. Public\u0103 la Paris primul \u015fi singurul s\u0103u volum de poezii \u2013 Dehors<\/em>… Teza de doctorat intitulat\u0103 Du devenir logique et de l\u2019affectivit\u00e9<\/em>, sus\u0163inut\u0103 la Sorbona, este publicat\u0103 \u00een 1935. Cinci ani mai t\u00e2rziu public\u0103 \u00een Rom\u00e2nia Experien\u0163a microfizic\u0103 \u015fi g\u00e2ndirea uman\u0103<\/em>. \u00cen 1951 public\u0103 Le principe d\u2019antagonisme et la logique de l\u2019\u00e9nergie \u2013 Prol\u00e9gom\u00e8nes \u00e0 une science de la contradiction<\/em>. \u00cen paginile acestei c\u0103r\u0163i \u00ee\u015fi enun\u0163\u0103, pentru prima dat\u0103, principiul antagonismului, pe bazele c\u0103ruia fundamenteaz\u0103 o logic\u0103 non-aristotelic\u0103 (a ter\u0163ului inclus). \u00cen lumina noilor descoperiri \u015ftiin\u0163ifice, procesul cunoa\u015fterii trebuia refondat din punct de vedere logic \u015fi epistemologic. Lupa\u015fcu pune \u00een centrul construc\u0163iei sistemului s\u0103u filosofic no\u0163iunea de contradic\u0163ie, acord\u00e2ndu-i acesteia un rol predictiv esen\u0163ial, valoriz\u00e2nd-o ca pe un dat intrinsec oric\u0103rei achizi\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi ca pe un factor propulsor \u00een progresul cunoa\u015fterii. Cartea Les trois mati\u00e8res<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1960 \u00eei aduce faim\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103. L\u2019univers psychique<\/em> \u00eei aduce premiul Academiei Americane de Arte \u015fi \u015etiin\u0163e. Cu un an \u00eenaintea mor\u0163ii, \u00een 1987, devine membru fondator al Centre International de Recherches et \u00c9tudes Transdisciplinaires.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1991 \u2013 a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Lupa\u015fcu este cel mai mare g\u00e2nditor al secolului al XX-lea \u015fi las\u0103 cu mult \u00een urma lui pe de-alde Sartre, Husserl, Merleau-Ponty \u015fi al\u0163i succesori ai fenomenologiei, ori ai structuralismului.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Georges MATHIEU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu materia con\u0163ine o dialectic\u0103 […], ci dialectica este cea care creeaz\u0103 materia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u015etefan LUPA\u015eCU \u2013 Logica dinamic\u0103 a contradictoriului<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1944. Constantin Br\u0103iloiu a \u00eenfiin\u0163at la Geneva, Arhivele Interna\u0163ionale de Muzic\u0103 Popular\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, \u00een 13 august 1893, \u00eentr-o familie aristocratic\u0103 originar\u0103 din Oltenia, cu r\u0103d\u0103cini \u00een neamul Br\u00e2ncoveanu, a f\u0103cut studii muzicale la Bucure\u015fti,Viena, Lausanne, Paris. Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 1920, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i compozitori, a pus bazele Societ\u0103\u0163ii Compozitorilor Rom\u00e2ni, pe care a prezidat-o \u00eentre anii 1926 \u2013 1943. \u00cen anul 1928, s-a al\u0103turat echipei sociologului Dimitrie Gusti, \u00een mijlocul c\u0103reia a efectuat primele studii de teren asupra folclorului rom\u00e2n. A creat Arhivele Folclorului \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Compozitorilor Rom\u00e2ni, adun\u00e2nd circa 3.000 de cilindri de fonograf, aproape 6.000 de melodii populare din 289 de sate \u015fi \u00eenregistr\u00e2nd 1784 de c\u00e2ntece populare pe 851 de discuri. A creat o nou\u0103 disciplin\u0103 teoretic\u0103, etnomuzicologia, prin acea inegalabil\u0103 \u015fi original\u0103 metod\u0103 de cercetare a folclorului, publicat\u0103 \u00een 1931. Ca fondator al Catedrei de folclor a Conservatorului din Bucure\u015fti, a \u00eencercat s\u0103 ridice prima genera\u0163ie de etnomuzicologi rom\u00e2ni, care au dat \u015ftiin\u0163ei universale personalit\u0103\u0163i de prestigiu autentic. Aceast\u0103 ampl\u0103 activitate practic\u0103 a fost completat\u0103 \u015fi fundamentat\u0103 \u015ftiin\u0163ific de o serie de manuale de muzic\u0103 (din anii 1935- 1938) \u015fi de numeroase culegeri tip\u0103rite pe teme la fel de variate ca \u015fi diversitatea ritmurilor, sc\u0103rilor muzicale \u015fi poeziilor c\u00e2ntate, ritualurilor funerare sau a crea\u0163iilor muzicale colective. Stabilindu-se la Geneva, a \u00eenfiin\u0163at, \u015fi aici, Arhivele interna\u0163ionale de muzic\u0103 popular\u0103. \u00ce\u015fi consacr\u0103 ultimii 15 ani din existen\u0163a sa unei misiuni colosale: aceea de a culege la Geneva \u00eenregistr\u0103ri de muzic\u0103 popular\u0103 din \u00eentreaga lume. A fost ales membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, la 30 mai 1946. \u00cen 20 decembrie 1958 moare la Geneva. Institutul Na\u0163ional de Etnografie \u015fi Folclor din Bucure\u015fti poart\u0103 numele lui Constantin Br\u0103iloiu, etnomuzicolog, compozitor \u015fi critic muzical.<\/p>\n\n\n\n

Folclorul muzical este o \u015ftiin\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi caut\u0103 \u00eenc\u0103 legile… Oricum vom p\u0103r\u0103si adeseori, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, t\u0103r\u00e2mul muzicii, intr\u00e2nd pe al \u015ftiin\u0163elor anexe: fie estetica, fie filologia, fie oricare alta. Indiferent de loc, de timp \u015fi de condi\u0163iile \u00een care se na\u015fte muzica, ea se bazeaz\u0103 pe un fel de ordine a lucrurilor, care nu poate fi schimbat\u0103<\/em>. (Constantin BR\u0102ILOIU<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1936. Anul debutului, c\u00e2nd Dinu Lipatti a entuziasmat publicul din Germania S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de muzicieni amatori din Bucure\u015fti, na\u015f de botez fiindu-i \u00eensu\u015fi George Enescu. La 4 ani, t\u00e2n\u0103rul Lipatti interpreta, de pe genunchii mamei sale, primul preludiu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,448],"tags":[],"class_list":["post-22003","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-245"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22003"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22007,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22003\/revisions\/22007"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}