{"id":22093,"date":"2022-01-27T16:39:40","date_gmt":"2022-01-27T16:39:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22093"},"modified":"2022-01-27T16:39:40","modified_gmt":"2022-01-27T16:39:40","slug":"rememorari-nemtene-ianuarie-2022","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2022\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 ianuarie 2022"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 <strong>590<\/strong> de ani de la moarte <strong>Alexandru cel Bun<\/strong>, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1821 \u2013 n. <strong>Isaia Vicol<\/strong> (din botez Ioan), la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 20. 06. 1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul de la Socola. \u00cen 1865 este egumen la Golia \u00een Ia\u015fi; delegat s\u0103 sfin\u0163easc\u0103 schitul rom\u00e2nesc Prodromul din Muntele Athos (21. 05. 1866). \u00cen timpul s\u0103u s-a ridicat actuala re\u015fedin\u0163\u0103 episcopal\u0103 din Roman.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1917 \u2013 <strong>105<\/strong> ani de la na\u015ftere <strong>Vera Hudici<\/strong>, la Cotileu, Hotin (d. 28. 01. 1999, Bucure\u015fti), prozatoare, publicist\u0103, a urmat cursurile liceale la Hotin. P\u00e2n\u0103 la Al Doilea R\u0103zboi Mondial, a lucrat ca sor\u0103 de caritate la Piatra-Neam\u0163 \u015fi Roman, apoi, ca directoare a unui orfelinat. A debutat la \u00eenceputul anilor \u201940 cu povestiri \u00een Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d \u015fi a colaborat (pseud. Credin\u0163a Coteleanu) la revista \u201eApostolul\u201d din Piatra-Neam\u0163. \u00cen 1995, prime\u015fte Premiul Na\u0163ional al Funda\u0163iei \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1942 \u2013 <strong>80<\/strong> ani de la na\u015ftere <strong>Ecaterina Mih\u0103il\u0103<\/strong> (n. Mocanu), la Roman, poet\u0103, teoretician literar, doctor \u00een filologie. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201eOtilia Cazimir\u201d din Roman (1959) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1967), a devenit cercet\u0103toare la Institutul de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan\u201d. A debutat cu studiul \u201eMetode matematice \u00een analiza operei literare\u201d, \u00een volumul colectiv \u201eAnaliz\u0103 \u015fi interpretare\u201d (1972). Colabor\u0103ri: \u201eCahiers de linguistique theorique et appliqu\u00e9\u201d, \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eLimb\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d, \u201eRevue roumaine de linguistique\u201d, \u201eRevista de istorie \u015fi teorie literar\u0103\u201d, \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri lingvistice\u201d \u015f. a. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eReceptarea poetic\u0103\u201d (tez\u0103 de doctorat), \u201eNegu\u0163\u0103torul de vise\u201d, \u201eTextul poetic. Perspectiv\u0103 teoretic\u0103 \u015fi modele generative\u201d, \u201eLimbajul poeziei rom\u00e2ne\u015fti neomoderne\u201d, \u201eSemiotica poeziei rom\u00e2ne\u015fti neomoderne\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1890 \u2013 <strong>Ion Creang\u0103<\/strong> a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 4\/1943 \u2013 n. <strong>Doina Da\u015fchievici<\/strong>, la Bac\u0103u, profesoar\u0103, artist plastic. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice din Ia\u015fi. Debut artistic: o expozi\u0163ie la Galeria \u201eVictoria\u201d, Ia\u015fi (1963). Membr\u0103 a U. A. P. A expus (1981-2007) la: Piatra-Neam\u0163, Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Salonul Republican Bucure\u015fti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Moine\u015fti, Budapesta, Oradea \u015fi Satu Mare (1999), Expozi\u0163ia Taberei Dur\u0103u, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d Piatra-Neam\u0163; alte expozi\u0163ii la: Radio Bucure\u015fti, RIFIL Grup, Vene\u0163ia, Galeria \u201eArtis\u201d, Galeria \u201eApollo\u201d \u015fi Salonul de Art\u0103, Bucure\u015fti, \u201eArtimundo\u201d, Bruxelles. A participat la Tabere \u015fi simpozioane (1982-2007): Alma\u015f, Brate\u015f, Vii\u015foara, Borca, Dumbrava, Potoci, Dur\u0103u, V\u0103ratic, Ceahl\u0103u. Distins\u0103 cu Premiul \u201eAurel B\u0103e\u015fu\u201d, Diploma de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1896 \u2013 n. <strong>Aurelia Ghia\u0163\u0103-Vasiliu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1972, Bucure\u015fti), plastician\u0103, o perioad\u0103, profesoar\u0103 de desen la \u015ecoala Normal\u0103 de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. A absolvit Academia de Arte Frumoase Ia\u015fi (1921). A deschis prima expozi\u0163ie de art\u0103 decorativ\u0103 (panouri pe p\u00e2nz\u0103 de in \u015fi proiecte) la Bucure\u015fti (1927). Expozi\u0163ii: Salonul Oficial de Arhitectur\u0103 \u015fi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucure\u015fti (1954, 1956). \u00cen 1970, doneaz\u0103 statului rom\u00e2n \u00eentreaga colec\u0163ie de lucr\u0103ri \u015fi un imobil spre a deveni Casa \u201eDimitrie \u015fi Aurelia Ghia\u0163\u0103\u201d, care, oficial, a devenit muzeu \u00een 1994. O parte din crea\u0163iile artistei se afl\u0103 \u00een Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Artist Emerit.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1846 \u2013 n. <strong>Alexandru Lambrior<\/strong>, la Soci, Neam\u0163 (d. 20. 09. 1883, Ia\u015fi, conf. Dgl, L\/O; dup\u0103 C. Prangati, n. 10. 09. 1846 \u2013 d. 30. 10. 1883, Ia\u015fi), filolog \u015fi folclorist. A urmat cursuri primare la F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere din Ia\u015fi. Profesor la: Boto\u015fani \u015fi Ia\u015fi. Membru la \u201eJunimea\u201d (1972), debut \u00een 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor (1875). Revine la Ia\u015fi: repetitor la \u015ecoala Normal\u0103 Superioar\u0103, \u0163ine cursul de filologie rom\u00e2n\u0103 la Universitate; membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12. 01. 1947 <strong>Mihai \u015eurubaru<\/strong>\u201a la Buhu\u015fi, Bac\u0103u, profesor, publicist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii generale \u015fi a liceului \u00een Buhu\u015fi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, (1970), doctor \u00een istorie (2000). A predat istoria la \u015fcoli din Piatra-Neam\u0163, metodist \u015fi membru al Consiliului consultativ al I. \u015e. Neam\u0163; pre\u015fedinte al S. \u015e. I., Filiala Neam\u0163. C\u0103r\u0163i; \u201eSinteze \u015fi teste de istorie. Capacitate\u201d; \u201eIdentitate restituit\u0103. \u015ecoala Nr. 2 din Piatra-Neam\u0163\u201d, I-IV; \u201eContribu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul Neam\u0163 la realizarea Marii Uniri\u201d; \u201eDirigen\u0163ia\u201d I-II (colab.); \u201eLiceul \u00abPetru Rare\u015f\u00bb din Piatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial\u201d; \u201eIstoricul Vetrei-\u00eenconjur\u0103toare a M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163-Secu\u201d; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial (1914-1918)\u201d; \u201eB\u0103ncile populare din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1944 \u2013 n. <strong>Radu Boruzescu<\/strong>, la Secuieni, Neam\u0163, scenograf, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Decorative \u015fi Scenografie de la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u015fti. Premii pentru scenografia filmelor \u201eFelix \u015fi Otilia\u201d, \u201eCu m\u00e2inile curate\u201d, \u201eNunt\u0103 \u00een cer\u201d \u015f. a. Stabilit la Paris (1975). A lucrat cu Mircea Veroiu, Dan Pi\u0163a, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei \u015eerban, Petric\u0103 Ionescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1977 \u2013 n. <strong>Lauren\u0163iu Dimi\u015fc\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, artist plastic, absolvent al Liceului de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d (1995) \u015fi al Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 din Cluj-Napoca (2000), master \u00een pictur\u0103, la aceea\u015fi Universitate (2002). Este membru al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale Art en Marche, Paris (2003). Expozi\u0163ii personale (2003-2021): Bac\u0103u, B\u00e2rlad, Bucure\u015fti, Gala\u0163i, Palatul Parlamentului din Bucure\u015fti, Galeria \u201eApollo\u201d, Roanne, Fran\u0163a, Castelul Bealieu, Fran\u0163a, Eidhoven, Lyon, Lapalisse, Fran\u0163a, Club Conti, Milano, Galeria \u201eAripa\u201d, Torino, I. C. R. din Budapesta, Praga, Galeria \u201eCozia\u201d, Belgia. Lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103 \u00een tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neam\u0163. Premiul U. A. P. la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1985 \u2013 n. <strong>Corina Mari\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163. Studii: Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d, Universitatea de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eGeorge Enescu\u201d (2007), Sec\u0163ia Design textil. Expozi\u0163ii personale, de grup \u015fi colective: Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1898 \u2013 n. <strong>F. Brunea-Fox<\/strong> (pseud. Filip Brauner), la Roman (d. 12. 06. 1977, Bucure\u015fti), gazetar, traduc\u0103tor, supranumit \u201eprin\u0163ul reportajului\u201d. Cursuri primare, \u00een ora\u015ful natal, Liceul Na\u0163ional din Ia\u015fi, c\u00e2nd semna \u00een revista \u201eZ\u0103ri senine\u201d \u015fi traduce din Baudelaire, \u00eempreun\u0103 cu Beno Wechsler (B. Fundoianu). Debut cu poezii, sub semn\u0103tura Pan, \u00een \u201eVersuri \u015fi proz\u0103\u201d (1915), iar \u00een gazet\u0103rie, la \u201eArena\u201d (1918). Dup\u0103 R\u0103zboi, se mut\u0103 la Bucure\u015fti \u015fi urmeaz\u0103 un an la \u201eUniversitatea Liber\u0103\u201d. Colabor\u0103ri: \u201e75 H. P.\u201d, \u201ePunct\u201d, \u201ePuntea de Filde\u015f\u201d, \u201eunu\u201d, \u201eIntegral\u201d, \u201eContimporanul\u201d. Profesionist recunoscut \u00een redac\u0163iile: \u201eDiminea\u0163a\u201d \u015fi \u201eAdev\u0103rul\u201d. Volume: \u201eCinci zile printre lepro\u015fi\u201d, \u201eOra\u015ful m\u0103celului\u201d, \u201eH\u00e2rca piratului\u201d, \u201eReportajele mele\u201d, \u201eMemoria reportajului\u201d. Traduceri din: Lion Feuchtwanger, R. L. Stevenson, Paul-Louis Courier, Pablo de la Torriente-Brau, O. J. Cardosa, Gabriel Chevalier, Gaston Berger.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1925 \u2013 n. <strong>Emil Leahu<\/strong>, la Bac\u0103u (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neam\u0163), profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, estetician, autor de manuale \u015fcolare. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Profesor \u015fi la Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1961. C\u0103r\u0163i: \u201eEstetica sonetului\u201d, \u201eOpera \u015fi personalitatea lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eFactura romantic\u0103 \u00een nuvela lui C. Negruzzi\u201d, \u201eTudor Arghezi, limbaj de pamfletar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 20. 01. 1912 \u2013 d. <strong>Constantin Andrie\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1835, Piatra), om politic, publicist. A absolvit \u015ecoala Domneasc\u0103 din localitatea natal\u0103 \u015fi Seminarul \u201eVeniamin Costachi\u201d din Ia\u015fi. A fost ales primar al ora\u015fului (1867-1868; 1899-1901), func\u0163ie \u00een care a extins teritoriul localit\u0103\u0163ii prin cump\u0103rarea, la licita\u0163ie, a mo\u015fiei M\u0103r\u0103\u0163ei (azi, cartier) de la Ana Bal\u015f-L\u0103\u0163escu (decembrie 1867). A de\u0163inut func\u0163ia de director al Prefecturii \u015fi a fost consilier local. A scos s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d (1874-1901, cu \u00eentreruperi).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1951 \u2013 n. <strong>Cezar \u0162ucu<\/strong>, la Bl\u0103ge\u015fti, Bac\u0103u, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A fost: redactor, redactor-\u015fef adjunct, redactor-\u015fef al Revistei \u201eLa Tazl\u0103u\u201d; redactor la Revista \u201eAntiteze\u201d. Debut editorial cu \u201eLumea \u00een 300 de epigrame \u015fi catrene\u201d (1998); alte c\u0103r\u0163i: \u201eBlestemele \u015fi scrisorile Creatorului\u201d, \u201eReforma \u015fcolar\u0103 \u015fi alte fabula\u0163ii\u201d, \u201eAria figurilor plane\u201d, \u201eAproape fabule\u201d, \u201eFabule matematice\u201d, \u201eAlte scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNoi scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNumai blesteme\u201d, \u201eScrisori neterminate\u201d, \u201eBlestemele p\u0103catului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1851 \u2013 n. <strong>Lasc\u0103r A. Vorel<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neam\u0163), farmacist, finul lui Lasc\u0103r Catargiu, ispravnic de Neam\u0163, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat \u00een primire farmacia din Piatra-Neam\u0163 \u00een 1878. Este membru fondator al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina popular\u0103 \u00een publica\u0163iile \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d \u015fi \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/1912 \u2013 <strong>110<\/strong> ani de la na\u015ftere <strong>Ion Rotaru<\/strong>, la Slobozia, Roznov, Neam\u0163 (d. 1971, Bucure\u015fti), profesor, publicist. A urmat \u015fcoala primar\u0103 \u00een sat, \u015ecoala Normal\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163, Liceul de B\u0103ie\u0163i din Deva, apoi, licen\u0163iat \u00een filozofie, intr\u0103 \u00een gazet\u0103rie (director al cotidianului \u201eNa\u0163ionalul nou\u201d, Bucure\u015fti. Colabor\u0103ri: \u201eAdev\u0103rul literar \u015fi artistic\u201d, \u201eUniversul\u201d, \u201eCurentul\u201d. Public\u0103 literatur\u0103 pentru copii (\u201eUrsulic\u0103\u201d, \u201eUrechil\u0103\u201d, \u201eMoara piticilor\u201d, \u201ePovestea lui Ursulic\u0103 \u015fi N\u0103ic\u0103\u201d \u015f. a.). Autor de manuale \u015fcolare pentru clasele I-IV, unele \u00een colab.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1932 \u2013 <strong>90<\/strong> ani de la na\u015ftere <strong>Emil Bucure\u015fteanu<\/strong>, la Slobozia, Roznov, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a \u00eentrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la \u015ecoala Special\u0103 din Br\u0103ila \u015fi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1958). Redactor la ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d din Piatra-Neam\u0163, profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, la Colegiu Na\u0163ional de Informatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eTribuna \u015fcolii\u201d; \u201eMagazin\u201d; \u201eFlac\u0103ra\u201d. Debut editorial: \u201eStudent \u00een filosofie \u2013 Pagini de dragoste\u201d, roman (2006). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eNaiana \u015fi Ra\u015fela\u201d, \u201eAni de \u015fcoal\u0103\u201d, \u201eMuntencele\u201d, \u201eIubiri vinovate\u201d, \u201ePoemele iubiri\u201d, \u201ePovestiri\u201d, \u201eCronici, eseuri\u201d, \u201eProprietatea e sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201eDrumuri \u00eentrerupte\u201d (colab.), antologia \u201ePoe\u0163i nem\u0163eni\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1882 \u2013 n. <strong>Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 19. 04. 1976, la Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, compozitoare, dirijoare, memorialist\u0103. Este fiica lui Calistrat Hoga\u015f. Studii: la Piatra-Neam\u0163, cu dasc\u0103li str\u0103luci\u0163i, Conservatorul din Ia\u015fi, av\u00e2nd-o profesoar\u0103 pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploie\u015fti, iar dup\u0103 R\u0103zboi, la Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala Particular\u0103 de Fete \u201eEugenia Popovici \u015fi Valentina Foc\u015fa\u201d ce va deveni Liceul de Fete, \u00een prezent, Colegiul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d). \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, a organizat o camer\u0103, pentru vizitare, dedicat\u0103 memoriei tat\u0103lui (septembrie 1939). \u00cen 1940, public\u0103 \u201eTataia \u2013 Amintiri din via\u0163a scriitorului Calistrat Hoga\u015f\u201d. A donat statului casa p\u0103rinteasc\u0103, pentru a fi restaurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 ca muzeu memorial (1967).<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163<\/em>, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa, Editura Crigarux&amp;Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 590 de ani de la moarte Alexandru cel Bun, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a. \u25a0 1\/1821 \u2013 n. Isaia Vicol (din botez Ioan), la S\u0103rata, Dobreni, Neam\u0163 (d. 20. 06. 1878, Roman), episcop. A studiat la Seminarul&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2022\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,449],"tags":[],"class_list":["post-22093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-246"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22093"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22094,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22093\/revisions\/22094"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}