<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi reluarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d, (seria nou\u0103) publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la: \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 2\/1952 \u2013 70<\/strong> ani de la na\u015ftere Vladimir Tescanu<\/strong> (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din Dobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor, traduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat cu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul \u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 4\/1937 \u2013 85<\/strong> ani de la na\u015ftere Ioan Mitrea<\/strong>, la C\u0103ciule\u015fti, Girov, Neam\u0163, arheolog, profesor, doctor \u00een istorie (1979). Director (1976-1982) \u015fi muzeograf la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie din Bac\u0103u. S\u0103p\u0103turi arheologice \u00een Dorohoi, Neam\u0163, Bac\u0103u. Peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi peste 150 de recenzii, articole publicate \u00een presa de specialitate. C\u0103r\u0163i: \u201eTezaurul de la M\u0103gura\u201d; \u201eBac\u0103u \u2013 re\u015fedin\u0163\u0103 voievodal\u0103\u201d, \u201eComunit\u0103\u0163i s\u0103te\u015fti la Est de Carpa\u0163i \u00een epoca migra\u0163iilor\u201d; \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (colab.); \u201eDin arheologia \u015fi istoria Moldovei…\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 5\/1940 \u2013 n. Ioan Gherasim<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, memorialist, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ilor de Teologie (Bucure\u015fti, 1968) \u015fi de Filologie (Ia\u015fi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei V\u0103leni, Piatra-Neam\u0163, transferat la Parohia V\u00e2n\u0103tori, Piatra-Neam\u0163 (1. 08. 1981). A colaborat \u015fi a f\u0103cut parte din consiliul de redac\u0163ie al revistei \u201eCredin\u0163a neamului\u201d, Neam\u0163 (1990-2008). Coordonator, director \u015fi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neam\u0163 (1996). C\u0103r\u0163i: \u201ePetru Pogonat. Medita\u0163iunile unui c\u0103lug\u0103r surghiunit\u201d, \u201eProfe\u0163ie mincinoas\u0103. Lamenta\u0163ie la un zid al pl\u00e2ngerii \u00een construc\u0163ie\u201d \u015fi \u201eBiblia pe \u00een\u0163eles\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1903 \u2013 n. Grigore Cugler<\/strong>, la Roznov, Neam\u0163 (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carier\u0103, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator \u015fi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Liceul Militar de la M\u0103n\u0103stirea Dealu. A studiat vioara, viola \u015fi compozi\u0163ia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm, instrumentist, \u00een orchestra Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1945-1946). \u00cen 1946, este rechemat \u00een diploma\u0163ie \u015fi trimis consul la Oslo, va demisiona (1947) \u015fi se va stabili la Lima ca instrumentist \u00een Orchestra Simfonic\u0103 Na\u0163ional\u0103. Debut publicistic (1928), iar editorial, \u00een 1934, cu \u201eApunake \u015fi alte fenomene\u201d, urmat de \u201eAfar\u0103-de-Unu-Singur\u201d, \u201eAlb \u015fi negru\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1953 \u2013 n. Daniel Corbu<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Ia\u015fi, absolvent al Liceului din Roznov \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti. A ini\u0163iat \u015fi organizat Colocviile Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. A fondat Casa de Editur\u0103 \u201ePanteon\u201d (1993), revista omonim\u0103 \u015fi Academia de Poezie din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, Revista \u201eFeed Back\u201d. Membru al U. S. Volume: \u201eNa\u015ftere vinovat\u0103\u201d; \u201eManualul bunului singuratic\u201d; \u201eIntimitatea public\u0103 a poeziei\u201d, \u201eEvanghelia dup\u0103 Corbu \u015fi alte poeme\u201d, \u201eUrmele lui Dumnezeu \u015fi alte povestiri\u201d, \u201eVia\u0163a de fiecare zi la Ia\u015fi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestit\u0103 de el \u00eensu\u015fi\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 8\/2008 \u2013 d. Dan Cepoi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1912 \u2013 110<\/strong> ani de la na\u015ftere Ilie Cleopa<\/strong> (din botez, Constantin), la Suli\u0163a, Boto\u015fani (d. 5. 12. 1998, M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria, Neam\u0163), arhimandrit. C\u0103lug\u0103rit \u00een 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Lucr\u0103ri: \u201eDespre credin\u0163a ortodox\u0103\u201d; \u201ePredici la praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi sfin\u0163i de peste an\u201d; \u201ePredici la Duminicile de peste an\u201d; \u201eDespre vise \u015fi vedenii\u201d; \u201eNe vorbe\u015fte P\u0103rintele Cleopa\u201d, predici \u015fi scrieri diverse.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1962 \u2013 60<\/strong> ani de la na\u015ftere Dumitri\u0163a Vasilca<\/strong> (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103, absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985). Profesor \u00een Jude\u0163ul Harghita, expert metodist \u015fi director al C. C. D. Neam\u0163, profesor la Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d, la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, formator, mentor, metodist. Fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C. C. D. Neam\u0163, co-fondator al Revistei \u201eApostolul\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003), \u201eColec\u0163ia de zmeie\u201d (2014), \u201eJurnalul seniorilor\u201d (2019) \u015fi Taina arlechinului cu 169 de nume<\/em> (2022). Colabor\u0103ri la: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1862 \u2013 160<\/strong> ani de la na\u015ftere Tereza Stratilescu<\/strong>, la Tarc\u0103u, Neam\u0163 (d. 1931, Ia\u015fi), profesoar\u0103, istoric, publicist. \u015ecoala primar\u0103, \u00een satul natal, studii liceale \u015fi universitare, la Ia\u015fi, apoi, cu o burs\u0103, ob\u0163inut\u0103 la propunerea lui A. D. Xenopol \u015fi la solicitarea lui Titu Maiorescu, studiaz\u0103 modul de organizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din Anglia. Lucr\u0103ri: \u201eStudii asupra educa\u0163iunii \u00een Marea Britanie\u201d \u015fi \u201eSchi\u0163\u0103 istoric\u0103 a educa\u0163iei femeilor\u201d (1925), \u201eFrom Carpathion to Pindus\u201d (Londra, 1906), carte de istorie a Rom\u00e2niei. Colabor\u0103ri la \u201eConvorbiri literare\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1860 \u2013 n. Zulnia Is\u0103cescu<\/strong>, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare, considerat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163. Membr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la publica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru \u201eSatul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d, premiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1942 \u2013 80<\/strong> ani de la na\u015ftere Victor Mitocaru<\/strong>, la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, Neam\u0163. Profesor, poet, prozator \u015fi publicist. A absolvit \u015ecoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filologie din Bac\u0103u, apoi din Bucure\u015fti (1975). A debutat (1958) \u00een \u201eConstructorul\u201d (ap\u0103rea pe \u015fantierul Hidrocentralei de la Bicaz), apoi, \u00een ziarul \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1969); editorial, cu \u201eIntona\u0163ii\u201d, 1989. Volume: \u201eVia\u0163a lui Criste Cristoveanu\u201d, \u201eUn muzeu, o lume…\u201d, \u201eUn om. Preotul Pavel Savin\u201d, \u201ePedagogie muzeal\u0103\u201d, \u201ePrezentul discutabil\u201d, \u201eSemnul \u015fi clipa\u201d, \u201eCu Ion Borcea prin veacul fr\u0103m\u00e2ntat\u201d, unele \u00een colaborare.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1955 \u2013 n. Mariana Papar\u0103<\/strong>, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. A fost stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1847 \u2013 175<\/strong> ani de la na\u015ftere Calistrat Hoga\u015f<\/strong>, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat la: Tecuci, Ia\u015fi, Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (1. 09. 1891-15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte numere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2), alte colabor\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1914 \u2013 n. Gheorghe Iacomi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 18. 10. 1991), medic, doctor, publicist. A absolvit Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj \/ Bucure\u015fti, cu \u201emagna cum laude\u201d. A fost \u00eentemeietor al \u015fcolii de chirurgie de la Piatra-Neam\u0163; peste 30.000 de opera\u0163ii. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani, a fost distins cu \u201ebisturiul de aur\u201d. Renumit turist, autor al lucr\u0103rilor: \u201eGhidul Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eHarta turistic\u0103 a Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eCeahl\u0103ul \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eDin trecutul vie\u0163ii monahale \u015fi cre\u015ftine\u015fti \u00een zona Ceahl\u0103ului\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1850 \u2013 n. Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887 \u00eei apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eLiteratorul\u201d \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 23\/1949 \u2013 n. Gheorghe Dumitroaia<\/strong>, la Dr\u0103gu\u015feni, Suceava, (d. 6 apr. 2016 la Piatra-Neam\u0163) arheolog, doctor \u00een istorie, director al Complexului Muzeal din Neam\u0163 (din 1993). Ini\u0163iator \u015fi fondator al Centrului Interna\u0163ional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Multe lucr\u0103ri de specialitate, \u00een publica\u0163iile Muzeului \u015fi \u00een alte publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1949 \u2013 n. Irina Irimescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se ca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal. Singura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura \u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un talent neajuns la maturitate.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1941 \u2013 n. Luigi Bodo<\/strong>, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia. A primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Repubblica Italiana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1965 \u2013 n. Lucian Tudorache<\/strong>, la Independen\u0163a, Gala\u0163i, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi. Membru U. A. P. Expozi\u0163ii personale (2000-2008): Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163; colective: Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163; interna\u0163ionale: Italia, Belgia. Lucr\u0103ri monumentale: \u201eGermina\u0163ie\u201d II, P\u00e2r\u00e2ul Rece; \u201eGermina\u0163ie\u201d, Sl\u0103nic Moldova; \u201eCompozi\u0163ie\u201d H\u00e2rl\u0103u; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d Piscul Gala\u0163i; \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d I; \u201eVictor Brauner\u201d, \u201eMihai Eminescu\u201d, Piatra-Neam\u0163 \u015f.a. Premii: Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Burs\u0103 UNESCO la Centrul European din Vene\u0163ia (2004). (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, <\/em>un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi reluarea, din martie 1999,…<\/p>\n