{"id":22567,"date":"2022-04-21T12:29:50","date_gmt":"2022-04-21T12:29:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22567"},"modified":"2022-04-21T12:29:50","modified_gmt":"2022-04-21T12:29:50","slug":"centenar-stefan-augustin-doinas-sau-intoarcerea-la-balada","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/centenar-stefan-augustin-doinas-sau-intoarcerea-la-balada\/","title":{"rendered":"CENTENAR: \u015etefan-Augustin Doina\u015f sau \u00eentoarcerea la balad\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

De cele mai multe ori, personalitatea unui scriitor se reduce la c\u00e2teva date care deseneaz\u0103 evolu\u0163ia sa \u00een spa\u0163iul unor trasee literare sinuoase sau limpezi, precum \u015fi la un complex de exegeze critice. Adeseori, pentru o receptare corect\u0103, nuan\u0163at\u0103 a operelor publicate, cititorul are nevoie de un \u00eendrumar care s\u0103-i limpezeasc\u0103 pl\u0103cerea lecturii \u015fi s\u0103-i orienteze pa\u015fii prin h\u0103\u0163i\u015furile direc\u0163iilor \u015fi tendin\u0163elor literare contemporane. Este \u015fi cazul lui \u015etefan-Augustin Doina\u015f, poet ale c\u0103rui \u00eenceputuri sunt indisolubil legate de Cercul literar de la Sibiu<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pe numele s\u0103u adev\u0103rat, \u015etefan Popa, poetul vede lumina zilei la 26 aprilie 1922, \u00eentr-o cas\u0103 de oameni \u00eenst\u0103ri\u0163i, dintr-o localitate de l\u00e2ng\u0103 Arad. Referitor la averea familiei \u2013 a\u015fa cum avea s\u0103 declare mai t\u00e2rziu \u00eensu\u015fi poetul \u2013 facem urm\u0103toarea precizare: \u201epe vremea represiunii comuniste, p\u0103rin\u0163ii mei au fost declara\u0163i chiaburi<\/em>. \u00cen fond, erau proprietarii a 16 hectare de p\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 studii f\u0103cute \u00eentr-o perioad\u0103 tulbure la universit\u0103\u0163ile din Sibiu \u015fi Cluj-Napoca, \u015etefan-Augustin Doina\u015f se dedic\u0103 literaturii, cunosc\u00e2nd, cu fiecare volum, confirmarea. Se face remarcat ca poet, eseist, traduc\u0103tor, academician, politician, dar \u015fi de\u0163inut politic.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

Fenomenul literar rom\u00e2nesc a urmat o evolu\u0163ie aparte \u00een compara\u0163ie cu alte literaturi na\u0163ionale. Socotit\u0103 \u00eendeob\u015fte o literatur\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 (aprecierea are \u00een vedere, \u00een primul r\u00e2nd, literatura cult\u0103), literatura rom\u00e2n\u0103 tr\u0103ie\u015fte, totu\u015fi, o tinere\u0163e care nu exclude vechimea \u015fi str\u0103vechimea chiar, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare folclorul. C\u0103ci, prima form\u0103 de organizare \u015fi de comunicare artistic\u0103 prin cuv\u00e2nt este literatura popular\u0103, iar con\u0163inutul ei atest\u0103 aceast\u0103 noble\u0163e a vechimii. Astfel, \u00een folclor, \u00eent\u00e2lnim imagini poetice care sugereaz\u0103 forme de via\u0163\u0103 arhaic\u0103, pre-cre\u015ftin\u0103 \u015fi chiar pre-latin\u0103. Poezia ritualic\u0103 de fertilizare, unele desc\u00e2ntece sau blesteme, anumite colinde, doine \u015fi balade con\u0163in straturi \u015fi substraturi de credin\u0163e \u00een zei. Pe de alt\u0103 parte, miturile \u015fi reprezent\u0103rile mitologice din balade \u015fi basme, mai ales, sunt dovezi ale caracterului str\u0103vechi al culturii \u015fi al literaturii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Format la \u201e\u015ecoala lui Lucian Blaga\u201d, \u015etefan-Augustin Doina\u015f reface specia baladesc\u0103 \u015fi-i d\u0103 o str\u0103lucire pe care aceast\u0103 specie nu a mai cunoscut-o dec\u00e2t \u00een literatura popular\u0103. Reprezentan\u0163ii Cercului literar de la Sibiu<\/em> \u2013 care reunea, printre al\u0163ii pe Radu Stanca, Ioanichie Olteanu \u015fi \u015etefan-Augustin Doina\u015f \u2013 \u015fi-au propus s\u0103 scrie chiar balade<\/em>, reprezent\u00e2nd o specie literar\u0103 mai veche, \u00een care Goethe vedea \u201esuprema form\u0103 a poeziei lirice\u201d. \u00cen articolul \u201eResurec\u0163ia baladei\u201d, publicat \u00een \u201eRevista Cercului literar de la Sibiu\u201d, \u00een mai 1945, Radu Stanca ar\u0103ta c\u0103, \u00een balade, liricul recurge la forma indirect\u0103 a unei travestiri, iar baladesc \u00eenseamn\u0103 prezen\u0163a dramaticului \u00een interiorul poeziei lirice. De asemenea, se stabileau trei tipuri de balad\u0103: lamenta\u0163ia baladesc\u0103<\/em>, \u00een genul lui Francois Villon, \u00een care anecdota e un simplu pretext generator al st\u0103rii lirice; legenda sau eposul, \u00een care confesiunea liric\u0103 este filtrat\u0103 prin arta de a povesti; \u015fi balada propriu-zis\u0103<\/em>, \u00een care procedeele dramatice (replic\u0103, dialog, conflict) trec \u00een prim-plan, oblig\u00e2ndu-l pe poet s\u0103 manifeste un fel de obiectivitate fa\u0163\u0103 de evenimentul narat.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, \u00eentoarcerea la balad\u0103 reprezenta, \u00een inten\u0163ia membrilor Cercului literar de la Sibiu<\/em>, o atitudine polemic\u0103, de opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de rev\u0103rsarea abundent\u0103, programat\u0103 a subcon\u015ftientului \u00een crea\u0163ia liric\u0103 dintre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale. Balada cerea mai mult\u0103 intelectualitate, av\u00e2nd nevoie de o construc\u0163ie elaborat\u0103, iar, pentru l\u0103rgirea spectrului emo\u0163ional, esteticul era \u00eenso\u0163it de valori etice, magice, politice \u015fi nu numai.<\/p>\n\n\n\n

Debutul \u00een revist\u0103 este consemnat \u00een 1939, \u00een \u201eJurnalul literar\u201d c\u0103linescian, fiind continuat de colaborarea la \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u015fi, mai ales, la \u201eRevista Cercului literar de la Sibiu\u201d. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, destinul literar al lui Doina\u015f avea s\u0103 se contureze ca unul de excep\u0163ie, prin premiul \u201eEugen Lovinescu\u201d pentru volumul-manuscris Alfabet poetic<\/em>, pe care \u00eel prime\u015fte \u00een 1947.<\/p>\n\n\n\n

Ecourile blagiene se fac sim\u0163ite \u00een \u00eentregul volum:<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa \u00eenceput a fost cuv\u00e2ntul IUBIRE. \/ Respira\u0163ia ta ajungea p\u00e2n\u0103 la mine \/ stranie, ca o adiere de v\u00e2nt, iar v\u00e2ntul \/ st\u0103ruia-n juru-ne ca o respira\u0163ie tainic\u0103.<\/em>\u201d (Poem<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

De altfel, \u015fi universul tematic se configureaz\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada debutului: iubirea, cosmosul, istoria, poezia, filonul baladic \u2013 toate acestea prind relief liric printr-o succesiune de motive poetice. Spre exemplificare, iubirea este cea care se impune ca dominant\u0103 tematic\u0103 a volumului Alfabet poetic<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\u201eAme\u0163itoare, alb\u0103 stalactit\u0103 \/ care sus\u0163ine bolta unui g\u00e2nd \/ cu trupul ei de raze spumeg\u00e2nd, \/ cu gura tragic\u0103 \u015fi r\u0103zvr\u0103tit\u0103; \/ profil de-argint, ca marea-ntr-un intr\u00e2nd, \/ de unde praguri tot mai sus invit\u0103 \/ spre-o alt\u0103 lume, furtunos ivit\u0103 \/ din m\u00e2luri \u015fi azururi, r\u00e2nd pe r\u00e2nd.<\/em>\u201d (Amanta<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Un zeu al hotarelor<\/em>, iubirea carnal\u0103 r\u0103m\u00e2ne o vag\u0103 amintire a unei st\u0103ri de vis:<\/p>\n\n\n\n

\u201eUn zeu al hotarelor st\u0103 \u00eentre noi. \/ S\u0103rutul r\u0103m\u00e2ne pe umerii lui \/ \u015fi zace uitat, putrezind ca m\u0103rul \/ din care c\u00e2ndva l-am mu\u015fcat am\u00e2ndoi. \/\/ Ne-aducem aminte c\u0103-a fost am\u0103rui. \/ Pe s\u00e2nii de brum\u0103, pe \u015folduri apoi \/ bogat p\u00e2lp\u00e2ie cu flac\u0103ra-i p\u0103rul, \/ a\u015fa cum de-atunci nencetat \u00eel v\u0103zui. \/ Acum e\u015fti departe, iar visul e scrum. \/ O und\u0103 bogat\u0103-n fum \u015fi dezastre \/ trec\u00e2nd spal\u0103 lespedea unde \u015fezum. \/\/ Acum \u00een\u0163eleg c\u0103 p\u00e2n\u0103 la moarte \/ de v\u00e2rsta de foc, de inimi, de astre \/ un zeu al hotarelor ne desparte<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Se afl\u0103, aici, regretul pentru o poveste de dragoste care pare c\u0103 s-a sf\u00e2r\u015fit \u00eenainte de a \u00eencepe, precum \u015fi dovada peremptorie a preocup\u0103rii lui Doina\u015f pentru forma versului (poezia dateaz\u0103 din 1942). De fapt, \u00een acest prim volum, se amestec\u0103 m\u0103\u015fti ale erosului cu elemente ale unui decor cu vagi r\u0103sfr\u00e2ngeri eminesciene \u015fi blagiene:<\/p>\n\n\n\n

\u201eAici am stat c\u00e2ndva, pe la amiaz, \/ cu m\u0103\u015ftile iubirii pe obraz, \/ sub cerul ce-\u015fi scotea din slav\u0103 zeii \/ ca ni\u015fte-ntruchip\u0103ri ale sc\u00e2nteii. \/ \u00cen semicerc, pe trepte, brazi, goruni \/ zv\u00e2cnind din svelte busturi de nebuni \/ priveau din verde marmur\u0103 firav\u0103 \/ mi\u015fcarea noastr\u0103 plin\u0103 de otrav\u0103. \/ Un v\u00e2nt umblat c\u00e2nta necontenit \/ voin\u0163a zeilor cu glas m\u0103rit \/ \u015fi-ncetinindu-\u015fi aripa sub t\u00e2mpl\u0103 \/ st\u00e2rnea, copil\u0103ros, peruca simpl\u0103.<\/em>\u201d (M\u0103\u015fti<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Cu Forma omului, discursul liric devine grav, poetul \u00eensu\u015fi devenind un Creator \u00een spirit platonician (\u201e\u015ei astfel dup\u0103 ce fiin\u0163a omeneasc\u0103 a fost t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103, fiecare jum\u0103tate de om dorind pe cealalt\u0103, se ducea s\u0103 o caute\u201d):<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen ziua cea dint\u00e2i, pe c\u00e2nd lumina \/ \u0163\u00e2\u015fnind \u00een mari m\u0103nunchiuri de v\u0103p\u0103i \/ nu limpezea nici dragostea, nici vina, \/ nici umbre moi nu pres\u0103ra pe v\u0103i; \/\/ (\u2026) \/\/ venea un uria\u015f, lovind pere\u0163ii \/ cu umbra unui trup hidos, diform, \/ \u015fi se pleca s\u0103-\u015fi vad\u0103 fa\u0163a h\u00e2d\u0103 \/ \u00een recile oglinzi cu prund de-argint, \/ s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u015fi pe urm\u0103 s\u0103 sur\u00e2d\u0103 \/ g\u00e2ndind c\u0103, totu\u015fi, apele \u00eel mint.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Scris\u0103 \u00een 1945 \u015fi ref\u0103cut\u0103 \u00een 1950, balada Mistre\u0163ul cu col\u0163i de argint<\/em> (reprezentativ\u0103 pentru \u201eresurec\u0163ia baladei\u201d) face parte dintr-un ciclu de nou\u0103sprezece balade publicate \u00een volumul Omul cu compasul<\/em> din 1966. Opera este o fantastic\u0103 poveste de v\u00e2n\u0103toare a unui prin\u0163 din Levant, dar, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, se simte preocuparea autorului pentru a transmite semnifica\u0163ii dincolo de linia narativ\u0103 a poeziei, astfel c\u0103 aceasta trebuie citit\u0103 mai degrab\u0103 ca o alegorie.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-adev\u0103r, prin\u0163ul este un v\u00e2n\u0103tor ciudat, care \u00ee\u015fi \u00eendeamn\u0103 servitorii s\u0103 intre \u00een p\u0103duri nep\u0103trunse dup\u0103 mistre\u0163ul cu col\u0163i de argint, din poveste. Prin\u0163ul nu se simte ispitit de v\u00e2natul cu coarne, iar vulpile ro\u015fii \u015fi iepurii mici, c\u0103prioara cuminte ori linxul cu ochi sclipitori \u00eel las\u0103 indiferent. El \u00ee\u015fi z\u0103re\u015fte fantasma \u00een h\u0103\u0163i\u015furile p\u0103durii, peste plaiuri, sau dincolo de brazi, \u00eenspre crestele mun\u0163ilor. Mistre\u0163ul \u00eel cheam\u0103, \u00eei face semn, \u00eel ademene\u015fte, pufnind \u015fi scurm\u00e2nd stingher \u00een a\u015fteptare; apa, iarba \u015fi luna clipesc pe r\u00e2nd, \u201eca un col\u0163 de mistre\u0163\u201d; prin\u0163ul alearg\u0103 dup\u0103 v\u00e2natul cel mare \u00centr-o goan\u0103 imposibil\u0103, care sf\u00e2r\u015fe\u015fte neverosimil, prin r\u0103punerea v\u00e2n\u0103torului.<\/p>\n\n\n\n

Poezia este construit\u0103 ca un dialog, \u00eentret\u0103iat de scurte pasaje narative, \u00eentre prin\u0163 \u015fi servitori. Apropierea de Don Quijote este vizibil\u0103. La fiecare chemare a prin\u0163ului, servitorul r\u0103spunde cu \u00eeng\u0103duin\u0163a bunului-sim\u0163 care accept\u0103, uneori, jocul fanteziei, apoi r\u00e2de, iar, la urm\u0103, ajunge s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103. Pentru el, prin\u0163ul este un nebun incapabil s\u0103 se \u00eencadreze \u00een dimensiunile realit\u0103\u0163ii, un nebun care-\u015fi merit\u0103 soarta, pentru c\u0103 nici \u00een ceasul din urm\u0103 nu pare a \u00een\u0163elege adev\u0103rul. Tot servitorul \u00eei face cunoscut adev\u0103rul, dar prin\u0163ul \u00eel refuz\u0103, fiindc\u0103 adev\u0103rul lui este altul, \u015fi, de aceea, moare \u00eemp\u0103cat, absorbit, parc\u0103, de for\u0163a propriului vis. Niciun repro\u015f nu se \u00eendreapt\u0103 spre fiara care l-a ucis \u015fi niciun regret nu-l \u00eenso\u0163e\u015fte \u2013 doar sunetul cornului, semn al izb\u00e2nzii, se ridic\u0103 spre cerul senin \u00eentr-o scurt\u0103 \u015fi duioas\u0103 melancolie:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDar vai! Sub luceferii palizi ai bol\u0163ii \/ cum sta \u00een amurg, la izvor aplecat, \/ veni un mistre\u0163 uria\u015f, \u015fi cu col\u0163ii \/ \u00eel trase s\u0103lbatic prin colbul ro\u015fcat. \/\/ (\u2026) \/\/ \u2013 Taci. \/ Mai bine ia cornul \u015fi sufl\u0103 \u00eentruna, \/ S\u0103 suni p\u00e2n\u0103 mor, c\u0103tre cerul senin\u2026 \/ Atunci asfin\u0163i dup\u0103 cre\u015ftete luna \/ \u015fi cornul sun\u0103, \u00eens\u0103 foarte pu\u0163in<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Asta, desigur, la o prim\u0103 lectur\u0103! \u201eLa altele, \u00een succesiune ascendent\u0103, aprofundat\u0103, pot fi deduse multe \u015fi felurite semnifica\u0163ii, fire\u015fte, oarecum convergente: simbolice, magic-religioase, spiritualiste\u201d (Ion Rotaru). Balada lui Doina\u015f apare, astfel, ca o ars poetica<\/em>, \u00eentruc\u00e2t viziunea poetului asupra creatorului \u015fi asupra crea\u0163iei con\u0163ine acelea\u015fi sugestii etice care au plecat din legenda Me\u015fterului Manole \u015fi au devenit un mit fundamental al rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae Manolescu (\u015fi nu numai) consider\u0103 c\u0103 baladele sunt partea cea mai original\u0103 \u015fi mai rezistent\u0103 a poeziei lui \u015etefan-Augustin Doina\u015f. Pe bun\u0103 dreptate, de fapt! Parabole relativ simple, cu mai multe sensuri, u\u015for de \u00een\u0163eles, cu o anumit\u0103 cantabilitate a versurilor, rotunde din punct de vedere compozi\u0163ional \u2013 baladele st\u00e2rnesc \u015fi ast\u0103zi interesul cititorilor de poezie, mai ales \u00een \u015fcoal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(Continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De cele mai multe ori, personalitatea unui scriitor se reduce la c\u00e2teva date care deseneaz\u0103 evolu\u0163ia sa \u00een spa\u0163iul unor trasee literare sinuoase sau limpezi, precum \u015fi la un complex de exegeze critice. Adeseori, pentru o receptare corect\u0103, nuan\u0163at\u0103 a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,452],"tags":[],"class_list":["post-22567","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-249"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22567","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22567"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22567\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22569,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22567\/revisions\/22569"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22567"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22567"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22567"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}