{"id":22972,"date":"2022-07-16T16:40:36","date_gmt":"2022-07-16T16:40:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22972"},"modified":"2022-07-16T16:40:36","modified_gmt":"2022-07-16T16:40:36","slug":"magistrul-leon-mrejeriu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/magistrul-leon-mrejeriu\/","title":{"rendered":"Magistrul Leon Mrejeriu"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u2022  Cultura transform\u0103 sufletul, l\u0103rge\u015fte orizontul moral, d\u0103 exemple de imitat, \u00eenvioreaz\u0103 voin\u0163a, creeaz\u0103 \u0163eluri morale, preg\u0103te\u015fte pentru via\u0163\u0103 \u00een cadrul alc\u0103tuirii statului, al societ\u0103\u0163ii\u2026 O \u015fcoal\u0103 bun\u0103, activ\u0103, educativ\u0103 (…) preg\u0103te\u015fte elemente pentru toate ramurile de activitate: d\u0103, cu alte cuvinte, cheia cu care se pot descuia toate \u00eencuietorile. Moralitatea, ordinea, igiena, alimenta\u0163ia, o bun\u0103 stare economic\u0103, me\u015fte\u015fugurile, comer\u0163ul, \u015ftiin\u0163ele, literele, artele din toate \u00eentreprinderile practice sunt ajutate de cultur\u0103. Drumul \u015fi scopul lor se lumineaz\u0103, iar activitatea pentru realiz\u0103ri se intensific\u0103 \u015fi se sistematizeaz\u0103 prin \u015fcoal\u0103.<\/em> (Leon Mrejeriu<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul Leon Mrejeriu a fost \u00eent\u00e2iul <\/strong>\u00een toate. \u015ei-a format o personalitate care \u00eentrunea calit\u0103\u0163ile cele mai nobile. Toat\u0103 via\u0163a sa a muncit mult \u00eentru \u00eenv\u0103t\u0103\u0163ura \u015fi sprijinul oamenilor. Ne\u00eenchipuit de bun, integru, demn de orice \u00eemprejurare, combativ, era, potrivit celor care l-au cunoscut, asemenea m\u0103rii \u00een ve\u015fnica ei mi\u015fcare. Mult apreciat de Regele Carol I[1]<\/a>, de Ministrul \u015ecoalelor Spiru Haret (Fie ca munca rodnic\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 fie din plin \u015fi pe viitor[2]<\/strong><\/a><\/em>) \u015fi de Ministrul Instruc\u0163iunii Publice dr. Constantin I. Angelescu (A fost cel mai mare constructor de localuri de \u015fcoli din Rom\u00e2nia interbelic\u0103[3]<\/strong><\/a><\/em>), Leon Mrejeriu s-a fixat \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 prin chiar modul s\u0103u exemplar de existen\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De statur\u0103 potrivit\u0103, usc\u0103\u0163iv, dar v\u00e2njos, pu\u0163in adus de spate \u2013 ceea ce denot\u0103 originea lui de muntean \u2013 cu ochi de vultur, pe cari-i rote\u015fte ca pe doi c\u0103rbuni aprin\u015fi, z\u00e2mbind \u015fi salut\u00e2nd cu mult\u0103 plec\u0103ciune \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, d\u00e2nd din m\u00e2ini \u015fi gonind pa\u015fii ca la un atac, flutur\u00e2ndu-\u015fi ritmic poalele albe \u015fi \u00eenflorate ale curatei lui c\u0103m\u0103\u015fi na\u0163ionale, pe care o poart\u0103 cu mult\u0103 m\u00e2ndrie, Leon Mrejeriu \u00ee\u0163i face impresia unui vas care clocote\u015fte, a unui motor care se mi\u015fc\u0103 \u00eempins de o puternic\u0103 presiune. Numaidec\u00e2t ghice\u015fti c\u0103 ai \u00een fa\u0163\u0103 un om distins, o personalitatea aleas\u0103.(…)<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cenzestrat cu o inteligen\u0163\u0103 vie \u015fi sc\u0103p\u0103r\u0103toare; cu o judecat\u0103 dreapt\u0103 \u015fi ne\u00eenfluen\u0163at\u0103; st\u0103p\u00e2n pe o frumoas\u0103 cultur\u0103 profesional\u0103 \u015fi general\u0103; posed\u00e2nd un puternic talent oratoric, cu care \u015ftie s\u0103 cucereasc\u0103 \u015fi s\u0103 mi\u015fte \u015fi pe cel mai preten\u0163ios auditoriu, de o cinste imaculat\u0103 \u015fi de o con\u015ftiinciozitate dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la sacrificiu; energic, entuziast \u015fi muncitor p\u00e2n\u0103 la istovire; caracter de bronz, necunosc\u00e2nd compromisuri \u015fi \u015fov\u0103iri; temperament de lupt\u0103tor, de multe ori cu atitudini de erou; hot\u0103r\u00e2t \u015fi tenace, brav\u00e2nd orice atac, n-a cunoscut dec\u00e2t succese; foarte ambi\u0163ios, dar de o ambi\u0163ie nobil\u0103: \u0163ine \u015fi caut\u0103 s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, s\u0103 nu fie \u00eentrecut de nimeni, s\u0103 cucereasc\u0103 \u00eent\u00e2iul loc \u015fi s\u0103-l de\u0163in\u0103; \u00eei place s\u0103 fac\u0103 cerc \u00een juru-i, dar s\u0103-l \u015fi st\u0103p\u00e2neasc\u0103; fin observator \u015fi ironist, plin de duh \u015fi glume\u0163 ca un Creang\u0103, societatea lui este pl\u0103cut\u0103 \u015fi c\u0103utat\u0103[4]<\/strong><\/a> .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Leon Mrejeriu s-a n\u0103scut la 10 februarie 1879, \u00een satul Cotr\u00e2nga\u015fi, comuna Bro\u015fteni. La Gimnaziul de la F\u0103lticeni a fost coleg de clas\u0103 cu Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu \u015fi Ion Dragoslav. De altfel, cu Mihail Sadoveanu a purtat ulterior o coresponden\u0163\u0103 bogat\u0103. Spre exemplu, la 18 noiembrie 1907, scriitorul i-a propus, prin intermediul unei epistole, colaborarea la Revista R\u0103va\u015ful poporului<\/em>, publica\u0163ie editat\u0103 sub conducerea lui Sadoveanu la F\u0103lticeni.<\/p>\n\n\n\n

Iubite Mrejeriu,<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cemi pare bine c\u0103-mi dai ve\u015fti a\u015fa de bune despre dumneata: tot cu inim\u0103, cum te \u015ftiam, te g\u0103sesc \u015fi acum. V\u0103d, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te ceva de dumneata, \u015fi nu-i nevoie s\u0103-\u0163i spun cuvinte zadarnice pentru cele ce \u00eendepline\u015fti spre luminarea celor mul\u0163i. Cu cea mai mare dragoste te socot printre lucr\u0103torii la mica foaie ce scoatem pentru nordul Moldovei. Sarcin\u0103 material\u0103 nu vei avea. Dar sprijin pe cealalt\u0103 cale, \u00abc\u00e2te-un r\u00e2nd, dou\u0103\u00bb, cum spui singur, ne-ar fi de folos, fiindc\u0103 vine dela un om priceput\u2026<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu dragoste, Mihail Sadoveanu.<\/em><\/strong> [5]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Cu un an mai devreme (14 ianuarie 1906), Sadoveanu \u00eei r\u0103spundea la o scrisoare care \u00eenso\u0163ea prima lucrare a lui Leon Mrejeriu \u2013 O c\u0103l\u0103torie \u00een Transilvania<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een acela\u015fi an.<\/p>\n\n\n\n

Iubite Mrejeriu,<\/em><\/p>\n\n\n\n

M\u0103 bucur c\u0103 \u0163i-ai amintit de mine \u015fi de vechile zile petrecute la F\u0103lticeni. \u00cencep a mi se p\u0103rea dep\u0103rtate acele vremuri, deci din ce \u00een ce mai frumoase, \u00eenv\u0103luite \u00eentr-un v\u0103l tot mai luminos de poezie. Haiduciile noastre de prin lunca Opri\u015fenilor nu se uit\u0103 a\u015fa lesne; mai ales eu nu le-am uitat, nici pe ele, nici tovar\u0103\u015fii care au chiuit \u015fi au auzit sgomotul pistoalelor. Pe to\u0163i mi-i amintesc. Unii poate ar z\u00e2mbi batjocoritor la asemenea aduceri aminte; eu nu pot z\u00e2mbi dec\u00e2t cu \u00eenduio\u015fare; zilele copil\u0103riei au \u00een ele ceva din sufletul nostru, ceva din c\u0103ldura \u015fi din entuziasmul cel mai nevinovat, \u015fi dac\u0103 ne-a mai r\u0103mas ceva din cur\u0103\u0163ia sufleteasc\u0103 de odinioar\u0103, leg\u0103tura dintre trecut \u015fi prezent r\u0103m\u00e2ne vie\u2026<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Prime\u015fte o c\u0103lduroas\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103 dela un vechiu coleg,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mihail Sadoveanu<\/em><\/strong>[6]<\/a><\/p>\n\n\n\n

V\u00e2rsta, profesorii, mediul, internatul, m-au pus \u00een fa\u0163a unei vie\u0163i noui, care a st\u00e2rnit \u00een sufletul meu hot\u0103r\u00e2rea nesdruncinat\u0103 de a ajunge \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, ca Mihai Lupescu<\/em>[7]<\/a> \u2026, m\u0103rturisea Leon Mrejeriu. Mihai Lupescu a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul s\u0103u de la Bro\u015fteni, urma\u015ful renumitului N. Nanu, la care a \u00eenv\u0103\u0163at Ion Creang\u0103. Cartea era o preocupare serioas\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura nu era \u00een suprafa\u0163\u0103, nu era memorizare, era p\u0103trundere \u00een ad\u00e2ncime, iar judecata era provocat\u0103 la fiecare pas, cultivat\u0103 \u015fi desvoltat\u0103<\/em>[8]<\/a> .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, revizor \u015fcolar, \u00eentemeietor \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Neam\u0163 (1912-1936), vicepre\u015fedinte \u00een consiliul Asocia\u0163iei Generale a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor, pre\u015fedinte al Uniunii Cooperativelor din Moldova, deputat, vicepre\u015fedinte al Camerei Deputa\u0163ilor, prefect, s-a distins ca nimeni altul. \u00cen timpul s\u0103u s-au construit peste 100 de localuri de \u015fcoli primare. Mrejeriu, fie ca deputat, fie ca prefect, a adus multe milioane de lei dela<\/em> Ministerul de Instruc\u0163ie sau de la alte institu\u0163ii. Liceul de fete e crea\u0163ia sa, adausul dela Liceul de b\u0103ie\u0163i, asemenea, ridicarea celor dou\u0103 \u015fcoli normale, la fel. Pentru Asocia\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor, \u00een calitate de pre\u015fedinte, a str\u00e2ns un fond de 300.000 de lei, \u00een scopul cl\u0103dirii unui c\u0103min \u00eenv\u0103\u0163\u0103toresc \u015fi \u00een 1924 a ob\u0163inut aprobarea B\u0103ncii \u00cenv\u0103\u0163\u0103tore\u015fti, cea dint\u00e2i din \u0163ar\u0103, o institu\u0163ie de ajutor reciproc<\/em>[9]<\/a> .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Om complex, d\u0103ruit ac\u0163iunii publice, p\u0103tima\u015f c\u00e2nd a fost cazul, a tr\u0103it \u015fi a luptat pentru interesele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului cu cea mai mare intensitate, devotament \u015fi omenie. A r\u0103mas emblematic discursul pe care l-a rostit \u00een Camera Deputa\u0163ilor \u00een anul 1923, privind salariile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimii.<\/em> \u015ei atunci, leafa institutorilor era derizorie, iar Leon Mrejeriu dorea o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire semnificativ\u0103 a situa\u0163iei materiale a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor. Via\u0163a s-a scumpit ast\u0103zi de aproximativ 34 de ori, fa\u0163\u0103 de cum era \u00eenainte de r\u0103zboi. Dup\u0103 unele calcule \u00eens\u0103 indicele real de scumpete ar fi de 46,42. (\u2026) \u00cenv\u0103\u0163\u0103torimea a r\u0103mas la sporirea de mai pu\u0163in 10 ori a salarului \u015fi accesoriilor din 1916, care constituie singurele mijloace ale existen\u0163ei sale. (\u2026) E \u015fi dureros \u015fi ru\u015finos c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torimea, acest factor cultural \u015fi social cu \u00eenr\u00e2urire \u00een progresul statului rom\u00e2nesc, se g\u0103se\u015fte \u00een aceast\u0103 stare de insuportabil\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi, \u00een orice caz, de inferioritate moral\u0103 \u015fi material\u0103.<\/strong> (\u2026) Suferin\u0163ele ei sunt peste m\u0103sur\u0103 de greu de suportat\u2026 \u00eemv\u0103\u0163\u0103torimea, istovit\u0103 de s\u0103r\u0103cie, \u00ee\u015fi cere cu ultima energie dreptul la un trai omenesc\u2026 <\/em>Dl. ministru al Instruc\u0163iunii publice Dr. C. Angelescu, r\u0103spunde domnului Mrejeriu, recun\u0103sc\u00e2nd dreptatea celor sus\u0163inute de domnia sa \u015fi f\u0103g\u0103duind c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu dl. ministru de finan\u0163e, va cerceta \u015fi va satisface dreptele cereri ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor[10]<\/a> .<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00centre anii 1906 \u015fi 1940 a scris dou\u0103zeci \u015fi dou\u0103 de c\u0103r\u0163i, singur sau \u00een tov\u0103r\u0103\u015fie cu al\u0163i autori, fiind cooptat \u015fi \u00een comitetul de redactare a unor manuale \u015fcolare de cetire pentru cursul primar, urban \u015fi rural<\/em>, al\u0103turi de Mihail Sadoveanu, C. Stan, I. I. Teodoru, P. R. Petrescu \u015fi I. Ciolan. A fost descoperitorul unei metode prin care elevii bulgari din Cadrilater au reu\u015fit s\u0103 \u00eenve\u0163e limba rom\u00e2n\u0103, izbutind, dup\u0103 un an \u015fi jum\u0103tate de studiu, s\u0103 dea examen de absolvire. A sus\u0163inut numeroase conferin\u0163e, cuv\u00e2nt\u0103ri, transmi\u0163\u00e2nd, prin intermediul talentului s\u0103u oratoric, mesaje care pot p\u0103rea de necrezut pentru timpurile de atunci. De pild\u0103, \u00eenc\u0103 din 1907, Leon Mrejeriu milita pentru emanciparea femeii din satul tradi\u0163ional rom\u00e2nesc:<\/p>\n\n\n\n

Oricare ar fi mijloacele, gospod\u0103ria plugarului trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 \u015fi o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a acestei gospod\u0103rii, f\u0103r\u0103 sprijinul luminat al femeei, nu-\u015fi poate avea rostul. S\u0103 nu ne par\u0103 lucru de glum\u0103: viitorul neamului este \u00een m\u00e2nele femeei \u015fi aceste m\u00e2ni trebuesc desprinse s\u0103 \u0163ese un viitor str\u0103lucit<\/em>[11]<\/a> .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Avea pentru fiecare exact genul de comportare care se impunea pentru a-i insufla \u00eencredere, acord\u00e2ndu-i posibilitatea de a-\u015fi dezv\u0103lui calit\u0103\u0163ile, de a se manifesta \u00een tot ce de\u0163inea mai bun.<\/p>\n\n\n\n

Leon Mrejeriu a fost pentru mine, \u00een clipele grele c\u00e2nd poate sufletu-mi sl\u0103bea, isvor d\u0103t\u0103tor de energie \u015fi de \u00eencredere pentru a urm\u0103ri f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire \u0163inta pe care o aveam \u00eenainte. (…) \u015ei localurile de \u015fcoal\u0103, care se \u00eenal\u0163\u0103 m\u00e2ndre la D\u0103rm\u0103ne\u015fti, vor vorbi de-a pururi de neprecupe\u0163itul sprijin ce li s-a dat de acest vrednic fiu de \u0163\u0103ran rom\u00e2n<\/em>[12]<\/a>, spunea la omagierea sa prof. Vasile Ghi\u0163escu, directorul \u015ecolii Normale de \u00cenv\u0103\u0163\u0103tori. Recep\u0163ia a avut loc la 10 aprilie 1926, de la ora 8 seara<\/em>, \u00een sala Hotelului Regal<\/em> din Piatra-Neam\u0163, colegii s\u0103rb\u0103torindu-l \u00een cadrul unei agape la care au participat peste o sut\u0103 de persoane din toate ramurile \u015fi gradele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Tot timpul Orchestra Regimentului R\u0103zboeni No. 15, a c\u00e2ntat frumoase \u015fi alese buc\u0103\u0163i, \u00eentre care \u015fi c\u00e2teva soluri de violoncel<\/em>[13]<\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dar, Leon Mrejeriu a avut mereu \u0219i un rol de frunte \u00een preg\u0103tirea \u0219i \u00eensufle\u021birea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale. \u00cenainte de r\u0103zboi, ca revizor clasa I \u00een jude\u0163ul Dorostor, a pus pe baze temeinice \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 de la Silistra unde a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la 15 august 1916, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi, iar el a fost \u00eencorporat \u015fi trimis pe front. Pentru faptele sale de vitejie, pentru sacrificiul lui pe front a primit Ordinul rusesc Sf\u00e2nta Ana<\/em>\u00een grad de ofi\u0163er, Ordinul Coroana Rom\u00e2niei<\/em>\u00een grad de Cavaler cu spade \u015fi panglic\u0103, Virtutea Militar\u0103, Crucea Comemorativ\u0103 de R\u0103zboi, Ordinul Steaua Rom\u00e2niei<\/em>\u00een grad de Cavaler, cu spade \u015fi panglic\u0103 \u015fi a fost \u00eenaintat la gradul de c\u0103pitan.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een toamna anului 1917, to\u0163i cei ce fuseser\u0103 sub st\u0103p\u00e2nire strein\u0103 trebuiau trezi\u0163i la via\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi atunci Leon Mrejeriu, \u0219i mul\u0163i al\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori patrio\u021bi, au colindat \u00een lung \u015fi\u2019n lat Basarabia, spre a s\u0103di \u015fi \u00een suflete \u2013 nu numai pe redute \u2013 sim\u0163irea rom\u00e2neasc\u0103. Iar sarcina lor, de care s-au achitat cu cinste, a fost s\u0103 combat\u0103 propaganda bol\u0219evic\u0103, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd cenu\u0219a strein\u0103 de pe j\u0103ratecul na\u021bional, care ardea mocnit,<\/em> preg\u0103tind unirea sufleteasc\u0103 \u00een vederea unirii politice a Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Am umblat din sat \u00een sat, am stat de vorb\u0103 cu oamenii, am l\u0103murit ob\u00e2r\u015fia noastr\u0103, care e aceea\u015fi, am limpezit leg\u0103tura credin\u0163ii, a limbii, a obiceiurilor \u015fi mai ales am st\u0103ruit asupra traiului nostru nedesp\u0103r\u0163it p\u00e2n\u0103 la 1812, c\u00e2nd, sama\u00advolnic, Basarabia a fost rupt\u0103 din trupul Moldovei rom\u00e2ne\u015fti cu care era una. Am luat parte la cumetrii, la jocuri (hori), la nun\u0163i, la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri \u015fi ne-am lipit de sufletul localnicilor. Luam parte la slujbele biserice\u015fti \u015fi \u0163ineam predici, treceam \u015fi pe la \u015fcoli.(\u2026)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sufletul rom\u00e2nesc, cu toate \u00eenr\u00e2uririle streine \u015fi cu toata vitregia vremii, s’a p\u0103strat ca o stan\u0103 de piatr\u0103 \u00een v\u00e2rtejul n\u0103prasnic al furtunilor trec\u0103toare. Rom\u00e2nul se schimb\u0103 greu \u015fi \u00eencet. E \u015fi un bine, e \u015fi un r\u0103u. Dar dac\u0103 nu era a\u015fa, fa\u0163\u0103 cu \u00eendur\u0103rile de veacuri, fa\u0163\u0103 cu toate groz\u0103viile care au trecut peste el, ar mai fi suflet \u015fi neam romanesc? Apa trece, pietrele r\u0103m\u00e2n … \u015ei rom\u00e2nul din punct de vedere al stator\u00adniciei e ca piatra<\/em>[14]<\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Leon Mrejeriu a decedat la 14 octombrie 1945, la Mizil, \u00een timp ce revenea din refugiu. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat acolo, dar adus la Piatra-Neam\u0163 \u00een 1968, c\u00e2nd a murit \u015fi so\u0163ia sa, Eugenia, o remarcabil\u0103 instituitoare a acestui ora\u015f, devotat\u0103 tovar\u0103\u015f\u0103 de via\u0163\u0103 cu care a alc\u0103tuit o familie model, ce a adus pe lume, a crescut \u015fi modelat 6 copii<\/em>[15]<\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cencredin\u021b\u0103m tu\u0219a final\u0103 a acestui portret profesorului Ioan Dr\u0103gan, prieten \u0219i coleg de genera\u021bie al celui evocat: \u201eOm de mare merit, care \u015fi-a f\u0103cut un cult din cinste \u015fi modestie, politician care \u00eennobileaz\u0103 \u00een\u0163elesul acestui cuv\u00e2nt, reprezentant al na\u0163iunii, care \u015fi-a \u00eenteles \u00eentotdeauna mandatul (ca \u015fi catedra), un apostolat, partizan al unei idei politice, care \u00een sufletul lui \u00eenfinge r\u0103d\u0103cini v\u00e2njoase de credin\u0163\u0103, om \u00eentreg \u015fi exemplar rar \u015fi distins al rasei noastre, acesta este Leon Mrejeriu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Leon Mrejeru – Fi\u015f\u0103 bibliografic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colabor\u0103ri<\/strong>: ▪ Albina<\/em><\/strong>; ▪ Apostolul<\/em><\/strong>; ▪ Convorbiri critice<\/em><\/strong>; ▪ Convorbiri literare<\/em><\/strong>; ▪ Drum<\/em> drept<\/em><\/strong>; ▪ \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar<\/em><\/strong>; ▪ <\/strong>Ziarul Neamul rom\u00e2nesc<\/em><\/strong> \u015fi suplimentele Neamul rom\u00e2nesc literar<\/em><\/strong>, Neamul rom\u00e2nesc de duminic\u0103<\/em><\/strong>; ▪ Preocup\u0103ri didactice<\/em><\/strong>, ▪ \u015eez\u0103toarea<\/em><\/strong>. ▪ Tribuna \u015fcoalei<\/em><\/strong> \u015f. a. OPERA<\/strong>: \u25a0 \u00cen volum<\/strong>: * O c\u0103l\u0103torie \u00een Transilvania<\/em>, 1906; * \u00cendrum\u0103ri pentru conducerea \u015fi administrarea l\u0103untric\u0103 a Orfelinatului Agricol \u00abPrincipele Ferdinand\u00bb<\/em> (\u00een colab.), 1906; * Programele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teoretic \u015fi practic ale Orfelinatului Agricol \u00abPrincipele Ferdinand\u00bb<\/em> (\u00een colab.), 1906; * Carte pentru tineretul de la sate<\/em> (\u00een colab.), 1906; * O \u015fez\u0103toare \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 (teatru \u015fcolar)<\/em>, 1907; * Gospodina \u015fi fata de la \u0163ar\u0103<\/em> (conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Ia\u015fi), 1907; * Cuza-Vod\u0103, istorisiri pentru popor<\/em> (\u00een colab.), 1909; * Priviri \u015fi solu\u0163ii \u00een chestia \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103<\/em> (\u00een colab.), 1912; * Rolul \u015fcoalei \u00een general \u015fi acelei din Dobrogea Nou\u0103 \u00een special<\/em>, 1914; * \u015ecoala din Jude\u0163ul Durostor \u00een 1914-1915<\/em>, 1915; * Din Basarabia \u2013 note \u015fi \u00eensemn\u0103ri<\/em>, 1919; * M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a<\/em> (\u00een colab.), 1935; * C\u0103r\u0163i de citire pentru cursul primar, urban \u015fi rural<\/em> (\u00een colab.), 1936; * Eri<\/em> \u015fi azi. Contribu\u0163ii la istoricul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului<\/em> primar din jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 rev\u0103zute \u015fi complectate<\/strong><\/em> \u015f<\/strong>ap\u0103rut \u00een Anuarul <\/em><\/strong>\u015ecolii Normale de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. <\/strong>Volum comemorativ \u015fi \u00een Apostolul<\/em>, 7<\/strong>-9\/1940\u0163. Tipografia Gh. Asachi<\/em>, 1940; * \u00cenl\u0103n\u0163uirea vremurilor \u2013 cercet\u0103ri, amintiri \u015fi impresii cu privire la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar<\/em>,1940; \u25a0 <\/strong>Din periodice: Anuarul <\/strong>\u015ecolii Normale Vasile Lupu<\/em> din Ia\u015fi: 1940; Apostolul: <\/strong>nr.12\/1935; nr. 7-9\/1940; nr. 4-6, nr. 7-9\/1941; nr. 6-7, nr. 8-10\/1942; Flori de Munte [<\/strong>Revist\u0103 a \u015ecolii Normale de Fete din Piatra-Neam\u0163]: nr. 4; 5\/1940; (Constantin TOM\u015eA, <\/em><\/strong>\u2013 \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 de la copi\u015fti la suprareali\u015fti\u201d, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Regele Carol I a hot\u0103r\u00e2t, prin testament, s\u0103 lase un semn de amintire colaboratorilor s\u0103i. Astfel, la 27 septembrie 1915, Leon Mrejeriu primea o scrisoare \u015fi un tablou de la mare\u015falul cur\u0163ii regale.<\/p>\n\n\n\n

Domnule institutor,<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din \u00cenalt Ordin al Majest\u0103\u0163ii Sale Regele, am onoarea de a v\u0103 trimite odat\u0103 cu aceast\u0103 scrisoare un tablou \u201eMandolinist fum\u00e2nd\u201d, \u00een amintirea mult regretatului Rege Carol I, conform dispozi\u0163iilor sale testamentare.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Primi\u0163i, v\u0103 rog, Domnule institutor, \u00eencredin\u0163area desosebitei mele considera\u0163iuni<\/em><\/p>\n\n\n\n

Mare\u015falul Cur\u0163ii, Henry Catargi:.<\/sup><\/em><\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Omagiul unei energii: Leon Mrejeriu<\/em>, Imprimeria Jude\u0163ului Neam\u0163, 1936, p. 35.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Prangati Constantin, Dic\u0163ionarul oamenilor de seam\u0103 din Jude\u0163ul Neam\u0163, <\/em>Editura Crigarux, 1999, p.169.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Omagiul unei energii: Leon Mrejeriu, <\/em>Imprimeria Jude\u0163ului Neam\u0163, 1936, p.3.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> Ibidem, pp.36-37.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Ibidem, pp. 34-35.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> Ibidem, p. 24.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> Ibidem, p. 25.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> Ibidem, pp. 4-5<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Ibidem, pp. 67-69.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Mrejeriu, Leon, Gospodina \u015fi fata de la \u0163ar\u0103. Cum sunt \u015fi cum ar trebui s\u0103 fie. Rostul \u015fcoalei \u00een lupta de ridicare a gospod\u0103riei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. <\/em>Tipografia Const. D. Lupa\u015fcu, B\u00e2rlad, 1907, pp. 39-40.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> Omagiul unei energii: Leon Mrejeriu<\/em>, Imprimeria Jude\u0163ului Neam\u0163, 1936, p.10.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> Ziarul Reformatorul<\/em>, 19 aprilie 1926<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> Mrejeriu, Leon, Amintiri din Basarabia,<\/em>, Revista Apostolul<\/em>, 1941, nr. 4-6, p. 18-24.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> Cicoare, Traian, Leon Mrejeriu- \u015fase decenii de posteritate, <\/em>Revista Apostolul, <\/em>an VII, nr. 74, aug-sept. 2005.<\/p>\n\n\n\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<\/p>\n\n\n\n

Leon Mrejeru Fi\u015f\u0103 bibliografic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colabor\u0103ri<\/strong>: ▪ Albina<\/em><\/strong>; ▪ Apostolul<\/em><\/strong>; ▪ Convorbiri critice<\/em><\/strong>; ▪ Convorbiri literare<\/em><\/strong>; ▪ Drum<\/em> drept<\/em><\/strong>; ▪ \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar<\/em><\/strong>; ▪ <\/strong>Ziarul Neamul rom\u00e2nesc<\/em><\/strong> \u015fi suplimentele Neamul rom\u00e2nesc literar<\/em><\/strong>, Neamul rom\u00e2nesc de duminic\u0103<\/em><\/strong>; ▪ Preocup\u0103ri didactice<\/em><\/strong>, ▪ \u015eez\u0103toarea<\/em><\/strong>. ▪ Tribuna \u015fcoalei<\/em><\/strong> \u015f. a. OPERA<\/strong>: \u25a0 \u00cen volum<\/strong>: * O c\u0103l\u0103torie \u00een Transilvania<\/em>, 1906; * \u00cendrum\u0103ri pentru conducerea \u015fi administrarea l\u0103untric\u0103 a Orfelinatului Agricol \u00abPrincipele Ferdinand\u00bb<\/em> (\u00een colab.), 1906; * Programele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teoretic \u015fi practic ale Orfelinatului Agricol \u00abPrincipele Ferdinand\u00bb<\/em> (\u00een colab.), 1906; * Carte pentru tineretul de la sate<\/em> (\u00een colab.), 1906; * O \u015fez\u0103toare \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 (teatru \u015fcolar)<\/em>, 1907; * Gospodina \u015fi fata de la \u0163ar\u0103<\/em> (conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Ia\u015fi), 1907; * Cuza-Vod\u0103, istorisiri pentru popor<\/em> (\u00een colab.), 1909; * Priviri \u015fi solu\u0163ii \u00een chestia \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103<\/em> (\u00een colab.), 1912; * Rolul \u015fcoalei \u00een general \u015fi acelei din Dobrogea Nou\u0103 \u00een special<\/em>, 1914; * \u015ecoala din Jude\u0163ul Durostor \u00een 1914-1915<\/em>, 1915; * Din Basarabia \u2013 note \u015fi \u00eensemn\u0103ri<\/em>, 1919; * M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a<\/em> (\u00een colab.), 1935; * C\u0103r\u0163i de citire pentru cursul primar, urban \u015fi rural<\/em> (\u00een colab.), 1936; * Eri<\/em> \u015fi azi. Contribu\u0163ii la istoricul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului<\/em> primar din jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 rev\u0103zute \u015fi complectate<\/strong><\/em> \u015f<\/strong>ap\u0103rut \u00een Anuarul <\/em><\/strong>\u015ecolii Normale de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. <\/strong>Volum comemorativ \u015fi \u00een Apostolul<\/em>, 7<\/strong>-9\/1940\u0163. Tipografia Gh. Asachi<\/em>, 1940; * \u00cenl\u0103n\u0163uirea vremurilor \u2013 cercet\u0103ri, amintiri \u015fi impresii cu privire la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar<\/em>,1940; \u25a0 <\/strong>Din periodice: Anuarul <\/strong>\u015ecolii Normale Vasile Lupu<\/em> din Ia\u015fi: 1940; Apostolul: <\/strong>nr.12\/1935; nr. 7-9\/1940; nr. 4-6, nr. 7-9\/1941; nr. 6-7, nr. 8-10\/1942; Flori de Munte [<\/strong>Revist\u0103 a \u015ecolii Normale de Fete din Piatra-Neam\u0163]: nr. 4; 5\/1940; (Constantin TOM\u015eA, <\/em><\/strong>\u2013 \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 de la copi\u015fti la suprareali\u015fti\u201d, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2022  Cultura transform\u0103 sufletul, l\u0103rge\u015fte orizontul moral, d\u0103 exemple de imitat, \u00eenvioreaz\u0103 voin\u0163a, creeaz\u0103 \u0163eluri morale, preg\u0103te\u015fte pentru via\u0163\u0103 \u00een cadrul alc\u0103tuirii statului, al societ\u0103\u0163ii\u2026 O \u015fcoal\u0103 bun\u0103, activ\u0103, educativ\u0103 (…) preg\u0103te\u015fte elemente pentru toate ramurile de activitate: d\u0103, cu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,456],"tags":[],"class_list":["post-22972","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-252"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22972","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22972"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22972\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22976,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22972\/revisions\/22976"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22972"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22972"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22972"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}