![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/06-ap250-foto1.jpg\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\nO idee brav\u0103 a avut Nicolae Leahu c\u00e2nd s-a g\u00e2ndit c\u0103, dup\u0103 o serie de antologii par\u0163iale ale poeziei basarabene, s-ar cuveni una \u201etotalizant\u0103\u201d, \u00een care principiul istoric s\u0103 fie corelat\/\u00eentregit cu acela al geografiei literare \u015fi cu \u201efertila \/lui\/ expansiune\u201d. Geografia literar\u0103 \u00eei permite s\u0103 anexeze c\u00e2teva nume, pe criteriul locului unde s-a scris opera, chiar dac\u0103 autorul era doar \u00een trecere pe acolo. E un expansionism justificat \u2013 de nu chiar necesar. Ideea s-a tradus \u00eentr-o antologie cu adev\u0103rat reprezentativ\u0103 \u2013 Antologia poeziei rom\u00e2ne\u015fti din Basarabia (1770-2020)<\/em>, \u015etiin\u0163a, Chi\u015fin\u0103u, 2021, \u00een selec\u0163ia lui Leahu \u015fi cu studiul lui introductiv.<\/p>\n\n\n\n Studiul lui Leahu merit\u0103 cel pu\u0163in tot at\u00e2ta aten\u0163ie pe c\u00e2t merit\u0103 antologia ca atare, pentru c\u0103 el e o schi\u0163\u0103 de istorie a poeziei basarabene, compartimentat\u0103 \u00een serii creative congruente, ilustrate prin protagoni\u015ftii lor. Patru obiective, zice Leahu \u00een Nota asupra edi\u0163iei, au orientat antologia: \u201eilustrarea \/…\/ impulsurilor creative\u201d basarabene, \u201ereliefarea acelor st\u0103ri de spirit care angajau profund fiin\u0163a rom\u00e2nului basarabean\u201d, \u201easigurarea unei variet\u0103\u0163i tematice\u201d \u015fi \u201esurprinderea \/…\/ tensiunilor spiritului\u201d creator \u00een diagrama paradigmelor istorice \u015fi estetice. Sunt, trebuie spus, obiective riguros \u0163inute.<\/p>\n\n\n\n Precum cronicarul pe vremuri, \u015fi Leahu porne\u015fte de la premisa \u015fi de la con\u015ftiin\u0163a unei \u201e\u0163\u0103ri nea\u015fezate\u201d, unde \u201e\u00een afar\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul gras, pu\u0163inele-i ape \u015fi norii mi\u015fc\u0103tori deasupra-i, nimic din tot ceea ce ar putea re\u0163ine altundeva aten\u0163ia c\u0103l\u0103torului str\u0103in nu pare a avea aici pecetea definitivului\u201d. E \u015fi normal c\u0103 fundalul istoric propriu-zis va fi invocat permanent \u00een derularea paradigmelor literare, \u00eencep\u00e2nd cu 1812, de c\u00e2nd Basarabia a avut o alt\u0103 soart\u0103 dec\u00e2t principatele rom\u00e2ne\u015fti. Secolul rusesc al Basarabiei n-are mai nimic literar, \u00een afar\u0103 de c\u0103r\u0163ile populare \u015fi de cele de cult (ar fi poate de investigat \u00een ce m\u0103sur\u0103 basarabenii, de-a lungul unui secol nesf\u00e2r\u015fit, n-au renun\u0163at la ideea identitar\u0103 \u015fi n-au acceptat o integrare \u00een cultur\u0103 rus\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu alte popoare integrate \u00een imperiu; poate studiul exist\u0103 \u015fi nu \u015ftiu eu). Oricum, Leahu cerceteaz\u0103 \u015fi pu\u0163inele semne r\u0103mase, pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 m\u0103car lexicul surprins \u201e\u00een clipa genezei\u201d. \u015ei are toat\u0103 dreptatea s-o fac\u0103, mai ales \u0163in\u00e2nd cont de faptul c\u0103 timpul estetizeaz\u0103 aceste straturi inaugurale ale limbii \u015fi le accentueaz\u0103 \u2013 fie \u015fi doar pentru rafina\u0163i \u2013 coeficientul exotic al candorii creative. Seria poe\u0163ilor cul\u0163i e deschis\u0103 de Ioan Cantacuzino, la care Leahu apreciaz\u0103 \u201eefortul \/…\/ de a-\u015fi apropria sensibilitatea poetic\u0103 occidental\u0103\u201d, dovedind astfel c\u0103 \u201epoezia rom\u00e2neasc\u0103 \/…\/ este interesat\u0103, \u00eenc\u0103 din secolul fanariot, de sursele lirice occidentale\u201d.<\/p>\n\n\n\n Nu e chiar de mirare c\u0103ci, de\u015fi epoca fanariot\u0103 are imagine integral proast\u0103, ea e martora unor ini\u0163iative legislative \u015fi culturale de occidentalizare. Lui Cantacuzino \u015fi lui Conachi Leahu le d\u0103ruie c\u00e2teva analize de text incitante, ei fiind reperele acestei epoci. Urmeaz\u0103 apoi Constantin Stamati, \u201eomul-orchestr\u0103 al literaturii rom\u00e2ne din Basarabia\u201d, \u201eun reper ineludabil \u00een orice \u00eencercare de a stabili cum se comport\u0103 limbajul poetic \u00eentr-un teritoriu dominat de o limb\u0103 str\u0103in\u0103\u201d. Asachi e prins \u015fi el \u00een aceast\u0103 re\u0163ea, precum \u015fi ardeleanul Vasile Fabian-Bob, poate primul nostru fantezist, dup\u0103 analiza lui Leahu. Desigur c\u0103 o vreme, care se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la 1918, tot ce mi\u015fc\u0103 prin Basarabia e relevant \u015fi, din cauza rarefierii culturale a epocii, nimic nu e de l\u0103sat pe dinafar\u0103. A\u015fa cum sun\u0103 concluzia acestei epoci, \u201eanexarea Basarabiei la Rusia, \u00een 1812, am\u00e2n\u0103 \/…\/ \u2013 pentru \u00eenc\u0103 un secol \u2013 ie\u015firea \u0163inuturilor r\u0103s\u0103ritene ale vechii Moldove din starea de medievalitate\u201d \u015fi \u00eenapoiere cultural\u0103, \u00eentreg secolul fiind \u201eo nesf\u00e2r\u015fit\u0103 agonie\u201d \u2013 inclusiv cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n Rena\u015fterea \u00eencepe cu Limba noastr\u0103<\/em> a lui Alexe Mateevici, iar primii ani de dup\u0103 unire reprezint\u0103 \u201eo ucenicie s\u00e2rguincioas\u0103 la \u015fcoala poeziei posteminesciene\u201d, dar nu f\u0103r\u0103 un principiu de emancipare care va duce spre finele interbelicului la personalit\u0103\u0163i precum Magda Isanos. Poezia postbelic\u0103, din perioada comunist\u0103, c\u00e2nd Moldova era parte din URSS, este, zice Leahu, \u201eterenul unei teribile confrunt\u0103ri dintre proletcultism \u015fi anti- proletcultism\u201d. Din acest peisaj se desprinde Grigore Vieru, cu \u201eritualul \/s\u0103u de\/ celebrare a valorilor esen\u0163iale \u2013 Mama, Graiul, Casa P\u0103rinteasc\u0103, Satul\u201d etc., de unde va porni \u015fi a\u015fa-zisa genera\u0163ie a \u201eochiului al treilea\u201d, cu Nicolae Dabija \u015fi Leonida Lari ca primi protagoni\u015fti. Peisajul poetic basarabean se diversific\u0103 dup\u0103 anii \u201960 \u015fi ritmul metamorfozelor sale e tot mai apropiat de ritmul metamorfozelor lirice din Rom\u00e2nia (oarecum dependent de acestea), p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va ajunge, dup\u0103 o opera\u0163ie de sincronizare (dus\u0103 de optzeci\u015fti), la o nivelare \u015fi omogenizare. Pa\u015fii f\u0103cu\u0163i de poezia basarabean\u0103 (dac\u0103 mai poate func\u0163iona un factor de distinc\u0163ie) sunt urm\u0103ri\u0163i mai detaliat, cu premierea analitic\u0103 a protagoni\u015ftilor fiec\u0103rui moment (marcat oarecum genera\u0163ionist): Emilian Galaicu-P\u0103un, Eugen Cioclea, Irina Nechit, p\u00e2n\u0103 la Dumitru Crudu \u015fi la dou\u0103mii\u015fti, iar de aici la post-dou\u0103mii\u015ftii care joac\u0103 dup\u0103 cum le c\u00e2nt\u0103 Komartin-Vancu.<\/p>\n\n\n\n E un curs scurt de istorie a poeziei basarabene care reflect\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, desf\u0103\u015furarea ei panoramic\u0103 din antologia ca atare. O antologie \u015fi generoas\u0103 \u015fi sever\u0103 deodat\u0103, care nu trece peste nimic semnificativ din mersul poeziei peste Prut, dar nici nu permite ocuparea necuvenit\u0103 a unor locuri.<\/p>\n\n\n\n Am f\u0103cut doar o prezentare descriptiv\u0103 a schi\u0163ei lui Leahu pentru c\u0103 n-a\u015f avea ce obiec\u0163ii s\u0103-i ridic (nici n-a\u015f avea cum \u015fi nici de ce). Poate c\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere autoritatea lui exegetic\u0103, n-ar fi fost r\u0103u s\u0103 le atrag\u0103 aten\u0163ia ultimelor serii c\u0103 devin cam repetitive \u015fi c\u0103 mitologia bunelului devine prea general\u0103 \u00een cadrul unor schi\u0163e biografiste nostalgice.<\/p>\n\n\n\n Al. CISTELECAN<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" O idee brav\u0103 a avut Nicolae Leahu c\u00e2nd s-a g\u00e2ndit c\u0103, dup\u0103 o serie de antologii par\u0163iale ale poeziei basarabene, s-ar cuveni una \u201etotalizant\u0103\u201d, \u00een care principiul istoric s\u0103 fie corelat\/\u00eentregit cu acela al geografiei literare \u015fi cu \u201efertila \/lui\/…<\/p>\n