{"id":22461,"date":"2022-04-21T11:10:10","date_gmt":"2022-04-21T11:10:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22461"},"modified":"2022-04-21T11:10:10","modified_gmt":"2022-04-21T11:10:10","slug":"recurs-la-patrimoniu-xiii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-xiii\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (XIII)"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

1956 Eugen Dr\u0103gu\u0163escu prime\u015fte Premiul Bienalei de la Vene\u0163ia<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pictorul \u015fi graficianul Eugen Dr\u0103gu\u0163escu, n\u0103scut la Ia\u015fi, \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a la Vicovu de Jos \u015fi la R\u0103d\u0103u\u0163i. \u00centre 1932 \u015fi 1938 studiaz\u0103 la Academia de Belle-Arte din Bucure\u015fti. \u00cenc\u0103 din perioada studen\u0163iei, particip\u0103 cu dou\u0103 lucr\u0103ri, C\u0103su\u0163a la mahala \u015fi Copil orb, la Salonul Oficial de desen \u015fi gravur\u0103, patronat la vremea respectiv\u0103 de Ministerul Culturii \u015fi Artelor. Din comisia de selec\u0163ie f\u0103ceau parte Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Francisc \u015eirato \u015fi Marius Bunescu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1939 a c\u00e2\u015ftigat concursul pentru Premiul Romei, care \u00eei va permite s\u0103 studieze \u00een Italia. \u00cen 1940 expune \u015fapte lucr\u0103ri la Salonul Oficial de toamn\u0103 din Bucure\u015fti. Adev\u0103rata afirmare \u015fi recunoa\u015ftere artistic\u0103 le dob\u00e2nde\u015fte \u00eens\u0103 la maturitate, \u00een Italia, unde a avut numeroase expozi\u0163ii \u015fi a primit prestigioase premii: Premiul ora\u015fului Messina, Premiul SAROM \u2013 Vene\u0163ia, Medalia ora\u015fului Floren\u0163a. Are numeroase expozi\u0163ii personale \u00een Italia, Olanda, Mexic, U.S.A., Elve\u0163ia. Ca portretist, Eugen Dr\u0103gu\u0163escu este capabil s\u0103 surprind\u0103 gestul semnificativ, emo\u0163ia mi\u015fc\u0103rii, tr\u0103irea captivat\u0103 \u015fi captivant\u0103 a personajelor sale. Portretele arheologului Lambrino, dirijorilor Constantin Silvestri \u015fi George Georgescu, pianistului Carlo Zecchi, pictorului Georgio de Chirico care sunt surprin\u015fi \u00een desenele sau seriile grafice de mici dimensiuni, sunt de mare elegan\u0163\u0103 \u015fi rafinament, \u00een tehnica mixt\u0103 a peni\u0163ei \u015fi cretei albe, \u00eenso\u0163it\u0103 uneori cu delicate interven\u0163ii ale acuarelei. C\u00e2teodat\u0103, desenele sale p\u0103r\u0103sesc orice referin\u0163\u0103 la aspectele lumii vizibile, evolu\u00e2nd spre o lume imaginar\u0103. Atunci c\u00e2nd crea\u0163ia artistului p\u0103rea definitiv fixat\u0103 \u00een limitele figurativului, se produce o schimbare major\u0103, interesul lui \u00eendrept\u00e2nd-se c\u0103tre expresivit\u0103\u0163i abstracte, care au devenit o constant\u0103 a operei sale.<\/p>\n\n\n\n

Prima mea \u00eent\u00e2lnire cu Br\u00e2ncu\u015fi… Usa se deschide \u00eencet \u015fi un b\u0103tr\u00e2nel \u00eembr\u0103cat \u00een alb, cu barb\u0103 alb\u0103, ne fixeaz\u0103 sever cu ochi vii \u015fi p\u0103trunz\u0103tori. O adev\u0103rat\u0103 apari\u0163ie biblic\u0103. Dup\u0103 o clip\u0103 de ezitare, ne sur\u00e2de: Entrez, messieurs!<\/em><\/p>\n\n\n\n

…Un imens atelier, \u015fi el v\u0103ruit, \u00een care Coloana f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit se repet\u0103 \u00een diferite m\u0103rimi \u00een lemn \u015fi gips: era prima imagine ce ni se prezenta \u00een fa\u0163a ochilor. \u00cencet, \u00eencet, se desprind din mul\u0163imea lucr\u0103rilor, Pas\u0103rea, Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103, repetate de trei-patru ori \u00een diferite m\u0103rimi \u015fi materiale…<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Maestrul ne-a vorbit de Modigliani, pe care-l cunoscuse bine \u015fi c\u0103ruia-i fusese un drag prieten. La un moment dat, Br\u00e2ncu\u015fi ne-a pus \u00eentr-o grea confuzie. Ne vorbea de o invazie de mu\u015fte care amenin\u0163a umanitatea. Dar noi n-am \u00een\u0163eles despre ce fel de mu\u015fte vorbea \u015fi nici c\u00e2nd aceast\u0103 invazie va avea loc…<\/em> (Eugen DR\u0102GU\u0162ESCU – Revista Scriitorilor Rom\u00e2ni, Anul I, Nr. 1, Munchen 1962<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1958 Constantin Silvestri dirijeaz\u0103 premiera rom\u00e2neasc\u0103 a operei Oedip<\/em> de George Enescu, la Opera Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Muzician iconoclast, dirijor, compozitor \u015fi pianist, a avut parte de o via\u0163\u0103 agitat\u0103, curmat\u0103 prematur, cu trei luni \u00eenainte de \u00eemplinirea a 56 de ani. \u00ce\u015fi tr\u0103ise ultimii opt ani \u00een Anglia, ca dirijor de succes al apreciatei Bornemouth Symphony Orchestra<\/em>, pe care are meritul de a o fi transformat dintr-un ansamblu de provincie \u00eentr-unul cu reputa\u0163ie interna\u0163ional\u0103. A de\u0163inut consecutiv posturile de dirijor permanent al orchestrelor Filarmonicii din Bucure\u015fti, Radiodifuziunii Na\u0163ionale \u015fi Operei Rom\u00e2ne. \u00centre 1959 \u015fi 1961, Silvestri a tr\u0103it la Paris, unde a primit prestigioase trofee, printre care premiul I al Academiei Charles Cross<\/strong>, pentru discul cu Simfonia Din Lumea Nou\u0103<\/em>, de Antonin Dvorak, \u015fi Grand Prix du Disque<\/strong>, pentru Dixtuorul de sufl\u0103tori<\/em>, de George Enescu. \u00cen atmosfera dezghe\u0163ului provocat de raportul lui Hru\u015fciov la congresul PCUS din anul precedent, Constantin Silvestri reu\u015fe\u015fte s\u0103 debuteze ca dirijor al London Symphony Orchestra<\/em> \u00een ianuarie 1957. Numai p\u00e2n\u0103 la emigrarea sa dincolo de Cortina de Fier, la finele deceniului 1950, el realizase deja peste 24 de discuri \u00een diverse \u0163\u0103ri est-europe, precum \u015fi cu Filarmonica din Viena. Genial, vanitos, fr\u0103m\u00e2ntat de \u00eendoieli, cu o putere de munc\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, nedrept\u0103\u0163it de cei care nu-i recuno\u015fteau sau nu voiau s\u0103-i recunoasc\u0103 talentul, revoltat de dictatele ideologice de inspira\u0163ie sovietic\u0103 impuse creatorilor rom\u00e2ni, nehot\u0103r\u00e2t dac\u0103 s\u0103 rup\u0103 toate pun\u0163ile cu \u0163ara, dar tem\u0103tor c\u0103 altfel nu va putea circula liber \u00een occident, profund dezam\u0103git de cei care reprezentau Rom\u00e2nia \u00een str\u0103in\u0103tate, inabil \u00een a-\u015fi valorifica pe deplin poten\u0163ialul financiar odat\u0103 ajuns \u00een str\u0103in\u0103tate. \u015ei, \u00een cele din urm\u0103, un Silvestri r\u0103pus de efort \u015fi boal\u0103 \u015fi jefuit \u00een propria \u0163ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Avea o mare r\u0103bdare \u015fi lucra o pies\u0103 \u00een cele mai mici detalii. Pentru noi era ca o ucenicie: trebuia s\u0103 ascult\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een celelalte p\u0103r\u0163i ale orchestrei, chiar atunci c\u00e2nd nu c\u00e2ntam, pentru a ne obi\u015fnui cu ceea ce vroia… Aveam \u00een general \u015fase ore de repeti\u0163ii, plus trei \u00een ziua concertului. Silvestri vroia dublul \u015fi cred c\u0103 ne-am pus de acord cu 12 ore de repeti\u0163ii. \u00cemi amintesc ochii minuna\u0163i \u2013 un fulger ce comunica, \u015fi nu o raz\u0103 mortal\u0103; a\u015fa c\u0103 \u015ftiam \u00eentotdeauna ceea ce vroia de la noi.<\/em> (Amintiri consemnate pe discurile BBCIB<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1960 \u2013 Vintil\u0103 Horia a primit Premiul Goncourt pentru romanul \u201eDumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fost elev al Colegiului Sf. Sava, Vintil\u0103 Horia a absolvit str\u0103lucit, de\u015fi le urmase concomitent, Facult\u0103\u0163ile de Drept, de Litere \u015fi de Filozofie ale Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. C\u00e2\u0163iva ani a activat \u00een pres\u0103 unde, cu articolele sale laice, de nuan\u0163\u0103 pa\u015foptist\u0103, va c\u0103dea \u00een dizgra\u0163ia legionarilor, adep\u0163i ai unui puritanism ortodox. Acest aspect, apreciat de Regele Carol II, a determinat trimiterea sa ca ata\u015fat de pres\u0103 la Lega\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 din Roma. Dat afar\u0103 de guvernul legionar instaurat \u00een 1940, revine \u00een diploma\u0163ie la Viena, la c\u0103derea acestuia. Dup\u0103 23 august 1944 e internat cu so\u0163ia \u00eentr-un lag\u0103r nazist. Eliberat, va pleca \u00een Italia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen \u0163ar\u0103, \u201eTribunalul Poporului\u201d, o f\u0103c\u0103tur\u0103 juridic\u0103 stalinist\u0103, \u00eei \u00eensceneaz\u0103 un proces, \u015fi \u00eel condamn\u0103, \u00een contumacie, la moarte. Era \u00eenvinuit c\u0103 ar fi fost legionar! Alungat de str\u0103ini din \u0163ara lui, nu-i mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t exilul. A locuit la Buenos Aires, unde a fost profesor de Literatura Rom\u00e2na la Facultatea de Litere, p\u00e2n\u0103 \u00een 1953. A c\u0103l\u0103torit \u015fi a scris mult, \u00een cele din urm\u0103 stabilindu-se \u00een Spania unde a fost profesor universitar la Catedra de literatur\u0103 comparat\u0103. Aici, fondeaz\u0103 colec\u0163ia Punto Omega<\/em> \u015fi de\u0163ine func\u0163ia de director al revistei Futuro Presente<\/em>. Din opera lui: Le chevalier de la resignation, Les impossibles, Une femme pour L\u2019apocalips, Le journal d\u2019un campasieu du Danube, Espania y otras mundos<\/em>. \u00cen Fran\u0163a a publicat romanul Dumnezeu a murit \u00een exil<\/em>, ob\u0163in\u00e2nd \u00een anul 1960 Premiul Goncourt, premiu imediat contestat de comunistul Andr\u00e9 W\u00fcrmser tot pe motivul c\u0103 autorul ar fi fost legionar… Demn, scriitorul refuz\u0103 premiul. Goncourt consemneaz\u0103 la anul 1960 \u2013 Premiu acordat \u015fi nedecernat. B\u0103t\u0103lia pentru reabilitarea acestui mare scriitor rom\u00e2n continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce constituie originalitatea acestui roman e mai pu\u0163in faptul de a fi memoriile apocrife ale poetului Ovidiu exilat la Tomis de Augustus, c\u00e2t de a prezenta \u00eentr-un ton absolut nou imaginea omului \u00een exil\u2026 Confesiunea lui Ovidiu atinge protestarea dureroas\u0103 pe care mii de exila\u0163i, victime ale imperiului \u015fi ale no\u0163iunii de imperiu, fac s\u0103 se cutremure p\u0103m\u00e2ntul de c\u00e2nd exist\u0103 oameni.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 \u00eemp\u0103care \u00een triste\u0163e, pe care o reg\u0103sim p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een limba scriitorului rom\u00e2n, e \u00eemp\u0103cata certitudine a unei fiin\u0163e transformat\u0103 \u00een suferin\u0163\u0103, a unui re\u00eenviat care nu uit\u0103 c\u0103 durerea lui e tr\u0103it\u0103 de mii de suferinzi.<\/em> (La Revue Nouvelle, Bruxelles<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1956 Eugen Dr\u0103gu\u0163escu prime\u015fte Premiul Bienalei de la Vene\u0163ia Pictorul \u015fi graficianul Eugen Dr\u0103gu\u0163escu, n\u0103scut la Ia\u015fi, \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a la Vicovu de Jos \u015fi la R\u0103d\u0103u\u0163i. \u00centre 1932 \u015fi 1938 studiaz\u0103 la Academia de Belle-Arte din Bucure\u015fti.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,452],"tags":[],"class_list":["post-22461","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-249"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22461","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22461"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22461\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22468,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22461\/revisions\/22468"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22461"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22461"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22461"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}