\u2022 O incursiune \u00een lumea romanelor bengesciene (II)<\/p>\n\n\n\n
Prin firul lor narativ, cele trei romane ale ciclului (Fecioarele despletite, Concert din muzic\u0103 de Bach, Drumul ascuns<\/em>) destram\u0103 \u015fi \u00eennoad\u0103 rela\u0163ii, urm\u0103resc personaje \u015fi grupuri de personaje care se adun\u0103 sau \u201ese dizolv\u0103\u201d permanent. Chiar dac\u0103 \u00eentr-un roman sau altul predomin\u0103 anumite personaje, romanciera reia unele scene sub alt chip. Nu o reluare stereotip\u0103, clasificatoare se relev\u0103 din acest mod de concepere a romanului, din acest fel de \u201escriitur\u0103\u201d, ci una care \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte, ca o spiral\u0103 ce-\u015fi m\u0103re\u015fte circumferin\u0163a, o reluare, care este ca \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a. Se leag\u0103 mereu i\u0163e noi, care realizeaz\u0103 unirea \u00eentr-un tot. \u201eBuna Lina\u201d \u015fi tiranicul ei so\u0163, Maxen\u0163iu \u015fi Ada Razu, Lic\u0103, Nory sunt personajele cu care opereaz\u0103 \u00een stabilirea rela\u0163iilor dintre marile familii.<\/p>\n\n\n\n Calea spre clasa social\u0103-\u0163int\u0103 este \u201eadaptarea\u201d. Lipsa averii nu este permis\u0103. \u00cen bun\u0103 m\u0103sur\u0103, Lina este contrastul celorlal\u0163i; este femeia cu dorin\u0163a fierbinte de bine \u015fi de comoditate. Ve\u015fnic ironizat\u0103 de c\u0103tre Rim \u015fi adeseori de soart\u0103, pe Lina, hainele cele mai reu\u015fite par mototolite, lu\u00e2nd forma trupului ei \u201e\u00eengr\u0103m\u0103dit\u201d. O exagerat\u0103 deformare profesional\u0103, o ve\u015fnic\u0103 roboteal\u0103 o caracterizeaz\u0103. Salonul ei este locul de refugiu \u015fi de lini\u015fte unde se retrag adesea Nory \u015fi Mini \u201epentru a bea acel ceai unic cu biscui\u0163i \u015fi tartine, pentru a t\u0103if\u0103sui\u201d \u00een voie sau pentru a cugeta fiecare.<\/p>\n\n\n\n \u00cenc\u0103perea este contrastul saloanelor rigide, unde toaletele \u015fi fe\u0163ele studiate, gesturile calculate minu\u0163ios constituie paravanul menit s\u0103 ascund\u0103 p\u00e2nda fiec\u0103ruia. D\u00e2nd impresia pasiona\u0163ilor de muzic\u0103, snobii p\u0103trund la Dr\u0103g\u0103ne\u015fti; av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 tablourile casei Walter, Coca-Aim\u00e9e preg\u0103te\u015fte atragerea de partea ei a \u201elumii artelor\u201d; beneficiind de titlul prin\u0163ului, Ada \u00ee\u015fi permite s\u0103 patroneze cursele de cai; \u00een jurul expozi\u0163iilor pictorului grec \u201ese \u00eenv\u00e2rtesc\u201d membrii elitei. Calcul \u015fi meschin\u0103rie, minciun\u0103 \u015fi degradare, mizerie trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103, complica\u0163ii erotice dezgust\u0103toare, iat\u0103 c\u00e2teva aspecte ale maladiei generale.<\/p>\n\n\n\n \u00centins pe aproape o mie de pagini, romanul R\u0103d\u0103cini<\/em> constituie o reluare a trilogiei Hallipilor. Dac\u0103, \u00een trilogie, nota dominant\u0103 o d\u0103dea snobismul \u2013 \u00een toat\u0103 puterea lui, \u00een R\u0103d\u0103cini<\/em>, urm\u0103rim declinul acestuia.<\/p>\n\n\n\n Cunoscut\u0103 din romanele anterioare, Nory \u2013 c\u0103reia \u00eei pl\u0103cea s\u0103 se agite, s\u0103-\u015fi impun\u0103 voin\u0163a, s\u0103 fie mereu \u00eentre oameni mul\u0163i, ba chiar s\u0103 fie indispensabil\u0103, s\u0103 schimbe locul, s\u0103 vad\u0103, s\u0103 aud\u0103, s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 \u015fi auzit\u0103 (ca \u00een R\u0103d\u0103cini<\/em>) \u2013 devine acum, prin contrast cu sora ei mai mare, Dia, expresia puternic\u0103 a nonfeminit\u0103\u0163ii. Diferen\u0163ele dintre fiica legitim\u0103 a boierului Dinu Baldovin \u015fi bastarda Nory taie orice punte de comunica\u0163ie \u00eentre cele dou\u0103 femei. La Nory, respectul pentru \u201edoamna Dia\u201d \u00ee\u015fi are sorgintea \u00een adolescen\u0163\u0103. Respectul n-o \u00eempiedic\u0103, totu\u015fi, pe \u201esora de m\u00e2na st\u00e2ng\u0103\u201d s\u0103 scruteze ne\u00eencetat existen\u0163a intim\u0103 a Diei. Neobosit\u0103, lipsit\u0103 de probleme personale, Nory cerceteaz\u0103 reac\u0163iile surorii sale cu \u00eenfrigurare, scormonindu-i trecutul. \u00cencerc\u0103ri inutile, deoarece Dia este o fiin\u0163\u0103 discret\u0103. Educa\u0163ia aleas\u0103 \u015fi rolul de \u201e\u015fef al familiei\u201d o fac pe Dia invulnerabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n Paralel cu cele dou\u0103 biografii, romanul mai contureaz\u0103 o serie de personaje. Niciun portret nu este clasic. Imaginile se compun \u015fi se destram\u0103 prin repetate \u00eentoarceri \u00een trecut. R\u0103d\u0103cini sociale, psihologice sau patologice, vechi sau firave stau la baza multor destine. Cuplurile Car\u00f3-Madona, Car\u00f3-Dia sau Aneta-Dia (acesta din urm\u0103, nerealizat) se leag\u0103 de biografia activei Nory. Pe de alt\u0103 parte, Aneta Pascu, pseudostudent\u0103 la filologie, este introdus\u0103 ca divertisment \u00een via\u0163a Diei, de c\u0103tre aceea\u015fi Nory. O distan\u0163\u0103 enorm\u0103 desparte aspira\u0163iile de condi\u0163iile erotomanei Aneta. Ve\u015fnic umilit\u0103, ea suport\u0103 cu r\u0103bdare necazurile, iar jignirile se risipesc repede, \u201ec\u0103ci n-avea r\u0103d\u0103cini \u00een m\u00e2ndrie, era numai o \u0163\u00e2fn\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n Dintr-un alt plan al romanului, o afl\u0103m pe Elena Dr\u0103g\u0103nescu-Hallipa, \u00eentoars\u0103 la mo\u015fia din Prundeni, unde \u00ee\u015fi schimb\u0103 modul de via\u0163\u0103. Mondena organizatoare de concerte a devenit acum harnica administrator\u0103 a mo\u015fiei \u015fi fabricilor lui Dr\u0103g\u0103nescu. O mul\u0163ume\u015fte compania Tanei \u015fi a noului administrator. S-ar p\u0103rea chiar c\u0103, abia acum, Elena ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu firea ei adev\u0103rat\u0103. Singurul g\u00e2nd \u2013 acela de a administra c\u00e2t mai bine averea pentru fiul ei \u2013 r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 obiect.<\/p>\n\n\n\n Ghighi, copil degenerat, \u00eencearc\u0103 naive compozi\u0163ii ce r\u0103m\u00e2n la nivelul copil\u0103riei. Nu are ambi\u0163ii de st\u0103p\u00e2n. Via\u0163a lui, sf\u00e2r\u015fit\u0103 la numai 15 ani, constituie apusul Hallipilor, prin moartea ultimului mo\u015ftenitor. Iar Marcian, pentru care sejurul la Prundeni fusese o \u00eenstr\u0103inare, se \u00eentoarce \u00een Elve\u0163ia, \u00eempreun\u0103 cu \u201elogodnica\u201d. Dia va alege aceea\u015fi ie\u015fire. De la buna sa guvernanta, Mad\u00f3, primise o mo\u015ftenire testamentar\u0103 (o pensiune). Singura care nu se \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 \u015fi revine la matc\u0103 este Nory. Astfel, ea va reface aproape \u00eentreg conturul G\u00e2rlelor Baldovine\u015fti (locul ei de ba\u015ftin\u0103).<\/p>\n\n\n\n De\u015fi vast, romanul nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 concentreze aten\u0163ia. Multe fapte sunt neselectate, neprelucrate; se revine asupra unor lucruri deja \u015ftiute \u015fi se fac referiri am\u0103nun\u0163ite la personaje de mic\u0103 importan\u0163\u0103. Toate acestea fac romanul o \u00een\u015firuire de tablouri care nu fuzioneaz\u0103 \u00eentre ele. Introspec\u0163iile nu au aerul amintirilor, nu se produc la \u201enivelul coardelor suflete\u015fti\u201d (Constantin Ciopraga).<\/p>\n\n\n\n Continuare a romanului R\u0103d\u0103cini<\/em>, prin reluarea cuplurilor Walter-Coca \u015fi Marcian-Elena, romanul Str\u0103ina<\/em> aduce \u00een scen\u0103 personaje noi. \u00cenceput \u00een 1942, romanul s-a pierdut la editur\u0103. Doar c\u00e2teva fragmente r\u0103mase confirm\u0103 inten\u0163ia scriitoarei de a urm\u0103ri unele din \u201ecuno\u015ftin\u0163ele\u201d mai vechi.<\/p>\n\n\n\n Astfel, cititorul afl\u0103 c\u0103, prad\u0103 unei nebunii curioase, Walter a descoperit o otrav\u0103 care nu las\u0103 urme \u00een organism. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u015fi antidotul, doctorul caut\u0103 \u015fi persoana asupra c\u0103reia s\u0103 experimenteze preparatul. Spaima de moarte a Coc\u0103i-Aim\u00e9e \u00eel sc\u00e2rbe\u015fte \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 testeze noul \u201emedicament\u201d pe propriul organism. Dar antidotul nu-\u015fi face efectul \u015fi Walter moare. Acesta este unul dintre episoade, dar nu un episod central.<\/p>\n\n\n\n Marcian o aduce \u00een cas\u0103 pe Ina (abreviere de la Str\u0103ina), fl\u0103m\u00e2nd\u0103, disperat\u0103, \u00een pragul mor\u0163ii. O nume\u015fte \u201efiica lui adoptiv\u0103\u201d \u015fi-i preg\u0103te\u015fte un viitor str\u0103lucit. Des\u0103v\u00e2r\u015firea gestului nobil este \u00eempiedicat\u0103 de moartea Maestrului. Str\u0103ina se va c\u0103s\u0103tori cu Lucian dar, ca o prelungire a cuplului Walter-Coca, \u00ee\u015fi vor descoperi resentimentele, divor\u0163ul fiind iminent.<\/p>\n\n\n\n A\u015fa cum o sf\u0103tuise st\u0103ruitor E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu trebuia s\u0103 continue fresca Hallipilor f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere. Scriitoarea \u00eens\u0103, avea \u00een plan alte personaje, alt subiect. Preg\u0103tea romanul care, \u00een anul 1933, urma s\u0103 apar\u0103 sub titlul Logodnicul<\/em>. Lumea acestui roman este o lume de mahala, o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a Bucure\u015ftilor dintre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale.<\/p>\n\n\n\n Costel Petrescu, fiul dasc\u0103lului Petre din Br\u0103ila, student \u00eent\u00e2rziat \u015fi func\u0163ionar la banc\u0103, \u00eencearc\u0103 o via\u0163\u0103 monden\u0103, cultiv\u00e2nd elegan\u0163a \u015fi vis\u00e2nd rela\u0163ii cu femei din lumea bun\u0103. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, via\u0163a \u00eel tr\u0103ie\u015fte pe el, Costel fiind obiectul ei, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de \u00eempotrivire. \u00cen jurul s\u0103u, o serie de personaje alc\u0103tuiesc o lume mizer\u0103 prin meschin\u0103ria \u015fi josnicia ei. Verosul afacerist Dragu, \u201eocrotitor\u201d al celor trei nepoate, este unul dintre mon\u015ftrii care populeaz\u0103 lumea romanului. \u00cen casa lui se dau petreceri \u00eembel\u015fugate, \u201ecu bufet adus de la Cap\u015fa\u201d. \u00cen subsolul aceleea\u015fi case locuiesc nepoatele, pe care le frecventeaz\u0103 Costel Petrescu, \u00een virtutea prieteniei cu Ninon Dragu, aceasta din urm\u0103 fiind o student\u0103 monden\u0103, elegant\u0103 \u015fi foarte frumoas\u0103. Crez\u00e2nd \u00een vorbele mincinoase ale logodnicei Ninon, Costel a devenit el \u00eensu\u015fi un logodnic \u00eencornorat.<\/p>\n\n\n\n Treptat, plasa se \u00eendese\u015fte \u00een jurul t\u00e2n\u0103rului func\u0163ionar. \u00cen scurt timp, el se va c\u0103s\u0103tori, aspir\u00e2nd spre o van\u0103 puritate a Ninei. Aceasta tr\u0103ie\u015fte cu unchiul Dragu pentru c\u0103 \u201ea vrut chiar ea\u201d. Pe de cealalt\u0103 parte, f\u0103r\u0103 a avea perspectiva averii pe care o r\u00e2vnise, f\u0103r\u0103 ca cei de la birou s\u0103 fi r\u0103mas mu\u0163i de admira\u0163ie la replica \u201e\u2013 Domnilor, v\u0103 anun\u0163 c\u0103s\u0103toria mea cu domni\u015foara Ninon Dragu\u2026 un milion zestre\u2026\u201d, logodnicul Costel a devenit, peste noapte, so\u0163 \u015fi sus\u0163in\u0103tor al \u201efamiliei de cumnate\u201d, fiind un \u00eencornorat f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103. Incolorul, ino\u00addorul \u015fi insipidul \u201elogodnic\u201d alunec\u0103 pe panta c\u0103derii. Episodul cu Ana aduce, \u00een pofida tragismului, o not\u0103 de ridicol. \u00cens\u0103\u015fi apari\u0163ia Anei (harnic\u0103, muncitoare) \u2013 departe de a atrage simpatia \u2013 provoac\u0103 repulsie. Fiind un fel de arivist f\u0103r\u0103 \u015fans\u0103, Costel este con\u015ftient de inferioritatea sa; are sim\u0163ul ierarhiei. Costel este (except\u00e2nd-o pe Aneta Pascu) \u201esingurul dintre eroii Hortensiei Papadat-Bengescu care se \u00eentoarce \u00eenvins \u00een ora\u015ful de provincie, renun\u0163\u00e2nd la atrac\u0163ia capitalei\u201d (Valeriu Ciobanu). Renun\u0163area nu este, \u00eens\u0103, definitiv\u0103 \u015fi hot\u0103r\u00e2toare, ci prilejul unui repaus. Dar care, \u00een acela\u015fi timp, se va preg\u0103ti \u00een vederea revenirii \u00een capital\u0103. \u201eEl va fi la Br\u0103ila ca musafir, pentru interese… Primise mutarea provizorie, pentru interesul carierei. La prima ocazie, cu proptele, fire\u015fte, se va \u00eenapoia la Bucure\u015fti, ca profesor\u201d (Logodnicul<\/em>).<\/p>\n\n\n\n Concluzion\u0103m, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 lumea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu este o lume aproape neverosimil\u0103, \u00een care fiecare \u00ee\u015fi dese\u00adneaz\u0103 evolu\u0163ia \u201ed\u00e2nd din coate\u201d; este o lume a celor duri, care nu se dau \u00een l\u0103turi de la nimic. Dar, bine\u00een\u0163eles, excep\u0163iile \u00eent\u0103resc regula.<\/p>\n\n\n\n De fapt, aceste c\u00e2teva idei nu sunt altceva dec\u00e2t un \u00eendemn c\u0103tre lectura romanului Hortensiei Papadat-Bengescu. Scurtele prezent\u0103ri ale firului epic sunt, de asemenea, sugestii de lectur\u0103 (re-lectur\u0103).<\/p>\n\n\n\n Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u2022 O incursiune \u00een lumea romanelor bengesciene (II) Prin firul lor narativ, cele trei romane ale ciclului (Fecioarele despletite, Concert din muzic\u0103 de Bach, Drumul ascuns) destram\u0103 \u015fi \u00eennoad\u0103 rela\u0163ii, urm\u0103resc personaje \u015fi grupuri de personaje care se adun\u0103 sau…<\/p>\n