{"id":22252,"date":"2022-02-24T07:34:31","date_gmt":"2022-02-24T07:34:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22252"},"modified":"2022-02-24T07:34:31","modified_gmt":"2022-02-24T07:34:31","slug":"recurs-la-patrimoniu-xi","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-xi\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (XI)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1945. Alexandru Busuioceanu se stabile\u015fte la Madrid unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Catedra de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Spaniol\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S-a distins de la bun \u00eenceput pe t\u0103r\u00e2mul culturii, \u00een 1905-1906 particip\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu Tudor Vianu \u015fi cu Mihai Ralea, la conducerea revistei Lumina Nou\u0103<\/em> ce propunea un tip de eseistic\u0103 erudit\u0103 \u015fi \u00een care a semnat cu pseudonimul \u201erector\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen 1921 s-a num\u0103rat printre fondatorii revistei tradi\u0163ionaliste G\u00e2ndirea<\/em>, fiind destul de activ, cu studii \u015fi poezii, \u00een paginile ei dup\u0103 ce redac\u0163ia s-a mutat de la Cluj la Bucure\u015fti. Concomitent \u015fi-a continuat studiile \u00een domeniile filosofiei artei \u015fi istoriei artei, urm\u00e2nd cursurile Universit\u0103\u0163ii din Viena \u00een anii 1920-1922, unde asist\u0103 la cursurile profesorului Josef Strzygowski. \u00centre 1923-1925 s-a num\u0103rat printre bursierii Accademiei di Romania din Roma.<\/p>\n\n\n\n

Revenit \u00een \u0163ar\u0103, \u00eencoronat cu laude din partea ilu\u015ftrilor Adolfo Venturi \u015fi Solomon Reinach, va sus\u0163ine \u00een mod str\u0103lucit doctoratul la Universitatea din Bucure\u015fti, \u00een fa\u0163a adoratului profesor Vasile P\u00e2rvan.<\/p>\n\n\n\n

Din 1938 a fost conferen\u0163iar de Istoria Artei la Academia de Arte Frumoase, iar \u00een 1941 a plecat la Madrid \u00een func\u0163ia de consilier cultural al Lega\u0163iei Rom\u00e2ne. Va reveni de c\u00e2teva ori \u00een \u0163ar\u0103 p\u00e2n\u0103 la instaurarea regimului ruso-comunist, c\u00e2nd a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Spania.<\/p>\n\n\n\n

La Universitatea din Madrid va \u00eentemeia Catedra de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Tot acolo a \u00eenfiin\u0163at Institutul Rom\u00e2n de Cultur\u0103 \u015fi va fi ales membru al Academiei de Critic\u0103 de Art\u0103. A scris enorm \u015fi mereu la cel mai \u00eenalt nivel fie ca istoric de art\u0103, fie ca istoric, c\u00e2nd a comentat Zalmoxis sau mitul dacic \u00een istoria \u015fi legendele spaniole<\/em>. Alexandru Busuioceanu s-a dedicat integral promov\u0103rii \u015fi recept\u0103rii limbii \u015fi culturii rom\u00e2ne \u00een spa\u0163iul spaniol.<\/p>\n\n\n\n

Zamolxis, zeul carpatic al nemuririi, coboar\u0103 \u00een cronicile spaniole p\u00e2na la rangul de filozof, sau se disimuleaz\u0103 sub nume deformate \u00een care nu mai poate fi recunoscut; dar mitul r\u0103m\u00e2ne nedesp\u0103r\u0163it de legenda dacic\u0103, a\u015fa cum i-a impresionat ea pe antici \u015fi a trecut pe sub pana scriitorilor hispanici. <\/em>(Alexandru BUSUIOCEANU<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1945. Sergiu Celibidache a fost numit dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Pasionat \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului din Roman de muzic\u0103, filosofie \u015fi matematic\u0103, pleac\u0103 la Ia\u015fi, ora\u015f \u00een care s-a ini\u0163iat \u00een muzic\u0103, apoi s-a \u00eenscris la facult\u0103\u0163ile de Filosofie \u015fi Matematic\u0103 ale Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1935 a plecat la Paris, unde a compus primul s\u0103u cvartet, care l-a entuziasmat pe profesorul Heinz Tiessen de la Facultatea de Muzic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Friedrich Wilhelm din Berlin. Devenit din anul 1936 student al prestigioasei Universit\u0103\u0163i, a studiat concomitent cu muzica \u015fi filosofia, \u00eendeosebi cursurile lui Nicolai Hartmann \u015fi Eduard Spranger.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1941-1942 a fost dirijorul Orchestrei prietenilor berlinezi ai muzicii. Cur\u00e2nd va ajunge al doilea dirijor, \u00een preferin\u0163ele speciali\u015ftilor germani, dup\u0103 Wilhelm Furtw\u00e4ngler. \u00cen 1945 \u00eel va \u00eenlocui o vreme pe marele dirijor german la conducerea Orchestrei Filarmonice din Berlin, iar din 1948 va preda la Institutul Interna\u0163ional de Muzic\u0103 din Berlin. \u00cen acela\u015fi an va conduce \u015fi celebra London Philharmonic Orchestra, ulterior fiind invitat la pupitrul tuturor marilor orchestre ale lumii. F\u0103r\u0103 s\u0103 neglijeze compozi\u0163ia, din anul 1979 a fost numit director muzical general al ora\u015fului Munchen, sub bagheta sa Filarmonica din capitala Bavariei impun\u00e2ndu-se \u00een r\u00e2ndul celor mai apreciate \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

Pentru \u00eentreaga sa carier\u0103, \u00een 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi, \u00een 1993, distins cu Ordinul Maximilian pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103. Este dirijorul care a refuzat cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, de-a lungul anilor, orice fel de \u00eenregistr\u0103ri audio, pe motiv c\u0103 ar sc\u0103dea emo\u0163ia presta\u0163iilor sale.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti evolu\u0163ia sunetului, evolu\u0163ia st\u0103rilor afective, nu s\u0103 le \u00een\u0163elegi… Ce e logic \u00een muzic\u0103? Nimic! Ce e logic \u00een percep\u0163ia culorii ro\u015fii? Nimic!<\/em><\/p>\n\n\n\n

Muzica nu corespunde unei forme de a fi. E o devenire, e ceva care na\u015fte, cre\u015fte, ajunge la un punct de maxim\u0103 expansiune \u015fi moare, ca o plant\u0103, ca un sentiment, ca ori\u015fice activitate omeneasc\u0103<\/em>. (Sergiu CELIBIDACHE<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1948. Alexandru Cior\u0103nescu a fost numit profesor la Universitatea din La Laguna, insulele Canare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Enciclopedist \u00eentr-o familie de enciclopedi\u015fti, a absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u00een anul 1933, \u00een acela\u015fi an dob\u00e2ndind \u015fi calitatea de expert \u00een paleografie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1939 a ob\u0163inut doctoratul la Sorbona cu lucrarea Ariosto \u00een Fran\u0163a<\/em>. Dup\u0103 un stagiu de doi ani ca lector de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Lyon, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, a fost c\u00e2teva luni, p\u00e2n\u0103 la asasinarea ilustrului istoric, secretarul Institutului de Istorie Universal\u0103 din Bucure\u015fti. Suspectat de ocupan\u0163ii germani c\u0103 ar fi simpatizant al Fran\u0163ei, i s-a interzis plecarea \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen fruntea unui colectiv a lucrat la Enciclopedia Universul<\/em>, lucrare nepublicat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103tre finele anului 1945 a fost numit consilier cultural al Lega\u0163iei Rom\u00e2ne din Paris, dar a fost destituit de noul regim. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, c\u00e2nd Rom\u00e2nia nu mai apar\u0163inea rom\u00e2nilor, a ales exilul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1948 a fost numit profesor la Universitatea din La Laguna, Tenerife, unde a predat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1979 Limba \u015fi Literatura Francez\u0103 \u015fi a predat cursuri de literatur\u0103 comparat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1958 a ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia francez\u0103. A mai predat la Universit\u0103\u0163ile din Bordeaux, Bahia Blanca, Londra \u015fi Oxford. A elaborat, singurul dic\u0163ionar etimologic complet al limbii rom\u00e2ne, tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte abia \u00een anii \u201990. Barocul sau descoperirea dramei<\/em>, ultima carte publicat\u0103, reprezint\u0103 rodul unei viziuni (\u201em-am trezit \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 c\u0103 \u015ftiu ce este barocul\u201d), avea ca punct de plecare descoperirea conflictului interior \u015fi a dramei. Pentru enciclopedismul \u015fi apetitul insa\u0163iabil pentru toate domeniile culturii umaniste stau m\u0103rturie cele peste trei sute de titluri publicate, de o extrem\u0103 erudi\u0163ie \u015fi acribie.<\/p>\n\n\n\n

Prin crea\u0163ia sa, desf\u0103\u015furat\u0103 pe arii vaste, Alexandru Cior\u0103nescu s-a manifestat ca un mediator \u00eentre culturi, care a propus, a transpus, a tradus \u015fi a impus personalit\u0103\u0163i \u015fi fenomene literare dintr-o zon\u0103 \u00een alta, fiind pe plan cultural un precursor al unific\u0103rii europene. <\/em>(Revista Luceaf\u0103rul<\/em><\/strong>, nr. 44-45\/2010<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1945. Alexandru Busuioceanu se stabile\u015fte la Madrid unde \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Catedra de Limb\u0103 \u015fi Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 la Universitatea Spaniol\u0103 S-a distins de la bun \u00eenceput pe t\u0103r\u00e2mul culturii, \u00een 1905-1906 particip\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu Tudor Vianu \u015fi cu Mihai Ralea, la conducerea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,450],"tags":[],"class_list":["post-22252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-247"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22252"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22256,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22252\/revisions\/22256"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}