De\u015fi istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 a acordat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 evolu\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului confesional la toate nivelele, consider c\u0103 se impune o nou\u0103 modalitate de abordare a acestuia, din alte perspective, \u00een actualul context cultural european.<\/p>\n
Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 prin jurul anului 1760, \u00een Transilvania exista un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt institu\u0163ionalizat organizat, condus \u015fi monitorizat de clericii \u015fi confesiunile religioase care existau \u00een acea perioad\u0103 (ortodox\u0103, greco-catolic\u0103, catolic\u0103, calvin\u0103, luteran\u0103 \u015fi unitarian\u0103), dup\u0103 acest an, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul a devenit oficial \u015fi o problem\u0103 politic\u0103, fiind \u00eenfiin\u0163at\u0103 Comisia aulic\u0103 de studiu<\/i> <\/b>pentru coordonarea problemelor \u015fcolare, comisie puternic aureolat\u0103 de personalitatea remarcabil\u0103 a directorului bibliotecii imperiale din acea perioad\u0103, baronul Gerard van Switen.<\/p>\n
Dup\u0103 anul 1770, Curtea de la Viena a dispus noi m\u0103suri pentru reorganizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, urm\u0103rind excluderea clerului de la conducerea \u015fi controlul acestuia, viz\u00e2nd \u00eentemeierea unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt elementar \u015fi superior de stat. Maria Tereza (1740 \u2013 1780) a acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103 lumin\u0103rii popoarelor din monarhia habsburgic\u0103, dispun\u00e2nd \u00eenfiin\u0163area de \u015fcoli \u00een fiecare comun\u0103 \u015fi constr\u00e2ng\u00e2ndu-i pe s\u0103teni s\u0103-\u015fi trimit\u0103 copiii la \u015fcoal\u0103. Nicolae Firu sus\u0163ine ideea conform c\u0103reia, dou\u0103 ar fi fost motivele pentru care \u00eemp\u0103r\u0103teasa a pus un accent deosebit pe dezvoltarea cultural\u0103 a popula\u0163iilor din monarhia habsburgic\u0103: \u00eengrijorarea cauzat\u0103 de ne\u015ftiin\u0163a \u015fi decaden\u0163a la care ajunseser\u0103 popoarele \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii turce\u015fti pe de o parte \u015fi, pe de alt\u0103 parte, dorin\u0163a suveranei de a avea, \u00een caz de nevoie, osta\u015fi bine preg\u0103ti\u0163i, dar \u015fi me\u015fte\u015fugari \u015fi comercian\u0163i, elemente active ale vie\u0163ii economice.<\/p>\n
Men\u0163ionez doar c\u00e2teva dintre regulamentele ap\u0103rute: R<\/i>egulamentul \u015fcolar general<\/i> aprobat de Maria Tereza la 6 decembrie 1774, Regulile directive pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului din \u015fcolile elementare sau triviale s\u00e2rbe\u015fti \u015fi rom\u00e2ne\u015fti neunite<\/i> (Regulae directivae<\/i>), <\/b>tot din anul 1774, completate cu Patentul \u015fcolar<\/i> (Schul Patent<\/i>) <\/b>\u00een anul 1776, dar mai ales Ratio Educationis<\/i> <\/b>din 1777, care stabilea pentru \u00eentregul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (elementar, mediu \u015fi superior) un con\u0163inut mai realist, subsumat necesit\u0103\u0163ilor statului, diferen\u0163iat pentru \u015fcolile frecventate de c\u0103tre copiii familiilor de \u0163\u0103rani, or\u0103\u015feni (meseria\u015fi \u015fi negustori), respectiv de c\u0103tre cei proveni\u0163i din familiile nobililor. \u00cen Transilvania, principiile \u015fi prevederile de baz\u0103 ale legii Ratio Educationis<\/i> <\/b>au fost aplicate prin Norma Regia<\/i> <\/b>(1781) \u015fi Regulamentul \u015fcolilor na\u0163ionale<\/i> din anul 1784. Av\u00e2nd la baz\u0103 principiile luministe moderate, cu caracter limitat burghez, Norma Regia<\/i> <\/b>era astfel prima legiferare \u015fcolar\u0103 general\u0103, atotcuprinz\u0103toare din Transilvania. Potrivit acestei legi, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul din principat urma s\u0103 fie condus \u015fi controlat de guvern prin Comisia de studiu<\/i> <\/b>(Commissio Litteraria) \u015fi prin directorii \u015fcolilor na\u0163ionale elementare. Episcopatul catolic de Alba-Iulia \u00eentre\u0163inea 189 de \u015fcoli primare, 10 gimnazii, 8 licee, dou\u0103 \u015fcoli superioare de comer\u0163 \u015fi dou\u0103 \u015fcoli normale, toate cu predare \u00een limba maghiar\u0103. Episcopatul de Timi\u015foara avea \u00een \u00eentre\u0163inere dou\u0103 licee \u00een limba german\u0103 \u015fi un liceu \u00een limba maghiar\u0103, dou\u0103 \u015fcoli normale \u00een german\u0103, 7 gimnazii \u00een german\u0103 \u015fi 4 \u00een maghiar\u0103, 85 \u015fcoli primare (din care 61 cu predare \u00een limba german\u0103, 17 \u00een maghiar\u0103 \u015fi 6 \u00een slav\u0103). \u015ecolile particulare erau libere s\u0103 aleag\u0103 dac\u0103 aplic\u0103 sau nu programele din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de stat. Cele care aplicau programele \u015fcolare avizate de minister, func\u0163ionau \u00een localuri adecvate, cu personal calificat care urma programe de perfec\u0163ionare, aveau regulamente similare celor de stat, ofereau certificate de absolvire valabile ca \u015fi cele de stat.<\/p>\n
Reformele Mariei Tereza \u00een domeniile militar, juridic, financiar \u015fi politic au influen\u0163at, cum era \u015fi firesc, teritoriul Transilvaniei. \u00cen anul 1745 a creat \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie, iar reformele din perioada 1748-1749, opera lui Friedrich Wilhelm Haugwitz, au creat adev\u0103rata epoc\u0103 modern\u0103. Dintre toate reformele, cele mai importante au fost cele cu privire la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Nu degeaba acestea au constituit \u201einima\u201d celorlalte transform\u0103ri. Maria Tereza a considerat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul o chestiune politic\u0103, nesubordonat\u0103 Bisericii \u015fi derulat\u0103 de c\u0103tre stat, cu personal special preg\u0103tit. \u00cen anul 1746, Maria Tereza a solicitat iezui\u0163ilor s\u0103 instaleze o academie la Castelul Favoriten din Viena, unde s\u0103 fie preg\u0103tite tinerele aristocrate pentru func\u0163iile publice \u015fi diplomatice. Aceasta se va deschide \u00een anul 1797, cu denumirea de Theresianum<\/i>, sub conducerea piari\u015ftilor. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1751, a fondat Academia militar\u0103 pentru formarea ofi\u0163erilor. Au urmat alte ini\u0163iative, cum ar fi deschiderea unei \u015fcoli veterinare \u015fi a uneia cu profil minier.<\/p>\n
Dup\u0103 anul 1760, Maria Tereza a privat iezui\u0163ii de a de\u0163ine monopolul intelectual \u015fi a cenzura c\u0103r\u0163ile, aceasta fiind preluat\u0103 de c\u0103tre stat, prin intermediul unei comisii aulice, Studien-und B\u00fccher-Zensur-Hofcommission<\/i>. Dup\u0103 anul 1773, c\u00e2nd s-a desfiin\u0163at ordinul iezui\u0163ilor, statul putea controla \u015fi universit\u0103\u0163ile.<\/p>\n
Politica \u015fcolar\u0103 promovat\u0103 de Iosif al II-lea a adus o stare a lucrurilor nou\u0103: pentru prima dat\u0103 \u00een istoria \u015fcolii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul public elementar a devenit institu\u0163ie statal\u0103. \u00cemp\u0103ratul de fapt a fost continuatorul consecvent al politicii mamei sale, Maria Tereza, dar la un nivel mai \u00eenalt, cu pa\u015fi mai hot\u0103r\u00e2\u0163i \u015fi mult mai radicali. \u00cemp\u0103ratul Iosif al II-lea a fost tipul model \u015fi consecvent al domnitorului absolutist \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, iluminist. Convingerile sale au dus la concep\u0163ia sa, conform c\u0103reia masele populare <\/i>constituie cel mai de folos component al statului.<\/p>\n
Aceast\u0103 perioad\u0103 poate fi caracterizat\u0103 drept epoca \u015fcolilor na\u0163ionale, <\/i>prin \u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor de stat. \u015ecolile catolice existente au recunoscut rolul conduc\u0103tor al statului, iar cele protestante \u015fi-au p\u0103strat sistemul tradi\u0163ional, dezvolt\u00e2ndu-se mai departe independent. Tot acum s-au f\u0103cut primii pa\u015fi pentru \u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor normale, care s\u0103 asigure pentru viitorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului instruirea cadrelor didactice necesare.<\/p>\n
<\/p>\n
Dr. Mihai FLOROAIA <\/i><\/b><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De\u015fi istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 a acordat o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 evolu\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului confesional la toate nivelele, consider c\u0103 se impune o nou\u0103 modalitate de abordare a acestuia, din alte perspective, \u00een actualul context cultural european. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 prin jurul anului 1760, \u00een…<\/p>\n