{"id":23137,"date":"2022-09-20T15:05:24","date_gmt":"2022-09-20T15:05:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23137"},"modified":"2022-09-20T15:05:24","modified_gmt":"2022-09-20T15:05:24","slug":"ziua-limbii-romane-31-august-2022","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/ziua-limbii-romane-31-august-2022\/","title":{"rendered":"Ziua limbii rom\u00e2ne \u2013 31 august 2022"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Revin cu acelea\u015fi probleme din anii din urm\u0103, probleme r\u0103mase \u00een suspensie, \u00een ciuda unor interven\u0163ii imperative ale Academiei Rom\u00e2ne \u00een spa\u0163iul public. Ziua limbii rom\u00e2ne (stabilit\u0103 din 1990, \u00een Republica Moldova \u015fi din 2013, \u00een Rom\u00e2nia) este o s\u0103rb\u0103toare a spiritului rom\u00e2nesc, fiindc\u0103 limba este efigia cea mai pregnant\u0103 a rom\u00e2nilor. Limba este ca un organism viu care se na\u015fte, cre\u015fte, se dezvolt\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u015fte \u015fi moare odat\u0103 cu poporul care a creat-o \u015fi c\u0103ruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim despre limbi vii \u015fi despre limbi moarte. A noastr\u0103 este vie \u015fi, oric\u00e2t de contaminat\u0103 este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurt\u0103ri neobi\u015fnuite sau cu SMS-uri n\u0103stru\u015fnice, nu trebuie s\u0103 ne temem. Limba rom\u00e2n\u0103 a avut p\u00e2n\u0103 acum puterea interioar\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een ciuda variatelor influen\u0163e. Dar oare ast\u0103zi mai are limba rom\u00e2n\u0103 aceast\u0103 for\u0163\u0103 intrinsec\u0103? Semnele nu sunt deloc \u00eencurajatoare.<\/p>\n\n\n\n

Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 se studiaz\u0103 \u201ecu program redus\u201d, cu timp minim afectat gramaticii, cu trunchierea literaturii, f\u0103r\u0103 respectarea aspectului diacronic. Literatura de dinainte de secolul al XX-lea devine, \u00een ochii unora, minor\u0103, iar succesiunea curentelor literare este declarat\u0103 desuet\u0103, dep\u0103\u015fit\u0103. Concomiten\u0163a distruge succesiunea, \u00eenc\u00e2t valoarea unui scriitor nu mai este socotit\u0103 \u00een func\u0163ie de cadrul epocii sale, ci la nivelul de valoare absolut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Comunicarea corect\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte nu se mai face prin studiul operelor literare validate, ci prin texte de via\u0163\u0103 cotidian\u0103: regulamente, statute, legi, reportaje sportive, formulare de cereri. Faptul conduce la s\u0103r\u0103cirea drastic\u0103 a vocabularului, la pierderea propriet\u0103\u0163ii exprim\u0103rii, la dialoguri monosilabice \u015fi chiar la \u00eenlocuirea dialogului cu monologul.<\/p>\n\n\n\n

Introducerea abuziv\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 a unor noi materii (discipline) se face, de regul\u0103, \u00een detrimentul orelor de rom\u00e2n\u0103, istorie, geografie etc., ceea ce conduce la degradarea existen\u0163ei noastre ca indivizi \u015fi ca popor. Rezultatul acestui p\u0103c\u0103tos parcurs (azi se zice trend!) este p\u0103r\u0103sirea limbii noastre. V\u0103 rog s\u0103 vede\u0163i titlurile manifest\u0103rilor culturale \u015fi chiar \u015ftiin\u0163ifice din Rom\u00e2nia ultimilor ani: mai toate sunt \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dec\u0103derea vorbirii este dublat\u0103 de neglijen\u0163a scrierii. Din secolul al XIX-lea \u00eencoace, Academia Rom\u00e2n\u0103 normeaz\u0103 limba prin reguli ortografice bine stabilite \u015fi aprobate prin lege. Din p\u0103cate, respectarea acestei legi este ast\u0103zi, pentru unii, facultativ\u0103. Conform Legii privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Academiei Rom\u00e2ne<\/em> nr. 752\/2001, \u00een Rom\u00e2nia, forul care \u201ese \u00eengrije\u015fte de cultivarea limbii rom\u00e2ne \u015fi stabile\u015fte regulile ortografice obligatorii\u201d este Academia Rom\u00e2n\u0103. Prin urmare, dac\u0103 regulile stabilite de Academie \u00een privin\u0163a limbii nu sunt respectate, se \u00eencalc\u0103 legea. Dar, neexist\u00e2nd mijloace de coerci\u0163ie prev\u0103zute de aceast\u0103 lege, situa\u0163ia persist\u0103, spre marea pagub\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc. Noua ortografie nu a fost aprobat\u0103 \u00een unanimitate \u015fi a st\u00e2rnit numeroase discu\u0163ii, dar o regul\u0103 major\u0103 a democra\u0163iei spune, de dou\u0103 mii cinci sute de ani \u00eencoace, c\u0103 minoritatea se supune majorit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 acest precept nu se respect\u0103, se ajunge la haos, anarhie, dezordine.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103!\u201d. Este un vers scris de p\u0103rintele Alexe Mateevici acum mai bine de un secol \u015fi devenit, \u00eentre timp, parte a unui imn de stat rom\u00e2nesc. \u201eSfin\u0163enia\u201d limbii vine la rom\u00e2ni din vremuri imemoriale \u015fi rezid\u0103 \u00een rolul identitar al felului nostru de a exprima \u00een cuvinte lumea \u00eenconjur\u0103toare. Acest fel de raportare la lume ne-a p\u0103strat vii ca popor, \u00eenc\u00e2t observa\u0163ia \u2013 f\u0103cut\u0103 de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea \u2013 c\u0103 rom\u00e2nii au d\u0103inuit \u00een spa\u0163iul lor pentru c\u0103 \u015fi-au ap\u0103rat mai mult limba dec\u00e2t via\u0163a ne define\u015fte. Limba noastr\u0103 este via\u0163a noastr\u0103 \u015fi, din fericire, ea mai are \u00een sine propriile mijloace de ap\u0103rare, de conservare \u015fi de dezvoltare, cu o condi\u0163ie: s\u0103 veghem ca speciali\u015fti asupra ei. Aceasta a fost prima menire a noastr\u0103 ca institu\u0163ie, menire asumat\u0103 la 1866, iar Academia Rom\u00e2n\u0103 nu va abdica de la aceast\u0103 misiune niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Academician Ioan Aurel POP,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Revin cu acelea\u015fi probleme din anii din urm\u0103, probleme r\u0103mase \u00een suspensie, \u00een ciuda unor interven\u0163ii imperative ale Academiei Rom\u00e2ne \u00een spa\u0163iul public. Ziua limbii rom\u00e2ne (stabilit\u0103 din 1990, \u00een Republica Moldova \u015fi din 2013, \u00een Rom\u00e2nia) este o s\u0103rb\u0103toare…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,459],"tags":[],"class_list":["post-23137","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-253"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23137"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23139,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23137\/revisions\/23139"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}