{"id":23167,"date":"2022-10-25T04:07:57","date_gmt":"2022-10-25T04:07:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23167"},"modified":"2022-10-25T04:07:57","modified_gmt":"2022-10-25T04:07:57","slug":"recurs-la-patrimoniu-xiv","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-xiv\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu (XIV)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1971<\/u><\/strong> Nicholas Georgescu-Roegen public\u0103 Legea Entropiei \u015fi procesul economic<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Concilierea \u00eentre domenii aparent ireconciliabile este se pare o voca\u0163ie a rom\u00e2nilor. Prin\u0163ul Ghyka a aplicat legile fizicii la biologic, leg\u00e2ndu-le matematic de num\u0103rul de aur. Profesorul Nicolae Georgescu-Roegen este fondatorul teoriei bioeconomice, o teorie care prezint\u0103 un mod revolu\u0163ionar \u015fi integrator de a vedea economia. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960, economia \u015fi ecologia p\u0103reau a nu avea nici o tangen\u0163\u0103. Profesorul le-a adus \u00eempreun\u0103, \u00eentr-un mod fundamentat matematic \u015fi fizic de mare elegan\u0163\u0103. Revolu\u0163ia industrial\u0103 \u015fi progresul tehnic nu aveau p\u00e2n\u0103 atunci nici o leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u0163ionismul lumii vii \u015fi ecologia. Ast\u0103zi, pare de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 cele dou\u0103 fenomene sunt str\u00e2ns legate \u015fi \u00een interdependen\u0163\u0103, dar numai dup\u0103 ce economistul rom\u00e2n a venit cu o clarificare decisiv\u0103, av\u00e2nd \u015fi conota\u0163ii evidente de economie politic\u0103 contemporan\u0103. Georgescu-Roegen a reliefat contradic\u0163ia dintre principiul al doilea al termodinamicii \u015fi legea entropiei \u2013 adic\u0103 \u00eentre degradarea de neevitat a resurselor naturale, ca urmare a folosirii lor \u015fi cre\u015fterea material\u0103 nelimitat\u0103. A f\u0103cut studii de matematic\u0103 la Universitatea Bucure\u015fti, a studiat statistic\u0103 la Universitatea Sorbonne din Paris, apoi \u00een Anglia. Fiind secretarul general al comisiei de mediere a armisti\u0163iului dintre Rom\u00e2nia \u015fi \u0163\u0103rile vest-europene, membre ale Alia\u0163ilor, \u00een anul 1944, contribuie decisiv la apropierea punctelor de vedere ale p\u0103r\u0163ilor implicate. Era evident c\u0103 pentru rolul pe care l-a jucat \u00een aceste tratative \u015fi pentru activitatea sa diplomatic\u0103 din timpul r\u0103zboiului \u015fi dup\u0103 acesta, urma s\u0103 ajung\u0103 pe m\u00e2na comuni\u015ftilor rom\u00e2ni aservi\u0163i Moscovei. A emigrat \u00een Statele Unite ale Americii \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa. Fusese profesor la Universitatea Bucure\u015fti, \u00eenainte de emigrare. Dup\u0103, a predat la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee, \u015fi, respectiv, la cele din Geneva \u015fi Strassbourg.<\/p>\n\n\n\n

Fizica \u00eens\u0103\u015fi ne \u00eenva\u0163\u0103 ast\u0103zi c\u0103 nu trebuie s\u0103 \u0163inem cu orice pre\u0163 s\u0103 \u00eenghesuim realitatea \u00eentr-un cadru necontradictoriu. Dup\u0103 cum principiul complementarit\u0103\u0163ii formulat de Niels Bohr ne \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 accept\u0103m faptul c\u0103 electronul se comport\u0103 at\u00e2t ca o und\u0103, c\u00e2t \u015fi ca o particul\u0103 \u2013 no\u0163iuni ireductibile \u00eentre ele \u2013, tot a\u015fa trebuie s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m acum cu existen\u0163a fenomenelor termodinamice al\u0103turi de cele mecanice, chiar dac\u0103 ele sunt opuse<\/em>. (Nicholas Georgescu-Roegen<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1973<\/u><\/strong> Edward G. Robinson prime\u015fte post-mortem Oscarul pentru \u00eentreaga carier\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Singurul rom\u00e2n al c\u0103rui nume se reg\u0103se\u015fte \u00een palmaresul tuturor edi\u0163iilor de p\u00e2n\u0103 acum ale Premiilor Oscar este Edward G. Robinson, unul dintre cei mai importan\u0163i actori ai lumii, cariera sa \u00eentinz\u00e2ndu-se pe parcursul a 50 de ani, \u00een care a ap\u0103rut \u00een peste 101 filme. Robinson s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u015fti, la 12 decembrie 1893, cu numele de Emanuel Goldberg. A emigrat \u00een SUA, al\u0103turi de p\u0103rin\u0163ii lui, la v\u00e2rsta de numai 10 ani, pentru ca la 22 de ani s\u0103 joace deja \u00een piese de teatru, pe Broadway. Absolvent al American Academy of Dramatic Arts, are un considerabil succes, interpret\u00e2nd roluri de gangsteri, iar figura lui devine emblematic\u0103 pentru imaginea de \u201eb\u0103iat dur\u201d a mafiotului american al anilor \u201930 -\u201940. Kid Galahad<\/em> \u015fi Key Largo<\/em> sunt doar dou\u0103 dintre filmele ce i-au adus celebrita\u00adtea, \u00een multe dintre pelicule av\u00e2ndu-l ca partener pe Humphrey Bogart. \u00cen deceniile urm\u0103toare realizeaz\u0103 roluri notabile \u00een produc\u0163ii precum Cele 10 porunci<\/em> \u015fi The Cincinatti Kid<\/em>. \u00cen contrast vizibil cu multe dintre personajele sale de pe ecran, Robinson a fost un om sensibil, \u00eendr\u0103gostit de art\u0103 \u015fi de cultur\u0103, care a vorbit \u015fapte limbi. A fost un pasionat colec\u0163ionar de art\u0103, \u00een cele din urm\u0103 a adunat destule tablouri pentru ca \u00een parteneriat cu Vincent Price s\u0103 deschid\u0103 o galerie. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Robinson ar fi trebuit s\u0103 interpreteze partitura principal\u0103 \u00een celebrul film Na\u015ful<\/em>, regizorul ini\u0163ial, Peter Bogdanovich, distribuindu-l \u00een rolul lui Vito Corleone. Aducerea lui Francis Ford Copolla ca regizor a f\u0103cut ca acesta s\u0103-\u015fi impun\u0103 propria preferin\u0163\u0103, rolul revenindu-i lui Marlon Brando.<\/p>\n\n\n\n

Cum este s\u0103 te sim\u0163i preg\u0103tit pentru cele mai importante roluri scrise vreodat\u0103? Este de-a dreptul frustrant. E\u015fti gata s\u0103 \u00eenfrun\u0163i toate provoc\u0103rile, dar acestea nu exist\u0103<\/em>. (E. G. Robinson<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1974<\/u><\/strong> George Emil Palade prime\u015fte Premiul Nobel<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Admiterea la Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u015fti a \u00eensemnat o deschidere pentru spiritul scrut\u0103tor al t\u00e2n\u0103rului student spre universul microscopic. Un deceniu mai t\u00e2rziu, a ob\u0163inut doctoratul \u00een medicin\u0103. \u00centre 1942-1945 \u00ee\u015fi va servi patria \u00een Corpul Medical al Armatei Rom\u00e2ne, apoi, sim\u0163ind c\u0103 se instaureaz\u0103 un sistem \u015fi un regim str\u0103ine intereselor \u015fi elitelor rom\u00e2ne, va emigra cu so\u0163ia \u00een SUA. A fost imediat angajat la Universitatea Rockefeller din New York \u015fi a fost invitat de Albert Claude s\u0103 lucreze \u00een acela\u015fi laborator aferent departamentului de patologie celular\u0103. Beneficiind de puterea microscopului electronic, \u00eempreun\u0103 cu Philip Siekewitz, a stabilit rolul frac\u0163iunilor mitocondriale \u00een producerea energiei. Savantul rom\u00e2n a explicat mecanismul celular \u00een producerea proteinelor.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u015fterea valorii cercet\u0103rilor sale va fi f\u0103cut\u0103 devreme, \u00een 1961, c\u00e2nd a fost ales membru al Academiei de \u015etiin\u0163e din SUA, \u015fi \u00een 1974, c\u00e2nd, al\u0103turi de profesorii Albert Claude \u015fi Christian Duve, i s-a decernat Premiul Nobel. \u00cen \u0163ara natal\u0103, \u00een 1975, a fost ales membru de onoare al Academiei RSR. \u00cen 12 martie 1986 pre\u015fedintele Reagan i-a conferit Medalia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103, iar \u00een 1989 a fost ales \u015fi membru de onoare al Academiei Rom\u00e2no-Americane de Arte \u015fi \u015etiin\u0163e. Ultima decora\u0163ie a primit-o \u00een anul 2007 c\u00e2nd i s-a decernat Ordinul Na\u0163ional Steaua Rom\u00e2niei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Am cunoscut un t\u00e2n\u0103r zvelt, frumos, demn, m\u0103surat \u00een tot ceea ce f\u0103cea, cu un p\u0103r negru, bogat \u015fi cu ochii p\u0103trunz\u0103tori. Era foarte deschis, cu mult umor, \u00eei pl\u0103ceau \u015fotiile camaradere\u015fti<\/em>. (Ion Juvara<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Multidisciplinar, prima calitate… Perfec\u0163ionist. Asta e a doua calitate a lui Palade. \u00cen toat\u0103 munca lui, a insistat asupra rigorii \u015fi calit\u0103\u0163ii, nu doar \u00een ceea ce-l privea pe el \u00eensu\u015fi, ci \u015fi pe colaboratorii s\u0103i. Pentru el, \u015ftiin\u0163a era, de asemenea, art\u0103. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Palade era \u015farmant. Era un gentleman de \u015fcoal\u0103 veche, cu o etichet\u0103 \u015fi cu o carism\u0103 de excep\u0163ie. Radia autoritate, dar f\u0103r\u0103 nicio urm\u0103 de arogan\u0163\u0103<\/em>. (Christian de Duve<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1971 Nicholas Georgescu-Roegen public\u0103 Legea Entropiei \u015fi procesul economic Concilierea \u00eentre domenii aparent ireconciliabile este se pare o voca\u0163ie a rom\u00e2nilor. Prin\u0163ul Ghyka a aplicat legile fizicii la biologic, leg\u00e2ndu-le matematic de num\u0103rul de aur. Profesorul Nicolae Georgescu-Roegen este fondatorul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,461],"tags":[],"class_list":["post-23167","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-254"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23167","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23167"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23167\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23171,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23167\/revisions\/23171"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23167"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}