<\/p>\n\n\n\n
Proiectarea didactic\u0103 \u2013 baza unui demers didactic de calitate<\/p>\n\n\n\n
Pentru a putea discuta despre un demers didactic de calitate ar trebui s\u0103 avem \u00een vedere urm\u0103torul principiu: calitatea educa\u0163iei reprezint\u0103 ansamblul caracteristicilor unui furnizor \u015fi ale programului acestuia prin care sunt \u00eendeplinite a\u015ftept\u0103rile beneficiarilor \u015fi standardele de calitate. Din perspectiva acestei defini\u0163ii exist\u0103 o latur\u0103 subiectiv\u0103<\/em> (\u201ea\u015ftept\u0103rile beneficiarilor\u201d care difer\u0103 de la o unitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la alta), precum \u015fi una obiectiv\u0103<\/em> (\u201estandardele de calitate\u201d care sunt acelea\u015fi at\u00e2t pentru unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de stat, c\u00e2t \u015fi pentru cele din mediul privat).<\/p>\n\n\n\n Edward Deming \u2013 considerat \u201ep\u0103rintele\u201d mi\u015fc\u0103rii moderne \u00een domeniul calit\u0103\u0163ii \u2013 a introdus no\u0163iunea de \u201eciclu de proiectare al produsului\u201d, iar acest\u0103 no\u0163iune este definitorie \u015fi pentru demersul didactic personalizat de c\u0103tre fiecare dasc\u0103l \u00een clasa de elevi:<\/p>\n\n\n\n Prin intermediul etapei de PLANIFICARE se determin\u0103 obiectivele \u015fi drumul care trebuie urmat pentru a le atinge. Reprezint\u0103 o hart\u0103 de care depind cele dou\u0103 procese ulterioare \u015fi trebuie s\u0103 fie str\u00e2ns legat\u0103 de obiectivul calit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n Etapa de IMPLEMENTARE reprezint\u0103 punerea \u00een aplicare, realizarea activit\u0103\u0163ii proiectate.<\/p>\n\n\n\n VERIFICAREA presupune culegerea de informa\u0163ii prin observare direct\u0103, interviu individual \u015fi\/sau de grup, chestionare, ancheta etc, feed-back de la beneficiari. Astfel, se identific\u0103 punctele slabe \u015fi m\u0103surile de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire necesare \u00een etapa urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u0162IREA reprezint\u0103 motorul \u00eentregii activit\u0103\u0163i \u00eentruc\u00e2t stabile\u015fte pe baza experien\u0163ei anterioare punctele slabe \u015fi m\u0103surile de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Este etapa \u00een care e nevoie de reflec\u0163ie, de analiza efectelor \u015fi identificarea cauzelor care au dus la rezultate slabe, sau neperformante, \u00een scopul ob\u0163inerii unor rezultate mai bune.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, \u201e\u00eenv\u00e2rtind Cercul lui Deming<\/em>\u201d \u00een rela\u0163ia cu elevii, \u00een demersul didactic, gener\u0103m calitate. Scopul evalu\u0103rii\/autoevalu\u0103rii este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii, adic\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rezultatelor; nu evalu\u0103m doar ca s\u0103 constat\u0103m, ci s\u0103 trecem la etapa de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest articol vom discuta despre prima etap\u0103, cea a PLANIFIC\u0102RII, de la care porne\u015fte totul.<\/p>\n\n\n\n La nivel didactic, pedagogic, termenii de planificare \u015fi proiectare au devenit sinonime \u00eentruc\u00e2t ambele procese \u00ee\u015fi aduc aportul \u00een activitatea dasc\u0103lilor, care devine cu at\u00e2t mai rodnic\u0103 cu c\u00e2t este mai temeinic \u015fi mai minu\u0163ios preg\u0103tit\u0103. O proiectare care s\u0103 duc\u0103 la atingerea scopurilor \u015fi a obiectivelor propuse presupune at\u00e2t o abordare creativ\u0103 (act inedit \u015fi irepetabil al educatorului), c\u00e2t \u015fi preocuparea de a oferi acestei activit\u0103\u0163i un maximum rigoare, dat\u0103 de respectarea principiilor pedagogice \u015fi metodologice. Cele dou\u0103 laturi ale planific\u0103rii presupun, din partea celui ce proiecteaz\u0103, VOCA\u0162IE \u015fi PROFESIONALISM.<\/p>\n\n\n\n O proiectare modern\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163e ca:<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 con\u0163in\u0103 informa\u0163ii utile, bine organizate, noi, incitante, interactive, motivante;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 se constituie \u00een suportul necesar \u00eendeplinirii obiectivelor cursului;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 r\u0103spund\u0103 stilurilor diferite de \u00eenv\u0103\u0163are;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 foloseasc\u0103 experien\u0163a anterioar\u0103 a participan\u0163ilor;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 fie orientat\u0103 spre practic\u0103;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 conduc\u0103 la reflec\u0163ie, la noi c\u0103ut\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n O experien\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are autentic\u0103 nu se poate rezuma doar la activarea capacit\u0103\u0163ilor cognitive. Ea se apropie de autenticitate atunci c\u00e2nd implic\u0103 multidimensional individul, nu doar cognitiv, ci \u015fi social, emo\u0163ional \u015fi ac\u0163ional. A\u015fadar, \u00een proiectarea unei experien\u0163e de \u00eenv\u0103\u0163are este nevoie de atingerea concomitent\u0103 a c\u00e2t mai multora dintre cele patru dimensiuni men\u0163ionate.<\/p>\n\n\n\n Putem discuta de respectarea cerin\u0163elor enumerate mai sus at\u00e2t la nivelul macroproiect\u0103rii, c\u00e2t \u015fi la cel al microproiect\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Consider\u00e2nd c\u0103 planificarea lec\u0163iilor \u015fi a materiei din cadrul unei discipline sunt subiecte de discu\u0163ie ce pot fi mai u\u015for documentate de c\u0103tre fiecare, prin studiu individual, ne vom referi \u00een continuare la \u00eentocmirea unui proiect de lec\u0163ie, piatr\u0103 de temelie al demersului didactic zilnic.<\/p>\n\n\n\n Astfel, putem lua ca reper metodologic urm\u0103torul model de etapizare a momentelor lec\u0163iei pentru lec\u0163ia de predare \u2013 \u00eenv\u0103\u0163are (de asimilare de noi cuno\u015ftin\u0163e), urm\u00e2nd s\u0103 avem \u00een vedere prezentarea celorlalte tipuri de lec\u0163ii \u00een articolele viitoare.<\/p>\n\n\n\n 1. Momentul organizatoric<\/em>: (Re)stabilirea ordinii, prezen\u0163a, asigurarea\/preg\u0103tirea celor necesare pentru desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii (c\u0103r\u0163i, caiete, fi\u015fe de lucru, jetoane, plan\u015fe, obiecte, aplica\u0163ii etc.)<\/p>\n\n\n\n 2. Captarea aten\u0163iei elevilor<\/em>: Valorificarea unui element (imagine, ghicitoare, povestire, \u00eenregistrare audio\/video, joc, obiect etc.) care s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia elevilor (urm\u00e2nd ca, pe parcursul lec\u0163iei, cadrul didactic s\u0103 foloseasc\u0103 alte metode care s\u0103 men\u0163in\u0103 aten\u0163ia elevilor) \u015fi s\u0103 faciliteze trecerea c\u0103tre transmiterea noilor con\u0163inuturi;<\/p>\n\n\n\n 3. (Re)actualizarea cuno\u015ftin\u0163elor asimilate anterior<\/em>: Verificarea temei pe care au avut-o elevii de realizat acas\u0103, discutarea anumitor elemente ale acesteia, precum \u015fi a con\u0163inuturilor asimilate anterior de c\u0103tre elevi.<\/p>\n\n\n\n 4. Anun\u0163area subiectului lec\u0163iei \u015fi a obiectivelor urm\u0103rite<\/em>: Li se va spune elevilor, de exemplu, c\u0103 \u00een lec\u0163ia respectiv\u0103 \u00ee\u015fi vor \u00eembog\u0103\u0163i cuno\u015ftin\u0163ele despre … \u015fi c\u0103 va fi util pentru… cu scopul de a-i motiva s\u0103 participe.<\/p>\n\n\n\n 5. Prezentarea optim\u0103 a noilor con\u0163inuturi<\/em>: Cadrul didactic va aduce \u00een aten\u0163ia elevilor no\u0163iunile\/cuno\u015ftin\u0163ele noi, care ar trebui s\u0103 derive din cele asimilate anterior, s\u0103 fie legate de concret, de practic\u0103. Modul \u00een care acestea sunt prezentate vor \u0163ine treaz interesul elevilor \u015fi \u00een etapa urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n 6. Dirijarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii<\/em>: \u00cendrumarea elevilor \u00een procesul de descoperire\/asimilare a noilor con\u0163inuturi.<\/p>\n\n\n\n 7. Asigurarea reten\u0163iei \u015fi a transferului<\/em>: Valorificarea cuno\u015ftin\u0163elor asimilate \u00een contexte diferite.<\/p>\n\n\n\n 8. Evaluare<\/em>: Aprecieri generale \u015fi individuale legate de gradul de participare al elevilor la lec\u0163ie \u015fi de calitatea r\u0103spunsurilor oferite.<\/p>\n\n\n\n 9. Tema pentru acas\u0103<\/em>: Tema trebuie s\u0103 fie echilibrat\u0103 din punct de vedere cantitativ, relevant\u0103 pentru con\u0163inuturile predate, diferen\u0163iat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Prof. Ioana POE\u0162ELEA<\/em><\/p>\n\n\n\n Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201f, Piatra-Neam\u0163<\/em><\/p>\n\n\n\n Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n – FSLI \u015fi Funda\u0163ia Dreptul la Educa\u0163ie, OTP Bank, Rom\u00e2nia, 2020, Manualul formatorului \u2013 Lec\u0163ia online<\/em>;<\/p>\n\n\n\n – I. Cerghit, I. T. Radu, E. Popescu, L. Vl\u0103sceanu, Didactica, Manual pentru clasa a X-a \u015fcoli normale<\/em>, EDP, Bucure\u015fti, 1991.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Proiectarea didactic\u0103 \u2013 baza unui demers didactic de calitate Pentru a putea discuta despre un demers didactic de calitate ar trebui s\u0103 avem \u00een vedere urm\u0103torul principiu: calitatea educa\u0163iei reprezint\u0103 ansamblul caracteristicilor unui furnizor \u015fi ale programului acestuia prin care…<\/p>\n