{"id":22413,"date":"2022-03-28T13:10:43","date_gmt":"2022-03-28T13:10:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22413"},"modified":"2022-03-28T13:10:43","modified_gmt":"2022-03-28T13:10:43","slug":"g-t-kirileanu-150-de-ani-de-la-nastere","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/g-t-kirileanu-150-de-ani-de-la-nastere\/","title":{"rendered":"G. T. Kirileanu \u2013 150 de ani de la na\u015ftere"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it, la 13 martie 1872, cu unul din vl\u0103starele care avea s\u0103-i aduc\u0103 daruri pre\u0163ioase, a c\u0103ror str\u0103lucire s-a p\u0103strat ne\u015ftirbit\u0103 prin timpuri \u015fi timp.<\/p>\n\n\n\n

Gheorghe Teodorescu Kirileanu a marcat, pentru cultura rom\u00e2n\u0103, repere cu virtu\u0163i axiomatice, iar spa\u0163iul nem\u0163ean \u2013 \u00eennobilat cu privilegiul de a fi fost locuit o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme de ilustrul c\u0103rturar \u2013 \u00eencadreaz\u0103 s\u0103rb\u0103toresc aceast\u0103 dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de faptele \u015fi actele culturale care \u00eel a\u015feaz\u0103 pe Gheor\u00adghe Teodorescu Kirileanu \u00een r\u00e2ndul celor care au trasat drumuri \u015fi au deschis orizonturi, generoasa sa dona\u0163ie de c\u0103r\u0163i \u015fi publica\u0163ii periodice f\u0103cut\u0103 ora\u015fului Piatra-Neam\u0163 a plasat acest meleag \u2013 \u015fi din perspectiva valorilor bibliofile \u2013 \u00eentre zonele de patrimoniu cultural ce au fost cu adev\u0103rat princiar \u00eenzestrate. Prin aceste valori, aflate ast\u0103zi \u00een biblioteca jude\u0163ean\u0103 ce-i poart\u0103 numele de acum 30 de ani, G. T. Kirileanu poate fi, \u015fi la cei 150 de ani de la na\u015ftere, surprinz\u0103tor de aproape. Astfel, miile de pagini citite ce poart\u0103 \u00eensemnele remarcabilei sale erudi\u0163ii, \u00eel profileaz\u0103 pe admirabilul cititor ca pe o prezen\u0163\u0103 ce \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi sprijin\u0103, adeseori, lectura.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenzestr\u0103rile lui G. T. Kirileanu \u015fi-au g\u0103sit \u00een mod fericit pandantul \u00een \u015fansa \u00eent\u00e2lnirii, \u00eenc\u0103 din anii studiilor, a unor personalit\u0103\u0163i precum Constantin Meissner, Al. Philippide, Petru Poni, Titu Maiorescu, astfel c\u0103, prin formarea sa la \u015fcoala junimismului, t\u00e2n\u0103rul plecat din modesta Hold\u0103 a Bro\u015ftenilor avea s\u0103 se raporteze mereu la modele \u015fi valori a\u015fezate pe coordonatele excelen\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

Exigent, cu asupra de m\u0103sur\u0103 mai ales \u00een ceea ce-l privea, G. T. Kirileanu (aflat \u00eentre anii 1905-1930 \u00een slujba Cancelariei Regale, iar \u00eentre 1909-1930 \u015fi \u00een onoranta postur\u0103 de bibliotecar al Palatului) s-a distins pe parcursul \u00eentregii sale vie\u0163i prin acribie \u015fi devo\u0163iune (aproape evlavioase) fa\u0163\u0103 de cuv\u00e2ntul scris, precum \u015fi printr-o exemplar\u0103 modestie \u2013 calitate \u00eendeob\u015fte cunoscut\u0103 ca fiind, mai cu seam\u0103, blazonul spiritelor \u00eenalte. Gr\u0103itoare, at\u00e2t pentru modestia lui G. T. Kirileanu, c\u00e2t \u015fi pentru aprecierea de care acesta se bucura \u00een r\u00e2ndul celor care, afla\u0163i printre figurile proeminente ale spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, se bizuiau pe sprijinul s\u0103u, sunt r\u00e2ndurile unei epistole adresat\u0103 de G. T. Kirileanu lui Simion Mehedin\u0163i, f\u0103c\u00e2nd referire la dorin\u0163a lui Titu Maiorescu de a-l avea pe Kirileanu \u015fi \u00een colectivul de redac\u0163ie al revistei \u201eConvorbiri literare\u201d:<\/p>\n\n\n\n

Bucure\u015fti 1906, dech. 10\/23. […] Dl. Maiorescu, pe c\u00e2t \u00een\u0163eleg, vrea s\u0103 m\u0103 \u00eenal\u0163e mai mult dec\u00e2t m\u0103 slujesc puterile. Devotamentul, munca st\u0103ruitoare \u015fi duhul j\u0103rtfirei le am; dar acestea sunt de pre\u0163 c\u00e2nd e vorba de-o activitate practic\u0103; folosul lor scade \u00eens\u0103 c\u00e2nd e vorba de-o activitatea publicistic\u0103, precum e aceea a<\/em> Convorbirilor, unde se cere \u015fi un talent deosebit \u015fi cultur\u0103 \u00eentins\u0103 \u2013 pe care eu nu le-a\u015f putea avea dec\u00e2t \u00eentr-o foarte slab\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 se \u015ftie prin urmare de la \u00eenceput c\u0103 eu nu r\u00e2vnesc la alt\u0103ceva dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 dau cu drag\u0103 inim\u0103 din ceasurile libere ce\u00e2n de la slujba mea pentru u\u015furarea D-voastr\u0103 la munca de buc\u0103t\u0103rie a Revistei \u2013 cu \u0163inta ca D-voastr\u0103 s\u0103 pute\u0163i mai lesne a v\u0103 \u00eenchina tot sufletul la partea mai \u00eenalt\u0103 a Convorbirilor. Ceasurile mele libere \u2013 \u00een zile obicinuite ca \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103tori acestea:<\/em><\/p>\n\n\n\n

Diminea\u0163a de la 8-10, \u00een care timp m-am deprins (\u00een zilele lucr\u0103toare) a ceti la Biblioteca Academiei. Sara, de la 7\u00bd \u00eencolo, c\u00e2nd s\u00e2nt cu totul liber. Iar peste zi s\u00e2nt \u0163inut a sta de fa\u0163\u0103 \u00een Cancelarie, chiar dac\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor n-a\u015f avea de lucru \u2013 spre a fi totdeauna la \u00eend\u0103m\u00e2n\u0103 pentru vreo lucrare nea\u015fteptat\u0103 ori grabnic\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar numai s\u0103rile v-a\u015f putea fi de folos \u015fi tot s\u0103rile a\u015f putea s\u0103 vin la D-str\u0103, spre a-mi da ce a\u0163i crede c\u0103 a\u015f fi \u00een stare s\u0103 fac eu.<\/em> (cf. I. E. Torou\u0163iu, Studii \u015fi documente literare<\/em>, vol. IX, Bucure\u015fti, Inst. de Arte Grafice \u201eBucovina\u201d, 1940, pp. 219-220).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Amprenta \u00eent\u00e2lnirilor hot\u0103r\u00e2toare pe care destinul i le-a h\u0103r\u0103zit a \u00eenceput s\u0103 se contureze \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile \u015fcolii \u015fi, cu toate c\u0103 experien\u0163ele lui de elev nu au fost \u00eentotdeauna fericite, fiecare \u00een parte a avut \u2013 cu certitudine \u2013 rostul ei \u00een devenirea Omului care a \u015ftiut s\u0103 pun\u0103 hotar neclintit \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, \u00eentre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103, adeseori cu pre\u0163ul multor sacrificii.<\/p>\n\n\n\n

Dintre p\u0103rin\u0163ii suflete\u015fti care i-au \u00eendrumat pa\u015fii ce l-au dus din Holda Bro\u015ftenilor tocmai la \u201eCurtea lui Vod\u0103\u201d, Mihai Lupescu este dasc\u0103lul care i-a ad\u00e2ncit dragostea pentru carte \u015fi i-a temeinicit nobila pornire spre luminarea celor de jos prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Intuind des\u0103v\u00e2r\u015fitele calit\u0103\u0163i ale micului studios \u201eGhi\u0163uc\u0103\u201d, Mihai Lupescu se preocup\u0103 de viitorul acestuia cu r\u00e2vna \u015fi devotamentul acelora care f\u0103ceau aceast\u0103 profesie din voca\u0163ie, \u00eendrum\u00e2ndu-i pa\u015fii spre \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d, din Ia\u015fi. Traiectoria lui G. T. Kirileanu va confirma excelentele intui\u0163ii pedagogice ale lui Mihai Lupescu, iar leg\u0103tura sufleteasc\u0103 ce avea s\u0103 se statorniceasc\u0103 \u00eentre ei poate defini, prin reducere la esen\u0163\u0103, un arhetip al spiritelor deplin locuite de sentimentul datoriei fa\u0163\u0103 de neam, put\u00e2nd fi \u2013 la nivel simbolic \u2013 \u015fi un elogiu al vremurilor ce pot z\u0103misli astfel de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Edificatoare \u00een acest sens sunt r\u00e2ndurile unei scrisori de felicitare pe care Mihai Lupescu i-o adreseaz\u0103 lui G. T. Kirileanu la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 50 de ani, a\u015fez\u00e2nd simetric, a\u015fadar, la cel\u0103lalt cap\u0103t al unei sute de ani (1922), un portret ce ofer\u0103 timpului prezent un punct de sprijin pentru arcadele evocatoare pe care este dator a le proiecta dinspre trecut spre viitor.<\/p>\n\n\n\n

14 \/ 27 mart. 1922<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dragul meu Ghi\u0163uc\u0103,<\/em><\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2nd te-am v\u0103zut, din 1886, mi-ai fost drag \u015fi sufletul meu s-a lipit de tine. M-am purtat \u00eent\u00e2i cu tine ca cu un frate mai mic, iar c\u00e2nd te-am cunoscut bine, te-am iubit ca pe copilul meu. A venit vremea c\u00e2nd am v\u0103zut \u00een tine pe bunul \u015fi adev\u0103ratul prieten. […] \u00cen urm\u0103 mi-ai fost sf\u0103tuitor \u015fi sprijinitor, \u015fi tot a\u015fa te am \u015fi acuma. Nu \u015ftiu de \u0163i-am fost de vreun ajutor; \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 la orice bucurie \u015fi durere te-am avut p\u0103rta\u015f. Nu voi uita niciodat\u0103 cu c\u00e2t devotament, \u00een 1908, m-ai luat, pe vremea asta, mai mult mort, din B\u00e2rlad, de la spital \u015fi m-ai adus la via\u0163\u0103, \u00een Sanatoriul Diaconeselor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nu uit binele \u015fi sprijinul ce mi-ai dat c\u00e2t am stat la orfelinat<\/em> (\u00centre anii 1898-1922, M. Lupescu a fost director al Orfelinatului agricol \u201eFerdinand\u201d din Zorleni-Tutova, \u00eentemeiat de Regele Carol I); nu se uit\u0103 dragostea \u015fi ajutorul dat fra\u0163ilor t\u0103i, fo\u015ftilor mei elevi, de-a p\u0103\u015fi peste St\u0103ni\u015foara la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Tot ce \u015ftiu, c-ai f\u0103cut bun \u015fi din inim\u0103 curat\u0103, defileaz\u0103 \u00een aceste clipe pe dinaintea ochilor sufletului meu. Popa Todic\u0103, duhovnicul meu, cu sufletul lui bun, sim\u0163ire aleas\u0103, tr\u0103ie\u015fte \u00een tine<\/em> [Cel astfel invocat \u2013 Popa Todic\u0103 \u2013 fusese bunicul matern al lui G.T. Kirileanu \u015fi potrivit patronimicului s\u0103u (Teodor) a fost \u201ebotezat\u201d viitorul c\u0103rturar Teodorescu<\/em> (tat\u0103 fiindu-i Ion Chirileanu<\/em>)]; Dumnezeu s\u0103-l ierte!<\/em><\/p>\n\n\n\n

Oric\u00e2t ai fi de modest, dar te po\u0163i m\u00e2ndri cu \u015firagul de fapte bune, de ajutor \u015fi de sfaturi, cu care ai \u00eenc\u0103lzit pe cei nec\u0103ji\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 sprijin, ast\u0103zi, c\u00e2nd e\u015fti \u00een v\u00e2rful stogului vie\u0163ii, ast\u0103zi, c\u00e2nd \u00eempline\u015fti 50 de ani.<\/em><\/p>\n\n\n\n

N-ai tr\u0103it pentru tine, ci pentru ai t\u0103i, la cari le-ai \u00eentins m\u00e2n\u0103 de ajutor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

De aceea eu, cel mai b\u0103tr\u00e2n din cei aproape de tine, frate, tovar\u0103\u015f, \u015fi prieten, \u015fi ca p\u0103rinte, te rog s\u0103 prime\u015fti ur\u0103rile mele \u015fi ale nevestei mele, de s\u0103n\u0103tate, bucurie \u015fi via\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u015fi fericit\u0103, ca s\u0103 po\u0163i fi sprijin \u015fi sf\u0103tuitor celor nec\u0103ji\u0163i. Despre dragostea ce-ai p\u0103strat lucrurilor \u015fi faptelor bune vor vorbi \u00een\u015file, c\u0103ci nu se poate ca adev\u0103rul s\u0103 tac\u0103 \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2ie necunoscut, iar faptele bune s\u0103 stea ascunse.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Am fi dorit s\u0103 te s\u0103rb\u0103torim altfel. Va veni \u015fi vremea aceea, credem c\u0103 pe var\u0103 la Bro\u015fteni, c\u0103ci doresc ca \u00eenainte de-a \u00eenchide ochii s\u0103 mai v\u0103d Bro\u015ftenii \u015fi s\u0103-mi c\u00e2nte Bistri\u0163a<\/em>. (S-a stins \u00eens\u0103 din via\u0163\u0103 foarte cur\u00e2nd \u015fi pe nea\u015fteptate, \u00een august acela\u015fi an.)<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 tr\u0103ie\u015fti mul\u0163i ani ferici\u0163i.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mo\u015f Mihai<\/em> (Apud G. T. Kirileanu, Coresponden\u0163\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Minerva, 1977, pp. 519-520.)<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Continu\u00e2ndu-\u015fi studiile, \u015fansa i-a h\u0103r\u0103zit, apoi, \u00eent\u00e2lnirea cu profesorul Constantin Meissner, junimist de prim\u0103 genera\u0163ie, al c\u0103rui har pedagogic a rodit luminos \u00een mintea, inima \u015fi sufletul lui G. T. Kirileanu. Emo\u0163ia \u015fi c\u0103ldura sufleteasc\u0103 aflate \u00een prezen\u0163a acestui al doilea p\u0103rinte spiritual, t\u00e2n\u0103rul normalist a \u0163inut s\u0103 le r\u0103peasc\u0103 uit\u0103rii, \u00eensemn\u00e2ndu-\u015fi-le \u00een paginile de jurnal cu o r\u0103scolitoare duio\u015fie, ce tr\u0103deaz\u0103 profunda nevoie de modele a sufletelor aflate la v\u00e2rsta adolescen\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDomnul Director!<\/em> La aceste dou\u0103 cuvinte au tres\u0103rit \u00eent\u00e2ia oar\u0103 fragedele noastre suflete de \u0163\u0103r\u0103na\u015fi aduna\u0163i la \u015ecoala \u201eVasile Lupu\u201d din toate col\u0163urile Moldovei de Sus, spre a deschide ochii \u015fi inimile noastre la lumina \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii \u015fi a bunei cre\u015fteri. Auzisem de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii no\u015ftri de sat despre dreptatea \u015fi bun\u0103tatea noului Director Constantin Meissner<\/em> al \u015fcolii \u00een care intram. Dar toate a\u015ftept\u0103rile noastre erau \u00eentrecute c\u00e2nd vedeam noi cu ce p\u0103rinteasc\u0103 bun\u0103tate ne descosea pe fiecare la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea actelor pentru \u00eenscriere \u015fi cu c\u00e2t\u0103 r\u0103bdare \u015fi dreptate ne cerceta la examenul de intrare \u00een \u015fcoal\u0103. Numai de-un lucru r\u0103m\u00e2neam mira\u0163i: c\u0103 nu ne l\u0103sa s\u0103-i s\u0103rut\u0103m m\u00e2na ca la un viitor p\u0103rinte al nostru, dup\u0103 obiceiul \u0163\u0103r\u0103nesc de-acas\u0103!\u201d (apud Martor la istoria Rom\u00e2niei. 1872-1960: Jurnal \u015fi epistolar<\/em>. Vol. I. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte, note \u015fi indice de Constantin Bostan. Bucure\u015fti, RAO, 2013, p. 25).<\/p>\n\n\n\n

Privindu-l pe G. T. Kirileanu \u015fi ca \u00eencununare a unor \u00eent\u00e2lniri memorabile, omagierea lui, la cei 150 de ani de la na\u015ftere, iradiaz\u0103 unde luminoase \u015fi spre cei care au contribuit la a\u015fezarea sa pe orbita unde praful de stele graviteaz\u0103, dincolo de timp, \u00een jurul esen\u0163elor.<\/p>\n\n\n\n

Cristina CATANA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it, la 13 martie 1872, cu unul din vl\u0103starele care avea s\u0103-i aduc\u0103 daruri pre\u0163ioase, a c\u0103ror str\u0103lucire s-a p\u0103strat ne\u015ftirbit\u0103 prin timpuri \u015fi timp. Gheorghe Teodorescu Kirileanu a marcat, pentru cultura rom\u00e2n\u0103, repere cu virtu\u0163i axiomatice,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,451],"tags":[],"class_list":["post-22413","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-248"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22413","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22413"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22413\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22417,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22413\/revisions\/22417"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22413"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22413"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22413"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}