{"id":22301,"date":"2022-02-24T08:01:43","date_gmt":"2022-02-24T08:01:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22301"},"modified":"2022-02-24T08:01:43","modified_gmt":"2022-02-24T08:01:43","slug":"la-multi-ani-eugen-doga-gingasa-si-tandra-mea-fiara","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/la-multi-ani-eugen-doga-gingasa-si-tandra-mea-fiara\/","title":{"rendered":"La mul\u0163i ani, EUGEN DOGA, Ginga\u015fa \u015fi tandra mea fiar\u0103!"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Muzician, compozitor, membru titular al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, Artist al Poporului din Republica Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Portofoliul de crea\u0163ie a lui Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor rom\u00e2n \u00een via\u0163\u0103, a c\u0103rui muzic\u0103 a r\u0103sunat \u00een importante s\u0103li de concerte din lume, impresioneaz\u0103, mai ales c\u0103 dezvolt\u0103 un stil divers, acoperind at\u00e2t domeniul muzicii clasice, c\u00e2t \u015fi cel al muzicii de estrad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 1 martie 1937, \u00een satul Mocra, raionul R\u00e2bni\u0163a (Transnistria), Republica Moldova, \u00een familia Elizavetei \u015fi a lui Dumitru Doga, c\u0103zut \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Potrivit m\u0103rturisirilor \u015fi amintirilor compozitorului, a fost \u00eenc\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie atras de magia muzicii. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii de \u015fapte ani din satul natal, studiaz\u0103 violoncelul (\u015ecoala de Muzic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, Conservatorul de Stat din Chi\u015fin\u0103u) \u015fi, la Institutul de Art\u0103 \u201eGavriil Musicescu\u201d (azi, Academia de Muzic\u0103, Teatru \u015fi Arte Plastice), urmeaz\u0103 clasa de compozi\u0163ie \u015fi teorie a muzicii, cursuri de dirijat simfonic (1960-1965).<\/p>\n\n\n\n

\u00ce\u015fi \u00eencepe activitatea profesional\u0103 \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei, \u00een calitate de violoncelist \u00een orchestra Radiodifuziunii de la Chi\u015fin\u0103u (1957-1962). A fost profesor la \u015ecoala Medie Special\u0103 de Muzic\u0103 \u201eEugen Coca\u201d (1962-1963) \u015fi la \u015ecoala de Muzic\u0103 \u201e\u015etefan Neaga\u201d, din Chi\u015fin\u0103u (1963-1967). Concomitent, ocup\u0103 postul de redactor muzical la Editura \u201eCartea Moldoveneasc\u0103\u201d. \u00centre anii 1967-1971 activeaz\u0103 la Ministerul Culturii, fiind responsabil de via\u0163a muzical\u0103 din RSSM.<\/p>\n\n\n\n

Domeniul \u00een care se afirm\u0103 de la bun \u00eenceput \u015fi care \u00eei aduce notorietate interna\u0163ional\u0103 este arta componistic\u0103. A debutat \u00een calitate de compozitor \u00een 1957 cu un cvintet de coarde. Prima pies\u0103 de compozi\u0163ie proprie este \u201eFloare dalb\u0103 de livad\u0103\u201d, scris\u0103 pentru colega sa de televiziune Maria Bie\u015fu, \u00eentr-o singur\u0103 zi.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

A scris \u015fi muzic\u0103 de estrad\u0103, \u00een colaborare cu poe\u0163i valoro\u015fi, precum Grigore Vieru \u015fi Dumitru Matcovschi, cu piesele sale lans\u00e2ndu-se \u00een scena mare Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Din 1971 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este liber-profesionist, dedic\u00e2ndu-se totalmente crea\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

A semnat muzica pentru spectacolele de teatru: \u201eRadu \u015etefan, \u00eent\u00e2iul \u015fi ultimul\u201d, \u201eP\u0103s\u0103rile tinere\u0163ii noastre\u201d, \u201eSf\u00e2nta sfintelor\u201d; pentru baletele \u201eLuceaf\u0103rul\u201d \u015fi \u201eVenansia\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

A scris muzic\u0103 pentru mai bine de 200 de filme (artistice, documentare, de anima\u0163ie, televizate), debut\u00e2nd \u00een aceast\u0103 calitate \u00een anul 1967, c\u00e2nd a semnat coloana sonor\u0103 a lung-metrajului \u201eSe caut\u0103 un paznic\u201d, regizat de Gheor\u00adghe Vod\u0103. Din 1967 p\u00e2n\u0103 \u00een 1970, Eugen Doga a f\u0103cut muzica pentru aproape o jum\u0103tate din filmele de lung-metraj produse pe atunci de studioul Moldova- Film. Adev\u0103ratul test de maturitate artistic\u0103 a Maestrului a fost filmul \u201eL\u0103utarii\u201d (1971), \u00een care muzica s-a bazat pe minunate crea\u0163ii populare, folclorice \u015fi unde s-a sudat tandemul de crea\u0163ie Loteanu \u2013 Doga. \u201eL\u0103utarii\u201d a primit premiul \u201eScoica de Argint\u201d la Festivalul Interna\u0163ional de Film San Sebastian (Spania, 1972). \u015ei nu trebuie uitat\u0103 aici generozitatea maestrului fa\u0163\u0103 de prieteni, fa\u0163\u0103 de cei cu care a conlucrat la \u201eMaria Mirabela\u201d \u2013 Ion Popescu-Gopo, Grigore Vieru, Emil Loteanu.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u015eatra\u201d (1976), a fost lung-metrajul de debut al lui Eugen Doga la studioul \u201eMosfilm\u201d, pentru care a primit Marele Premiu \u201eScoica de Aur\u201d la San Sebastian (Spania, 1977). \u00cen acela\u015fi timp, Eugen Doga a lucrat la documentarul \u201eChi\u015fin\u0103u… Chi\u015fin\u0103u\u201d, pentru care a scris \u201eC\u00e2ntecul despre ora\u015ful meu\u201d, pe versuri de Gheorghe Vod\u0103. Mai t\u00e2rziu acest c\u00e2ntec a devenit imnul ora\u015fului Chi\u015fin\u0103u. Iar celebrul vals al lui Eugen Doga, compus pentru filmul \u201eGinga\u015fa \u015fi tandra mea fiar\u0103\u201d (1978), dup\u0103 nuvela \u201eO dram\u0103 la v\u00e2n\u0103toare\u201d de A. P. Cehov, a fost inclus \u00een patrimoniul UNESCO, \u2013 \u201euna dintre cele mai frumoase patru crea\u0163ii muzicale ale secolului XX\u201d, supranumit \u201ecel mai frumos vals de dragoste al lumii\u201d, \u201evalsul sufletului\u201d sau \u201evalsul-spiral\u0103 al iubirii\u201d, acest simbol sonor inconfundabil a cucerit mapamondul, ajung\u00e2nd s\u0103 fie una dintre cele mai c\u00e2ntate melodii din istoria contemporan\u0103 a muzicii universale. Impactul emo\u0163ional al acestei muzici o recomand\u0103 chiar \u015fi pentru cele mai atipice circumstan\u0163e, cum ar fi, de exemplu, festivit\u0103\u0163ile de deschidere\/\u00eenchidere oficial\u0103 a Jocurilor Olimpice de la Moscova (1980) \u015fi Soci (2014).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un loc aparte \u00een crea\u0163ia lui Eugen Doga \u00eel ocup\u0103 crea\u0163iile inspirate din opera lui Mihai Eminescu \u015fi Veronica Micle. \u201eDialogurile dragostei\u201d, o suit\u0103 de c\u00e2ntece \u015fi roman\u0163e pe versurile acestora, este un proiect care s-a cristalizat de-a lungul anilor \u015fi la care compozitorul \u0163ine foarte mult. Astfel, la Chi\u015fin\u0103u \u015fi la Ia\u015fi au avut loc concerte (2017), iar la Editura \u201eCartier\u201d din Chi\u015fin\u0103u, apare \u00een dou\u0103 volume cartea \u201eDialogurile dragostei\u201d (prima edi\u0163ie \u00een 2017, a doua edi\u0163ie \u00een 2020), care cuprinde toate crea\u0163iile maestrului Doga pe versurile celor doi mari poe\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Este membru al Uniunii Compozitorilor \u015fi Muzicologilor din Moldova (1961) \u015fi URSS (1974); membru al Uniunii Cinea\u015ftilor din Republica Moldova (1968) \u015fi URSS (1975), membru titular al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei (1991); membru al Academiei Interna\u0163ionale de Crea\u0163ie din Moscova (1997); membru de onoare al Academiei Europene de \u015etiin\u0163e \u015fi Arte (Academia Scientiarum Et Artium Europaea), la sec\u0163iunea Arte (2017) etc.<\/p>\n\n\n\n

Drept recunoa\u015ftere a meritelor sale \u00een domeniul componisticii, Eugen Doga a fost decorat cu \u00eenal\u00adte distinc\u0163ii de stat ale Republicii Moldova, precum \u015fi ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit \u00een Art\u0103 al RSSM (1974); Artist al Poporului din RSSM (1984); Artist al Poporului din URSS (1987); Laureat al Premiului de Stat al RSSM (1980) \u015fi al Premiului de Stat al URSS (1984).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, compozitorului i s-au decernat \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een Grad de Comandor (2004) \u015fi Ordinul Na\u0163ional al Rom\u00e2niei \u201eServiciul Credincios\u201d (2014); Premiul Uniunii Compozitorilor \u015fi Muzicologilor din Rom\u00e2nia CALLATIS, pentru contribu\u0163ie la dezvoltarea muzicii (2009); steaua personal\u0103 pe Aleea Stelelor, \u00een Mangalia, 2009 \u015fi multe altele. \u00cen 2017, Eugen Doga a fost decorat cu Medalia de aur \u015fi Premiul Eminescu, la Boto\u015fani, unul dintre cele mai prestigioase din \u00eentregul spa\u0163iu cultural rom\u00e2nesc. De asemenea, i s-au conferit titlurile de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al municipiului Bucure\u015fti (2019), al municipiului Ia\u015fi (2020) \u015fi al municipiului Vaslui (2021).<\/p>\n\n\n\n

Anii 2007, 2017 \u015fi 2022 au fost declara\u0163i de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile Republicii Moldova \u201eAnul Eugen Doga\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen 2021, cu prilejul marc\u0103rii celei de-a 85-a anivers\u0103ri de la na\u015fterea compozitorului (1 martie 2022), prim\u0103ria municipiului Chi\u015fin\u0103u a dispus crearea Centrului Cultural \u201eEugen Doga\u201d. Tot la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, la Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei a avut loc, la 28 decembrie 2021, lansarea c\u0103r\u0163ii autobiografice a academicianului compozitor Eugen Doga \u201eVia\u0163a mea a\u015fa cum a fost s\u0103 fie\u201d, dup\u0103 cum aveau s\u0103 spun\u0103 vorbitorii prezen\u0163i la eveniment (vezi link-ul https:\/\/youtu.be\/R4EPLoh9woQ), o carte, scris\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 astral\u0103, o carte cu sim\u0163ul detaliului artistic, o carte \u00een care s-au conturat fragmente ale unei biografii extraordinare, \u00eengem\u0103nate de fapt cu istoria neamului, cu toate ascensiunile \u015fi dificult\u0103\u0163ile prin care a trecut, ca s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fie personalitatea ei exponen\u0163ial\u0103, de referin\u0163\u0103, de m\u00e2ndrie.<\/p>\n\n\n\n

(N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 \u201eCalendar Na\u0163ional 2022\u201d, editat de Biblioteca Na\u0163ional\u0103 a Republicii Moldova, Chi\u015fin\u0103u, 2021. Titlul \u015fi actualiz\u0103rile apar\u0163in Redac\u0163iei.)<\/p>\n\n\n\n

Elena BARBOS-BALINSCHI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzician, compozitor, membru titular al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, Artist al Poporului din Republica Moldova. Portofoliul de crea\u0163ie a lui Eugen Doga, considerat cel mai mare compozitor rom\u00e2n \u00een via\u0163\u0103, a c\u0103rui muzic\u0103 a r\u0103sunat \u00een importante s\u0103li de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,450],"tags":[],"class_list":["post-22301","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-247"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22301","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22301"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22301\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22306,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22301\/revisions\/22306"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22301"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22301"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22301"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}