![\"\"](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/26-ap252-foto1.jpg\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\nDup\u0103 cum bine se cunoa\u015fte, apogeul deport\u0103rilor din R.S.S. Moldoveneasc\u0103 l-a constituit episodul din 5-9 iulie 1949, c\u00e2nd, \u00een cadrul opera\u0163iunii Iug (Sud), din acest teritoriu au fost deportate 35.796 de persoane, dintre care 9.864 b\u0103rba\u0163i, 14.033 femei \u015fi 11.889 copii.<\/p>\n\n\n\n
Acest nou val de deport\u0103ri se efectua \u00een baza Hot\u0103r\u00e2rii Biroului Politic al CC al PC (b) din toat\u0103 Uniunea, adoptat\u0103 la 6 aprilie 1949 \u201eCu privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S. Moldovene\u015fti a chiaburilor, fo\u015ftilor mo\u015fieri, marilor comercian\u0163i, complicilor ocupan\u0163ilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele de poli\u0163ie germane \u015fi rom\u00e2ne\u015fti, a membrilor partidelor \u015fi organiza\u0163iilor profasciste, a membrilor g\u0103rzilor albe, membrilor sectelor ilegale, c\u00e2t \u015fi familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Verdictul stipulat de c\u0103tre respectiva hot\u0103r\u00e2re era unul extrem de dur \u2013 deportarea pe veci a 850 de persoane \u00een regiunile: Kazahstanul de Sud, Aktiubinsk \u015fi Djambul din R.S.S. Kazah\u0103; \u0163inutul Altai; regiunile Tiumen, Tomsk \u015fi Kurgan din R.S.F.S. Rus\u0103. Noile victime ale politicii antiumane a autorit\u0103\u0163ilor sovietice de ocupa\u0163ie, printre care basarabeni, turci stabili\u0163i \u00een imperiul sovietic, da\u015fnaci armeni \u015fi na\u0163ionali\u015fti ucraineni, c\u0103deau sub inciden\u0163a prevederilor decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 26 noiembrie 1948 \u201eCu privire la responsabilitatea pentru evadare din locurile de exil obligatoriu \u015fi permanent al persoanelor deportate \u00een regiunile \u00eendep\u0103rtate ale U.R.S.S. \u00een perioada r\u0103zboiului pentru ap\u0103rarea patriei\u201d. Sanc\u0163ionarea unor popoare \u00eentregi avea ca argument necesitatea \u201econsolid\u0103rii regimului de exilare pentru deporta\u0163i de c\u0103tre organul suprem al U.R.S.S. \u00een perioada r\u0103zboiului pentru ap\u0103rarea patriei: ceceni, caraciaevi, ingu\u015fi, nem\u0163i, t\u0103tari din Crimeea \u015fi al\u0163ii, deoarece \u00een timpul deport\u0103rii acestora n-au fost concretiza\u0163i termenii de exil\u201d. Se stabilea c\u0103 deportarea popoarelor men\u0163ionate mai sus era \u00eenf\u0103ptuit\u0103 pe veci, f\u0103r\u0103 dreptul de revenire la ba\u015ftin\u0103. Cei care vor evada din locurile de destina\u0163ie urmau a fi condamna\u0163i la 25 de ani de deten\u0163ie \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n\n\n\n
Categoriilor de locuitori ai R.S.S.M. deportate pentru totdeauna la 5-9 iulie 1949 le-au fost imputate \u201etrecerea f\u0103\u0163i\u015f\u0103 de partea du\u015fmanilor puterii sovietice\u201d \u00een timpul r\u0103zboiului, apartenen\u0163a la categoria \u201echiaburilor\u201d, calitatea de fo\u015fti membri ai unor forma\u0163iuni politice care au activat \u00een Basarabia p\u00e2n\u0103 la ocuparea acesteia de c\u0103tre sovietici, \u201ecomplicitate\u201d \u015fi \u201etr\u0103dare de patrie\u201d. Din acest val al deport\u0103rilor au f\u0103cut parte \u015fi reprezentan\u0163i ai unei categorii profesionale importante \u2013 cea a cadrelor didactice din R.S.S.M., capetele de acuzare \u00een baza c\u0103rora cei peste dou\u0103 sute de profesori din Basarabia \u015fi din raioanele din st\u00e2nga Nistrului au fost du\u015fi \u00een Siberia \u015fi Kazahstan, fiind acelea\u015fi ca \u015fi pentru alte categorii de persoane deportate.<\/p>\n\n\n\n
Eliminarea cadrelor didactice \u201eburgheze\u201d din Basarabia, formate \u00een Rom\u00e2nia \u201eburghezo-mo\u015fiereasc\u0103\u201d, \u00een baza unor valori autentice ale culturii universale \u015fi na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i care func\u0163iona \u00een temeiul unor principii democratice, era un obiectiv important, or, aceast\u0103 categorie de intelectuali nu-\u015fi avea locul \u00een scenariul comuniz\u0103rii societ\u0103\u0163ii basarabene, fiind considerat\u0103 \u201epericuloas\u0103\u201d din cauza unei anumite imunit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de practicile comuniste, dar \u015fi datorit\u0103 educa\u0163iei \u015fi culturii generale pe care o aveau. Pentru a-\u015fi justifica r\u0103fuiala cu ace\u015fti \u201edu\u015fmani de clas\u0103\u201d, pe care dorea s\u0103-i exclud\u0103 din spa\u0163iul supus transform\u0103rilor de \u201eomogenizare\u201d cu restul imperiului sovietic, exponen\u0163ii regimului de ocupa\u0163ie le-au fabricat \u201eantecedente criminale\u201d ad-hoc, expulzarea acestei categorii de pedagogi din R.S.S.M., incomod\u0103 noilor conduc\u0103tori, f\u0103c\u00e2nd mai u\u015foar\u0103 misiunea de convertire a popula\u0163iei din aceste teritorii anexate la ideologia comunist\u0103. Remodelarea noilor genera\u0163ii de basarabeni dup\u0103 calapodul sovietic putea fi realizat\u0103 mai lesne cu ajutorul unor cadre didactice formate \u00een tiparele noului regim totalitar.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, din localit\u0103\u0163ile sectorului B\u0103l\u0163i au fost deporta\u0163i 36 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori, din cele ale sectorului Cahul \u2013 25 de reprezentan\u0163i ai cadrelor didactice, din satele sectorului Orhei \u2013 alte 34 de persoane, din sectorul R\u00e2bni\u0163a, ce includea raioanele din st\u00e2nga Nistrului \u2013 \u00eenc\u0103 25 de pedagogi. Cei mai mul\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori au fost deporta\u0163i din sectoarele Bender \u015fi Soroca \u2013 41 \u015fi, respectiv, 56 de persoane. \u00cen total, \u00een iulie 1949, din R.S.S. Moldoveneasc\u0103 au fost deporta\u0163i 217 reprezentan\u0163i ai cadrelor didactice. C\u00e2\u0163i dintre ace\u015ftia au avut norocul s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 calvarului care a durat mai mul\u0163i ani \u00een \u015fir \u015fi c\u00e2\u0163i au avut posibilitatea s\u0103 revin\u0103 acas\u0103, dup\u0103 moartea lui Stalin \u015fi condamnarea crimelor comise de c\u0103tre regimul stalinist, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 preciz\u0103m \u00eentr-un alt studiu.<\/p>\n\n\n\n
Drama celor peste dou\u0103 sute de pedagogi basarabeni a fost similar\u0103 cu cea a altor categorii sociale \u015fi profesionale, trecute, \u00een mod nejustificat, \u00een categoriile de \u201echiaburi\u201d, \u201emari latifundiari\u201d, \u201emari proprietari de \u00eentreprinderi\u201d, \u201emari comercian\u0163i\u201d sau alte c\u00e2teva categorii \u201edelicvente\u201d, care sunau ca un cap de acuzare \u015fi, totodat\u0103, de condamnare la isp\u0103\u015firea unei pedepse nemeritate, inventate de cei care le-au invadat acestor oameni \u0163ara \u015fi vatra str\u0103bun\u0103. Dac\u0103, \u00een viziunea distorsionat\u0103 a ideologilor \u015fi liderilor comuni\u015fti, categoria de \u201echiaburi\u201d era \u00eentruchiparea r\u0103ului \u00een spa\u0163iul rural, \u00eentr-o societate normal\u0103 aceast\u0103 categorie de \u0163\u0103rani \u00eenst\u0103ri\u0163i era considerat\u0103 un model de succes, demn de urmat pentru miile de \u0163\u0103rani, dornici s\u0103 se emancipeze economic \u015fi social, pentru a-\u015fi asigura o via\u0163\u0103 mai prosper\u0103. \u0162\u0103ranii \u00eenst\u0103ri\u0163i nu puteau fi eticheta\u0163i ca \u201edu\u015fmani de clas\u0103\u201d ai celorlalte categorii de \u0163\u0103rani din simplul motiv c\u0103 \u00eentre ace\u015ftia nu exista acea \u201eur\u0103 de clas\u0103\u201d, mult tr\u00e2mbi\u0163at\u0103 de propaganda comunist\u0103, nici antagonismele sociale ireconciliabile. Satul basarabean, p\u00e2n\u0103 la invazia sovietic\u0103, n-a cunoscut careva confrunt\u0103ri, cu at\u00e2t mai mult ciocniri dintre reprezentan\u0163ii acestor categorii de \u0163\u0103rani dictate de \u201eura de clas\u0103\u201d. Din contra, \u00een spa\u0163iul rural, de-a lungul celor 22 de ani de administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103, s-a manifestat o convie\u0163uire civilizat\u0103, f\u0103r\u0103 confrunt\u0103ri violente, f\u0103r\u0103 manifest\u0103ri ale \u201eluptei de clas\u0103\u201d. La fel de deplasate erau \u015fi celelalte acuza\u0163ii, inventate de liderii comuni\u015fti \u015fi propaganda sovietic\u0103, care nu aveau nimic \u00een comun cu realit\u0103\u0163ile basarabene. Marii latifundiari erau inexisten\u0163i \u00een Basarabia, \u00eentruc\u00e2t reforma agrar\u0103 din anii 1921-1923 a lichidat marile latifundii, ele fiind reduse p\u00e2n\u0103 la 100 de hectare, limita admisibil\u0103 a unei propriet\u0103\u0163i funciare \u00een Rom\u00e2nia din acea epoc\u0103. Dac\u0103 au existat \u015fi \u00een Basarabia anului 1940 c\u00e2\u0163iva mari comercian\u0163i sau mari proprietari de \u00eentreprinderi, ace\u015ftia au realizat astfel de performan\u0163e prin munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi efort constant. Contribu\u0163ia lor la bugetul statului era una propor\u0163ional\u0103 cu veniturile \u015fi averea agonisite, a\u015fa \u00eenc\u00e2t societatea nu r\u0103m\u00e2nea p\u0103guba\u015f\u0103 de pe urma acestor oameni de succes.<\/p>\n\n\n\n
Societatea basarabean\u0103 a avut de pierdut enorm dup\u0103 despuierea \u015fi deportarea acestor categorii de popula\u0163ie. Pierderile au fost uria\u015fe \u015fi de pe urma pulveriz\u0103rii intelectualit\u0103\u0163ii basarabene, aflat\u0103 \u00een proces de coagulare, o component\u0103 important\u0103 a acesteia fiind \u015fi cadrele didactice na\u0163ionale, care formau osatura societ\u0103\u0163ii \u00een proces de emancipare. Fuga, \u00een num\u0103r mare, a reprezentan\u0163ilor acestei importante bresle \u00een dreapta Prutului din fa\u0163a agresorului, deportarea \u00een Siberia a unei p\u0103r\u0163i a acestei categorii, care preferase s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Basarabia, convertirea celei de-a treia p\u0103r\u0163i a cadrelor didactice la \u201eopera\u201d de comunizare a popula\u0163iei din \u0163inut au constituit sf\u00e2r\u015fitul unuia dintre frumoasele proiecte inaugurate \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ion VARTA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 cum bine se cunoa\u015fte, apogeul deport\u0103rilor din R.S.S. Moldoveneasc\u0103 l-a constituit episodul din 5-9 iulie 1949, c\u00e2nd, \u00een cadrul opera\u0163iunii Iug (Sud), din acest teritoriu au fost deportate 35.796 de persoane, dintre care 9.864 b\u0103rba\u0163i, 14.033 femei \u015fi 11.889…<\/p>\n