{"id":23897,"date":"2023-03-20T12:52:13","date_gmt":"2023-03-20T12:52:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23897"},"modified":"2023-03-20T12:52:13","modified_gmt":"2023-03-20T12:52:13","slug":"valente-educative-ale-marilor-muzee-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/valente-educative-ale-marilor-muzee-i\/","title":{"rendered":"Valen\u0163e educative ale marilor muzee (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Neuschwanstein \u015fi Linderhof<\/p>\n\n\n\n

Castelul Neuschwanstein \u015fi palatul Linderhof sunt dou\u0103 edificii de vis, legate de numele, via\u0163a \u015fi ambi\u0163iile excentricului \u015fi romanticului rege Ludwig al II-lea al Bavariei.<\/p>\n\n\n\n

Castelul, \u00een\u0103l\u0163at \u00een decorul maiestuos al Alpilor Bavarezi este considerat cel mai \u00eenc\u00e2nt\u0103tor din lume. Walt Disney, un alt creator de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii fermecate a realizat castelul Frumoasei Adormite dup\u0103 modelul oferit de Neuschwanstein, pe care l-a p\u0103strat apoi \u015fi ca generic la \u00eenceputul produc\u0163iilor sale.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a-i \u00een\u0163elege farmecul, trebuie s\u0103 vedem la fa\u0163a locului cum turlele castelului, de culoarea filde\u015fului se ridic\u0103 gra\u0163ioase pe fundalul de un verde \u00eentunecat al brazilor, de parc\u0103 ar fi f\u0103cute din vat\u0103 de zah\u0103r. Povestea acestuia \u00eencepe \u00een anul 1869 c\u00e2nd regele \u00ee\u015fi propune s\u0103 construiasc\u0103 un castel mai \u201emedieval\u201d dec\u00e2t oricare construit \u00een evul mediu. Viziunea sa romantic\u0103 s-a reflectat \u00een alegerea unui scenograf \u00een loc de un arhitect pentru a realiza proiectul. Regele iubea legendele \u015fi a cerut ca pe pere\u0163i s\u0103 fie pictate pove\u015ftile eroilor medievali, \u00een special cea a lui Lohengrin \u2013 Cavalerul Lebedei, care devenise un personaj important \u00een imagina\u0163ia lui Ludwig. De altfel, dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 traducem denumirea castelului ar rezulta ceva legat de \u201eNoua Leb\u0103d\u0103 de Piatr\u0103\u201d (neu \u2013 nou; schwan \u2013 leb\u0103d\u0103; stein \u2013 piatr\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Obsesia regelui pentru acest personaj l-a atras c\u0103tre compozitorul Richard Wagner, care a devenit idolul s\u0103u, ei transform\u00e2ndu-se \u00een colaboratori artistici \u015fi mai ales \u00een buni prieteni. F\u0103r\u0103 sprijinul lui Ludwig, Wagner nu ar fi putut s\u0103 pun\u0103 \u00een scen\u0103 \u201eTristan\u201d, \u201eInelul Nibelungilor\u201d sau s\u0103 compun\u0103 opera \u201eParsifal\u201d. Pe m\u0103sur\u0103 ce regele \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103 se petrecea o metamorfoz\u0103, \u015fi castelul lui Lohengrin devenea Castelul Graal din \u201eParsifal\u201d. Parsifal era unul din cavalerii Mesei Rotunde, care a reu\u015fit s\u0103 z\u0103reasc\u0103 Sf\u00e2ntul Graal. Ludwig \u00eei cuno\u015ftea povestea din copil\u0103rie \u015fi o scrisoare a lui c\u0103tre Wagner a fost cea care a inspirat prima schi\u0163are a operei de c\u0103tre marele compozitor. Sala Sf\u00e2ntului Graal este \u00eentruchipat\u0103 de fapt \u00een Sala Tronului la Neuschwanstein, dar mie mi-a pl\u0103cut cel mai mult Sala C\u00e2nt\u0103re\u0163ilor, realizat\u0103 \u00een perioada 1883-1884, pictat\u0103 cu scene din povestea lui Parsifal. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, aceast\u0103 sal\u0103, care te las\u0103 cu respira\u0163ia t\u0103iat\u0103, este expresia cea mai \u00eenalt\u0103 a geniului creatorilor castelului \u015fi a colabor\u0103rii dintre Ludwig, Wagner \u015fi proiectant, \u015fi ne d\u0103 cea mai clar\u0103 idee despre exuberan\u0163a \u015fi bog\u0103\u0163ia \u00eentregului edificiu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ca rezultat al \u00eenclina\u0163iei sale vis\u0103toare, Ludwig a neglijat treburile guvern\u0103rii iar tezaurul a fost sec\u0103tuit. Mini\u015ftrii s\u0103i au complotat s\u0103-i pun\u0103 cap\u0103t domniei, declar\u00e2ndu-l nebun. El a \u015fi r\u0103mas \u00een istorie, cu totul \u015fi cu totul nedrept, sub denumirea de \u201eRegele Nebun\u201d. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest aspect, veri\u015foara sa, Elisabeta de Austria, care \u00eel cuno\u015ftea mai bine dec\u00e2t oricine, a spus: \u201eRegele nu era nebun, era doar un excentric tr\u0103ind \u00eentr-o lume a visului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1886 regele a fost luat de la Neuschwanstein \u015fi \u00eenchis \u00een micul castel Berg. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, trupul s\u0103u \u015fi al celui care \u00eel supraveghea, doctorul Gudden, au fost g\u0103site \u00een apele lacului Stanberg. Asupra acestei mor\u0163i planeaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi un mare mister. Dar ceea ce a r\u0103mas \u00een urm\u0103 apar\u0163ine unei lumi eroice \u015fi \u00eensufle\u0163ite, iluzorii dar \u00een acela\u015fi timp trainice \u2013 pe care a creat-o rela\u0163ia \u00eentre regele Ludwig \u015fi Wagner. C\u00e2nd noi doi vom fi mor\u0163i<\/em> \u2013 \u00eei scria Ludwig lui Wagner \u2013 opera noastr\u0103 va continua s\u0103 fie un exemplu str\u0103lucit pentru posteritatea \u00eendep\u0103rtat\u0103<\/em>…<\/p>\n\n\n\n

La 45 km est de Neuschwanstein, se afl\u0103 o alt\u0103 construc\u0163ie monumental\u0103 a aceluia\u015fi suveran \u2013 palatul Linderhof. \u00cenainte de a trece mai departe a\u015f dori s\u0103 punctez diferen\u0163a dintre un castel \u015fi un palat. \u00cen timp ce castelul este o construc\u0163ie mare, medieval\u0103, flancat\u0103 cu turnuri \u015fi creneluri, \u00eenconjurat\u0103 de ziduri \u015fi \u015fan\u0163uri (toate cu scopuri de ap\u0103rare), palatul corespunde unor perioade de pace \u00eendelungat\u0103 \u015fi este o cl\u0103dire somptuoas\u0103, dominat\u0103 de lux \u015fi \u00eenconjurat\u0103 de gr\u0103dini \u00een diferite stiluri.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Odat\u0103 cu palatul Linderhof \u00eent\u00e2lnim o alt\u0103 ipostaz\u0103 a regelui Ludwig al II-lea al Bavariei, aceea de admirator al regelui Ludovic al XIV-lea al Fran\u0163ei \u015fi implicit al monarhiei absolute, la care \u00eens\u0103 nu a putut avea acces, datorit\u0103 perioadei istorice \u00een care a tr\u0103it. Palatul s-a dorit o replic\u0103 a celui de la Versailles, fiind impregnat de simboluri care arat\u0103 venera\u0163ia fa\u0163\u0103 de regele francez, dintre care men\u0163ionez doar c\u00e2teva: soarele apare \u00een decora\u0163iunile mai multor camere; Ludwig a adoptat \u015fi deviza Regelui Soare \u2013 \u201eNec pluribus impar\u201d \u2013 care poate fi v\u0103zut\u0103 pe plafonul vestibului de la Linderhof; o statuie ecvestr\u0103 a regelui francez se afl\u0103 \u00een partea central\u0103 a holului; scara principal\u0103 este o form\u0103 redus\u0103 a celebrei \u201esc\u0103ri a ambasadorului\u201d de la Versailles; exist\u0103 \u015fi o sal\u0103 a oglinzilor cu mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cea de la Versailles, \u00een care regele \u00ee\u015fi petrecea nop\u0163ile \u00een care nu putea dormi; prezen\u0163a gr\u0103dinilor din jurul palatului etc.<\/p>\n\n\n\n

Construc\u0163ia a \u00eenceput \u00een anul 1874 \u015fi se consider\u0103 c\u0103 a fost re\u015fedin\u0163a favorit\u0103 a regelui, \u00een care a locuit cel mai mult \u015fi \u00een care se \u00eembin\u0103 stilurile roccoco, baroc \u015fi istoricism. Acesta din urm\u0103, mai pu\u0163in cunoscut, a fost un fenomen artistic \u015fi social din secolul al XIX-lea care a vizat glorificarea evului mediu \u015fi preluarea formelor artistice din trecut.<\/p>\n\n\n\n

Gianina BURUIAN\u0102<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Neuschwanstein \u015fi Linderhof Castelul Neuschwanstein \u015fi palatul Linderhof sunt dou\u0103 edificii de vis, legate de numele, via\u0163a \u015fi ambi\u0163iile excentricului \u015fi romanticului rege Ludwig al II-lea al Bavariei. Castelul, \u00een\u0103l\u0163at \u00een decorul maiestuos al Alpilor Bavarezi este considerat cel mai…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,469],"tags":[],"class_list":["post-23897","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pasi-spre-europa","category-numarul-259"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23897","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23897"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23897\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23901,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23897\/revisions\/23901"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23897"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23897"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23897"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}