{"id":23763,"date":"2023-02-22T11:22:01","date_gmt":"2023-02-22T11:22:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23763"},"modified":"2023-02-22T14:13:13","modified_gmt":"2023-02-22T14:13:13","slug":"scrisori-din-basarabia-15","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/scrisori-din-basarabia-15\/","title":{"rendered":"Scrisori din Basarabia"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Profesorul Alexandru Mo\u015fanu \u2013 promotor al rom\u00e2nismului \u00een Republica Moldova<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Profesorul Alexandru Mo\u015fanu a fost un excelent cercet\u0103tor al Istoriei Rom\u00e2nilor, un profesor erudit, stimat de studen\u0163i, doctoranzi, colegi, a fost un om politic care a avut un rol deosebit \u00een Mi\u015fcarea de Rena\u015ftere Na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni \u015fi \u00een desp\u0103r\u0163irea lor de imperiul sovietic. (…) Deocamdat\u0103 nu a fost redactat\u0103\/publicat\u0103 o biografie a Profesorului, nu au fost adunate toate articolele \u00eentr-un volum, nu s-au \u00eentreprins \u00eenc\u0103 suficiente ac\u0163iuni menite s\u0103-i \u00eenve\u015fniceasc\u0103 memoria. Iat\u0103 de ce este important s\u0103 scoatem \u00een eviden\u0163\u0103 cele mai importante etape ale vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii Profesorului Alexandru Mo\u015fanu. Mul\u0163umim \u015fi pe aceast\u0103 cale redac\u0163iei revistei \u201eLimba Rom\u00e2n\u0103\u201d pentru interesul manifestat fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n

Alexandru Mo\u015fanu s-a n\u0103scut la 19 iulie 1932, \u00een satul Brani\u015fte, jude\u0163ul B\u0103l\u0163i, Rom\u00e2nia. \u00cen 1939 a fost \u00eenscris la \u015fcoala primar\u0103 din sat. Dar, la 28 iunie 1940, a-tot \u015fi a-toate \u201eeliberatoare\u201d Rusia (URSS) ajunge cu tancurile la Prut \u015fi impune Rom\u00e2niei o nou\u0103 frontier\u0103. Din Autobiografia sa oficial\u0103 deducem c\u0103 dup\u0103 absolvirea Colegiului pedagogic din B\u0103l\u0163i, din1952, Alexandru Mo\u015fanu a urmat Facultatea de Istorie \u015fi Filologie a Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moldova, apoi, aproape dou\u0103 decenii (1957- 1976), a activat \u00een cadrul Institutului de Istorie al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, de\u0163in\u00e2nd func\u0163iile de cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific inferior (1957-1966), secretar \u015ftiin\u0163ific (1966-1970), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific superior (1970-1976).<\/p>\n\n\n\n

Alte dou\u0103 decenii (decembrie 1976 \u2013 iunie 1997) a activat \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moldova (USM) \u00een calitate de lector superior, de conferen\u0163iar, apoi de profesor (1976-1980). A fost ales \u015fef al Catedrei de istorie contemporan\u0103 universal\u0103 (1980-1990), decan (1989-1990). Profesorul Alexandru Mo\u015fanu a contribuit la preg\u0103tirea unei pleiade de istorici, \u015ftiind s\u0103-i \u00eendrume \u015fi s\u0103-i sprijine pe tinerii capabili, mul\u0163i dintre ei \u015fi-au format o con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 clar\u0103 \u015fi au ocupat o pozi\u0163ie activ\u0103 \u00een via\u0163a social\u0103. (…)<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen perioada regimului totalitar-comunist, Mo\u015fanu a fost supus, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, maltrat\u0103rilor politice. La 15 septembrie 1970, a fost \u201eascultat\u201d la \u015fedin\u0163a Biroului CC al PCM, fiind \u201ecriticat\u201d pentru comiterea unor \u201egre\u015feli\u201d politice grave \u00een reflectarea realit\u0103\u0163ilor politice din Rom\u00e2nia din anii 1944-1970 \u015fi destituit din func\u0163ia de secretar \u015ftiin\u0163ific al Institutului de Istorie, pe motiv de na\u0163ionalism. \u201eSubversive\u201d s-au dovedit a fi \u015fi prelegerile \u0163inute \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor \u00een s\u0103lile de curs. (…) \u00cen 1989, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi de la USM, a fost acuzat pentru activitatea sa de mobilizare a tineretului studios \u015fi a profesorilor la lupta \u00eempotriva politicii antina\u0163ionale a conducerii de partid din Moldova.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201980 ai secolului trecut Alexandru Mo\u015fanu s-a \u00eencadrat activ \u00een Mi\u015fcarea de Rena\u015ftere Na\u0163ional\u0103. A f\u0103cut parte din grupul de ini\u0163iativ\u0103 al Mi\u015fc\u0103rii Democratice pentru Sus\u0163inerea Restructur\u0103rii, a participat la primele manifest\u0103ri democratice ale studen\u0163ilor \u015fi profesorilor de la USM, la mitingurile \u015fi demonstra\u0163iile de mas\u0103, la ac\u0163iunile de pichetare ale CC al PC din Moldova. A contribuit la constituirea Frontului Popular din Moldova, fiind ales \u00een organele de conducere ale acestei mi\u015fc\u0103ri. De asemenea, a avut o mare contribu\u0163ie la convocarea Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale din 31 august 1989, la care s-a pledat pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi alfabetul latin. (…)<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201980 \u2013 \u00eenceputul anilor \u201990 ai secolului trecut, \u00een fa\u0163a istoricilor din Republica Moldova ap\u0103ruse problema denumirii disciplinei istoria<\/em><\/strong> predat\u0103 \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar \u015fi universitar. Unii istorici au propus \u201eIstoria Moldovei\u201d. Ap\u0103rea \u00eentrebarea \u201eCare Moldov\u0103? A Principatului medieval Moldova? Sau a RSS Moldovene\u015fti?\u201d Al\u0163i istorici au propus \u201eIstoria plaiului natal\u201d etc. \u015ei atunci Profesorul Alexandru Mo\u015fanu a convins speciali\u015ftii \u00een domeniu: corect este \u201eIstoria Rom\u00e2nilor\u201d. \u00cen situa\u0163ia \u00een care un popor este divizat \u00een mai multe state, \u00een a\u015fa caz este studiat\u0103 istoria neamului, a poporului. Astfel, istoricii din Chi\u015fin\u0103u, dar \u015fi colegii lor din republic\u0103, inclusiv o bun\u0103 parte din istoricii alolingvi, au acceptat denumirea de Istoria Rom\u00e2nilor. Ceva mai t\u00e2rziu, Academia Rom\u00e2n\u0103 a scos de sub tipar edi\u0163iile academice ale trecutului poporului nostru, numite Istoria Rom\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitate de deputat, pre\u015fedinte al comisiilor parlamentare \u015fi pre\u015fedinte al Parlamentului, Alexandru Mo\u015fanu a contribuit la decretarea Tricolorului ca drapel de stat \u015fi a Stemei Republicii Moldova. De asemenea a avut un rol deosebit de important \u00een preg\u0103tirea \u015fi desf\u0103\u015furarea, \u00eentre 26 \u015fi 28 iunie 1991, la Chi\u015fin\u0103u, a Conferin\u0163ei \u015ftiin\u0163ifice interna\u0163ionale \u201ePactul Ribbentrop-Molotov \u015fi consecin\u0163ele sale pentru Basarabia\u201d, prezent\u00e2nd raportul de baz\u0103 la acel memorabil for \u015ftiin\u0163ific. Cu competen\u0163a profesional\u0103 care-i era caracteristic\u0103, a expus succint soarta dramatic\u0103 a rom\u00e2nilor dintre Prut \u015fi Nistru pe parcursul a circa dou\u0103 secole: \u00een 1812 Basarabia devine victima expansionismului rusesc, istoria repet\u00e2ndu-se \u00een 1940, c\u00e2nd, \u00een urma \u00een\u0163elegerilor secrete dintre Hitler \u015fi Stalin, Basarabia, nordul Bucovinei, \u0162inutul Her\u0163a, precum \u015fi c\u00e2teva insule de la Gurile Dun\u0103rii au fost r\u0103pite de sovietici, iar popula\u0163ia din aceste teritorii, majoritar rom\u00e2neasc\u0103, a trecut din nou prin \u00eencerc\u0103ri deosebit de tragice \u2013 teroare, \u00eenfometare, colectivizare \u00een mas\u0103 a \u0163\u0103ranilor, deportare \u00een Siberia etc. (…)<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00centr-o situa\u0163ie politic\u0103 foarte complicat\u0103, Alexandru Mo\u015fanu a condamnat cu fermitate puciul de la Moscova din august 1991, a preg\u0103tit \u015fi a condus Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 din 27 august 1991, particip\u00e2nd, al\u0103turi de al\u0163i deputa\u0163i, la elaborarea Declara\u0163iei de Independent\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Profesorul Alexandru Mo\u015fanu a pledat vehement pentru lichidarea consecin\u0163elor nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov, a comb\u0103tut concep\u0163iile ne\u00eentemeiate ale istoriografiei sovietice referitoare la existen\u0163a \u201epoporului moldovenesc\u201d deosebit de cel rom\u00e2n \u015fi a \u201elimbii moldovene\u015fti\u201d diferit\u0103 de cea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prin cuv\u00e2ntul scris \u015fi rostit, Alexandru Mo\u015fanu a pledat pentru reabilitarea adev\u0103rului istoric despre unitatea rom\u00e2neasc\u0103, despre caracterul rom\u00e2nesc al Basarabiei. Constant\u0103 \u015fi consecvent\u0103 a fost pozi\u0163ia sa \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte predarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de toate gradele din Republica Moldova a obiectului \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Recunosc\u00e2ndu-i-se \u00eenalta calificare \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00een 1993, a fost ales Membru de Onoare al Academiei Rom\u00e2ne. A fost (din 1997) fondator \u015fi redactor-\u015fef al revistei de istorie \u015fi cultur\u0103 \u201eDestin Rom\u00e2nesc\u201d. Distribuit\u0103 \u00een toate zonele populate de rom\u00e2ni, pentru \u00eenalta \u0163inut\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, pentru devotamentul fa\u0163\u0103 de problematica basarabean\u0103 \u015fi cea pan-rom\u00e2n\u0103, publica\u0163ia a fost \u00eenalt apreciat\u0103 de speciali\u015ftii din domeniu. (N.R.<\/strong> \u2013 Revista Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em>, nr. 7-12, anul 2022)<\/p>\n\n\n\n

Anatol PETRENCU<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Profesorul Alexandru Mo\u015fanu \u2013 promotor al rom\u00e2nismului \u00een Republica Moldova Profesorul Alexandru Mo\u015fanu a fost un excelent cercet\u0103tor al Istoriei Rom\u00e2nilor, un profesor erudit, stimat de studen\u0163i, doctoranzi, colegi, a fost un om politic care a avut un rol deosebit…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,468],"tags":[],"class_list":["post-23763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-258"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23763"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23763\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23767,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23763\/revisions\/23767"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}