de prof. dr. Mihai \u015eURUBARU<\/p>\n
Sub semn\u0103tura prof. Mihai \u015eurubaru, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e istorice, colaborator al revistei noastre, a ap\u0103rut, la \u00eenceputul anului 2013, cea de a dou\u0103sprezecea carte (men\u0163ionat\u0103 \u00een titlul de mai sus), la fel ca precedentele, rod al unei cercet\u0103ri ce demonstreaz\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, acribia cu care distinsul autor s-a aplecat, de-a lungul anilor, asupra documentelor, sco\u0163\u00e2nd la lumin\u0103, din pr\u0103fuitele arhive, m\u0103rturii referitoare la existen\u0163a de decenii, de secole chiar, a unor institu\u0163ii ce au avut, \u00een timp, contribu\u0163ii aparte \u00een evolu\u0163ia social\u0103, cultural\u0103, economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
Cartea la care ne referim \u00een continuare \u2013 <\/b>Banca Popular\u0103 \u00abSporul\u00bb din Buhu\u015fi \u2013 <\/i>este o continuare a celei, editate \u00een 2012, B\u0103nci populare \u00een Jude\u0163ul Neam\u0163<\/i>, vol. I-II, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 Ora\u015ful Buhu\u015fi de ast\u0103zi, din punct de vedere administrativ, a f\u0103cut parte din Jude\u0163ul Neam\u0163, iar Banca Popular\u0103 Sporul<\/i> era subordonat\u0103 Federalei Alexandru cel Bun<\/i> din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
A\u015fa cum ne-a obi\u015fnuit, cu celelalte c\u0103r\u0163i ale sale, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, profesorul dr. Mihai \u015eurubaru d\u0103 dovad\u0103 de o \u015ftiin\u0163\u0103 aparte \u00een selectarea \u015fi sistematizarea materialelor documentare recoltate<\/i> din arhive, repartiz\u00e2ndu-le pe c\u00e2teva domenii de interes, destinate mai multor posibile categorii de cititori, domenii structurate \u00een c\u00e2teva capitole (\u2026p\u00e2n\u0103 la 1925<\/i>; \u2026la 1925<\/i>; \u2026dup\u0103 anul 1925<\/i>; activitatea b\u0103ncii<\/i>\u2026; \u2026la 1947<\/i>; anexe<\/i>) \u015fi subcapitole (\u00cenceputurile<\/i>; membrii<\/i>; organele de conducere<\/i>; localul<\/i>; capitalul<\/i> \u015f. a.), toate cu scopul, nedeclarat, dar evident, de a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea unor posibile \u00eentreb\u0103ri venite din partea celor interesa\u0163i.<\/p>\n
Deosebit de importante, pe l\u00e2ng\u0103 informa\u0163iile de ordin bancar-statistic (m\u0103rimea depunerilor, fructificarea lor, dob\u00e2nda, \u00eemprumuturi \u015f.a.) ale b\u0103ncii din Buhu\u015fi (care, dup\u0103 m\u0103rimea capitalului v\u0103rsat<\/i>, \u00een 1919, se situa pe locul patru \u00een ierarhia celor 54 de b\u0103nci afiliate la Federala Alexandru<\/i> cel Bun<\/i> din Piatra-Neam\u0163, dup\u0103 B\u0103ncile P\u0103strarea<\/i> din Tazl\u0103u, Sfin\u0163ii Arhangheli<\/i> din Bozieni (de Sus, n. n. c. t.) \u015fi Sf\u00e2ntul Neculai<\/i> din R\u0103uce\u015fti), sunt preciz\u0103rile referitoare la localitatea Buhu\u015fi (prin 1929, popula\u0163ia dep\u0103\u015fea cu pu\u0163in 12. 000 de locuitori, existen\u0163i \u00een peste 1. 600 de familii, din care 50% erau evrei; mai erau alte trei b\u0103nci comerciale, care percepeau dob\u00e2nzi, la \u00eemprumuturi, \u00eentre 36-50%, \u00een timp ce d\u0103deau dividende de 20-22% \u015fi dob\u00e2nzi la depuneri de 11-14%, conf. unei situa\u0163ii din 31 decembrie 1927), la denumirea str\u0103zilor \u015fi la activitatea cultural\u0103 (\u00een 1926, \u00een localul b\u0103nicii, func\u0163iona o bibliotec\u0103 Lumina<\/i>, cu 924 volume, legate \u00een cea mai mare parte, cu con\u0163inut literar, \u015ftiin\u0163ific, de igien\u0103 \u015fi medicin\u0103 popular\u0103, legi \u015fi c\u0103r\u0163i cooperatiste, precum \u015fi revistele\u00abVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u00bb \u015fi \u00abAlbina<\/i>. Numai dup\u0103 un an, \u00een 1927, biblioteca va num\u0103ra peste 1. 500 de volume; tot \u00een cl\u0103direa b\u0103nicii, func\u0163iona \u015fi cinematograful acesteia, cu un aparat cinematografic care d\u0103dea rezultate bune<\/i>.), <\/i>Demn de men\u0163ionat este \u015fi destinul B\u0103ncii Sporul<\/i> din Buhu\u015fi, dup\u0103 cel de Al Doilea R\u0103zboi Mondial, de la efectele reformei monetare din 1947 (c\u00e2nd unitatea avea un cont de lei stabiliza\u0163i bloca\u0163i la B. N. R.<\/i>), la na\u0163ionalizarea din 1948 \u015fi p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ia cl\u0103dirii (cea mai frumoas\u0103 din localitate), \u00eentr-un incendiu din 1961, dup\u0103 care nu a mai r\u0103mas dec\u00e2t imagine, imortalizat\u0103 \u00eentr-o fotografie, pe care autorul a postat-o pe coperta I, \u015fi o alta pe ultima pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n
O carte ce merit\u0103 consultat\u0103, o carte de suflet, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 prof. dr. Mihai \u015eurubaru s-a n\u0103scut \u015fi a frecventat \u015fcoala, p\u00e2n\u0103 la absolvirea cursurilor liceale, la v\u00e2rsta de 18 ani, la Buhu\u015fi.<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de prof. dr. Mihai \u015eURUBARU Sub semn\u0103tura prof. Mihai \u015eurubaru, doctor \u00een \u015ftiin\u0163e istorice, colaborator al revistei noastre, a ap\u0103rut, la \u00eenceputul anului 2013, cea de a dou\u0103sprezecea carte (men\u0163ionat\u0103 \u00een titlul de mai sus), la fel ca precedentele, rod…<\/p>\n