{"id":23373,"date":"2022-11-22T07:51:00","date_gmt":"2022-11-22T07:51:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23373"},"modified":"2022-11-22T07:51:00","modified_gmt":"2022-11-22T07:51:00","slug":"putin-suprematia-fortei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/putin-suprematia-fortei\/","title":{"rendered":"Putin-suprema\u0163ia for\u0163ei"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-23374\" width=\"250\" height=\"385\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1.jpg 295w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1-195x300.jpg 195w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1-260x400.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/07-ap255-foto1-160x246.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px\" \/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Cea mai recent\u0103 carte publicat\u0103 de istoricul Armand Go\u015fu \u2013 <em>Putin, obsesia Imperiului<\/em> (Editura <em>Polirom<\/em>, Ia\u015fi, 2022) \u2013 a fost lansat\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u00een primele zile ale lunii noiembrie. Volumul antologheaz\u0103 articolele scrise de autor \u00een perioada 2006-2022.<\/p>\n\n\n\n<p>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la ora actual\u0103 Armand Go\u015fu este cel mai calificat analist a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rusia \u015fi \u00een \u00eentreg spa\u0163iul ex-sovietic, al rela\u0163iilor Rusiei cu Vestul ca \u015fi cu \u0163\u0103rile odinioar\u0103 parte a URSS. \u00cendeosebi Turkmenistan, Kazahstan, Georgia, Armenia, Belarus. Armand Go\u015fu este un bun cunosc\u0103tor de limba rus\u0103, a\u015fa c\u0103 are acces direct la presa de la Moscova. Lucrul acesta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 nu depinde de ceea ce se scrie pe toate aceste teme \u00een limba englez\u0103. Unde mai pui c\u0103 a beneficiat de c\u00e2teva stagii de documentare \u00een Rusia, iar sovietologia \u015fi rusistica reprezint\u0103 specializarea lui academic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>2006 \u2013 2022 \u00eenseamn\u0103 intervalul ce cuprinde m\u0103car o parte din primele dou\u0103 mandate de pre\u015fedinte ale lui Putin. \u015ei vremea \u00een care acesta a fost premier, iar Dmitri Medvedev pre\u015fedinte. Ca \u015fi evenimentele consumate dup\u0103 ce, prin modificarea \u00een interes propriu a Constitu\u0163iei, Vladimir Vladimirovici a revenit la Kremlin. Loc \u00een care se afl\u0103 \u015fi ast\u0103zi, nimeni neput\u00e2nd deocamdat\u0103 s\u0103 spun\u0103 cu exactitate pentru c\u00e2t timp de aici \u00eencolo.<\/p>\n\n\n\n<p>A\u015fa cum era firesc, \u00eentre 2006 \u015fi 2022, Armand Go\u015fu a scris \u00een repetate r\u00e2nduri despre sinusoida rela\u0163iilor ruso-ucrainene. A comentat \u015fi analizat evenimentele din perioada \u00een care Putin vorbea cu teatral\u0103 emo\u0163ie despre \u201epoporul frate ucrainean\u201d pe care era mai mult dec\u00e2t firesc ca Rusia s\u0103 \u00eel ajute, livr\u00e2ndu-i la costuri mult sub pre\u0163ul pie\u0163ei gaz, \u015fi ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 ce ucrainenii nu l-au votat la alegerile preziden\u0163iale pe Viktor Ianukovici, candidatul sus\u0163inut de Rusia, prefer\u00e2ndu-l pe pro-occidentalul Viktor Iu\u015fcenko. Dejuc\u00e2nd \u00een acest fel planurile prin care Moscova inten\u0163iona s\u0103 \u00ee\u015fi exercite pe mai departe controlul asupra Kievului. Armand Go\u015fu s-a aplecat \u00een analizele sale \u015fi de ocuparea prin for\u0163\u0103 a Crimeii, \u015fi de felul \u00een care Ucraina a devenit \u201esacul de box al Rusiei\u201d, a urm\u0103rit evolu\u0163ia <em>meciului <\/em>ruso-ucrainian \u00eentre 2012 \u015fi februarie 2022, \u015fi ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103. Ultima secven\u0163\u0103 a c\u0103r\u0163ii se cheam\u0103 <em>Ucraina<\/em>. <em>De la cearta pe conducta de gaz la r\u0103zboiul cu Rusia<\/em>. Ultimul comentariu din sus-men\u0163ionata secven\u0163\u0103 se cheam\u0103 <em>Contraofensiva ucrainean\u0103. Putin \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 Imperiul<\/em> \u015fi a ap\u0103rut \u00een revista 22 la data de 20 septembrie 2022. Comentariul se \u00eencheie cu urm\u0103toarea fraz\u0103: \u201ePutin \u015fi-a aruncat \u0163ara cu cel pu\u0163in dou\u0103 decenii \u00eenapoi. Rusia de ast\u0103zi nu mai apar\u0163ine lumii civilizate. Poate c\u0103 asta era <em>opera\u0163iunea special\u0103<\/em> proiectat\u0103 de pre\u015fedintele rus: s\u0103 distrug\u0103 Rusia. Dac\u0103 acesta a fost planul lui \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a reu\u015fit.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><em>Putin, obsesia Imperiului<\/em> dispune \u015fi de un <em>Cuv\u00e2nt \u00eenainte<\/em>, datat 16 octombrie 2022. Adic\u0103 redactat \u00eenainte cu aproape o lun\u0103 ca Putin s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 \u00eenghit\u0103 marea umilin\u0163\u0103 a retragerii de la Herson. Care ar putea, \u00een opinia multor anali\u015fti, s\u0103 reprezinte semnalul c\u0103 zilele lui Putin la Kremlin sunt num\u0103rate. \u00cen acest <em>Cuv\u00e2nt \u00eenainte<\/em>, Armand Go\u015fu atrage aten\u0163ia asupra imensei distan\u0163e dintre acel Putin care, odat\u0103 ajuns la putere, visa \u015fi chiar promitea cu voce tare refacerea Imperiului \u015fi Vladimir Vladimirovici care, dup\u0103 cum se prezint\u0103 lucrurile ast\u0103zi, ar avea toate \u015fansele s\u0103 fie numit \u00een viitoarele c\u0103r\u0163i de istorie <em>groparul Rusiei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Or, tocmai acest traiect \u00eel redeseneaz\u0103 cu maxim\u0103 aten\u0163ie \u015fi riguros documentat cartea lui Armand Go\u015fu. O face, preciz\u00e2nd \u015fi argument\u00e2nd la ce fel de imperiu visa Putin. Da, e adev\u0103rat, Vladimir Vladimirovici a spus odat\u0103 c\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice a \u00eensemnat cel mai mare dezastru istoric al secolului al XX- lea. Nu l-a iertat niciodat\u0103 pentru asta pe Mihail Sergheevici Gorbaciov \u015fi lucrul acesta a putut fi observat cu ochiul liber \u00een conduita lui cu ocazia decesului ultimului pre\u015fedinte sovietic. Putin nu \u015fi-a dorit \u00eens\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 refac\u0103 imperiul sovietic. Nu a inten\u0163ionat s\u0103 fie nici un nou Lenin, nici un alt Stalin, nici un alter-ego al lui Brejnev. Imperiul la a c\u0103rui refacere <em>a trudit<\/em> Putin, foarte adesea p\u0103c\u0103lind Occidentul care, \u00eentr-o vreme, l-a creditat a fi un lider politic mustind de bune inten\u0163ii, a fost cel din vremea \u0163arilor. A se vedea \u00een acest sens secven\u0163a <em>Rusia \u015fi Vestul<\/em>. <em>Vremea revan\u015fei<\/em>. Fire\u015fte, a urmat \u015fi dezvr\u0103jirea. Una cum nu se poate mai dramatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Putin provine din r\u00e2ndurile cadrelor KGB. \u00cen toate opera\u0163iunile sale a contat pe urma\u015ful acestuia, FSB. Cu ajutorul FSB \u015fi al altor institu\u0163ii de for\u0163\u0103 i-a \u00eenl\u0103turat \u015fi pe <em>oligarhii<\/em> lui El\u0163in, \u00eenlocuindu-i cu a\u015fa-numi\u0163ii <em>silovki<\/em>, \u015fi pe opozan\u0163i (a se vedea cazurile Anna Politkovskaia \u015fi Navaln\u00e2i), \u015fi l-a adus aproape pe patriarhul Kirill. \u015ei el legat de KGB. Iar \u00een aceste zile ale r\u0103zboiului cu Ucraina, Kirill a jucat \u015fi joac\u0103 unul dintre cele mai diavole\u015fti roluri. Da, e adev\u0103rat fo\u015ftii lideri comuni\u015fti au avut \u00een subordinea lor <em>CEKA<\/em>, <em>NKVD<\/em> sau <em>KGB<\/em>. Numai c\u0103 \u015fi \u0163arii au avut propria lor poli\u0163ie, at\u00e2t de temuta <em>Ohrana<\/em>. Nu, Putin nu vrea s\u0103 fie noul Stalin, \u00eens\u0103 nu admite s\u0103 se r\u00e2d\u0103 de acesta.<\/p>\n\n\n\n<p>Da, Armand Go\u015fu anticipeaz\u0103 c\u0103 Putin ar putea fi groparul Rusiei. Multe dintre desenele lui Dan Perjovschi, generos reproduse \u015fi risipite \u00een carte, par a sublinia ideea. Go\u015fu nu risc\u0103 s\u0103 prognozeze c\u00e2nd va c\u0103dea de la putere Putin \u015fi nici ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla dup\u0103 aceea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2021, lui Armand Go\u015fu \u00eei ap\u0103rea, tot la editura <em>Polirom<\/em>, un volum intitulat <em>Rusia<\/em>. O ecua\u0163ie complicat\u0103. L-am comentat, iar \u00een cuprinsul recenziei mele l-am citat pe marele regizor Peter Brook care spunea c\u0103 <em>Rusia are nevoie de un \u0163ar care s\u0103 o domine \u015fi s-o exprime<\/em>. Doamne fere\u015fte ca Rusia s\u0103 resimt\u0103 aceast\u0103 nevoie \u015fi dup\u0103 ie\u015firea din scen\u0103 a lui Putin. (<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Preluare de pe <em>contributors.ro<\/em>.)<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Mircea MORARIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cea mai recent\u0103 carte publicat\u0103 de istoricul Armand Go\u015fu \u2013 Putin, obsesia Imperiului (Editura Polirom, Ia\u015fi, 2022) \u2013 a fost lansat\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u00een primele zile ale lunii noiembrie. Volumul antologheaz\u0103 articolele scrise de autor \u00een perioada 2006-2022. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103,&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/putin-suprematia-fortei\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,462],"tags":[],"class_list":["post-23373","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-255"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23373","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23373"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23373\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23375,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23373\/revisions\/23375"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23373"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23373"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23373"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}