{"id":23902,"date":"2023-03-20T12:54:26","date_gmt":"2023-03-20T12:54:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23902"},"modified":"2023-03-20T12:54:26","modified_gmt":"2023-03-20T12:54:26","slug":"religia-matematicii-divine","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/dubito\/religia-matematicii-divine\/","title":{"rendered":"Religia matematicii divine"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-23903\" width=\"389\" height=\"281\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1.jpg 529w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1-300x217.jpg 300w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1-260x188.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/13-ap259-foto1-160x116.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 389px) 100vw, 389px\" \/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>\u201ePoezia este o prelungire a geometriei, a\u015fa c\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd poet, n-am p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 domeniul divin al geometriei\u201d, spunea Lucian Blaga. \u201eMatematica este \u00eembl\u00e2nzitorul ce a domesticit infinitul\u201d, afirma acela\u015fi poet. Ea este \u201elimba cu care Dumnezeu a scris Universul\u201d, a spus at\u00e2t de frumos Galileo Galilei, iar matematicianul Grigore Moisil spunea c\u0103 acesta este citatul lui preferat. De asemenea, tot el scoate \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103: \u201eUn matematician face matematic\u0103 fiindc\u0103 vede \u00een matematic\u0103 ceva frumos, ceva interesant, ceva care \u00eei place, ceva care \u00eei e drag, ceva care \u00eel tulbur\u0103, \u00eel face s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 mediteze, s\u0103 viseze&#8230; \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd matematic\u0103, \u00eenve\u0163i s\u0103 g\u00e2nde\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Poetul matematician Ion Barbu (pe numele s\u0103u Dan Barbilian) a scris c\u0103 \u201ematematica este ca iubirea, o idee simpl\u0103 care poate deveni complicat\u0103\u201d. \u201eNatura vorbe\u015fte \u00een limba matematicii; literele acestei limbi sunt cercuri, triunghiuri \u015fi alte figuri geometrice\u201d. (Galileo Galilei)<\/p>\n\n\n\n<p>* * *<\/p>\n\n\n\n<p>Matematica este un limbaj care descrie lumea fizic\u0103. Fascina\u0163ia acestei discipline asupra poe\u0163ilor simbolizeaz\u0103 locul luminos unde geometria \u00eent\u00e2lne\u015fte iubirea. Dumnezeu este iubire. Iar Religia este un termen generic pentru comuniunea filial\u0103 de iubire sf\u00e2nt\u0103 dintre Dumnezeu \u015fi om, tr\u0103it\u0103 \u00eenl\u0103untrul inimii. Ea se manifest\u0103 prin credin\u0163\u0103, cult, virtu\u0163i \u015fi fapte bune.<\/p>\n\n\n\n<p>Descartes, filozof \u015fi matematician francez, care a \u00eencercat s\u0103 descopere sensul lumii printr-o abordare ra\u0163ional\u0103, prin \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi matematic\u0103, are numeroase aforisme, printre care: \u201eExisten\u0163a lui Dumnezeu este mai sigur\u0103 dec\u00e2t cea mai sigur\u0103 dintre toate teoremele geometriei\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Se consider\u0103 c\u0103 religia este ira\u0163ional\u0103, pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe credin\u0163\u0103. Acela\u015fi lucru se poate spune despre matematic\u0103. \u201eMatematica este muzica ra\u0163iunii\u201d. (James Sylvester) Este ira\u0163ional\u0103 pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe credin\u0163\u0103. Este acesta un paradox? Nu, pentru c\u0103 merg\u00e2nd pe firul \u015ftiin\u0163ei matematicii, privit\u0103 ca o disciplin\u0103 ira\u0163ional\u0103, vom observa c\u0103 la baza ei stau ni\u015fte afirma\u0163ii, care nu au fost demonstrate \u2013 axiomele. Axioma se consider\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u015fi nu trebuie demonstrat\u0103. A\u015fadar, religia matematicii se manifest\u0103 prin credin\u0163e fundamentale \u015fi nedemonstrate, (inexplicabile ra\u0163ional) ca \u015fi \u00een religia cre\u015ftin\u0103, \u00een care omul \u00ee\u015fi fundamenteaz\u0103 via\u0163a nu doar pe teoriile \u015fi ipotezele \u015ftiin\u0163ei \u00een general, ci \u015fi pe sfin\u0163irea \u015fi m\u00e2ntuirea omului.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 am ajunge la concluzia c\u0103 matematica este descoperit\u0103 de mintea omului, atunci ar trebui s\u0103 accept\u0103m c\u0103 altcineva a creat-o, o persoan\u0103 mai presus de oameni. De fapt ar trebui s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 a fost creat\u0103 de Dumnezeu \u015fi transmis\u0103 prin inspira\u0163ie divin\u0103 oamenilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Omul s-a conceptualizat \u015fi a dat denumire numerelor din necesitatea de a convie\u0163ui \u00een natur\u0103, de a tr\u0103i \u00een comuniune cu ceilal\u0163i, sub inspira\u0163ie divin\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Nicolaus Cusanus (1401-1464) poet, filozof, teolog \u015fi matematician german, sus\u0163inea c\u0103: \u201eMatematica ne ajut\u0103 \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 la cunoa\u015fterea feluritelor lucruri divine\u201d. El d\u0103 exemple de scriitori, teologi \u015fi filozofi care au apelat de-a lungul timpului la matematic\u0103, pentru a \u00een\u0163elege divinitatea:<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211; pentru unii dintre ace\u015ftia, adev\u0103rul maxim era comparat cu o dreapt\u0103 infinit\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211; pentru al\u0163ii, Sf\u00e2nta Treime era comparat\u0103 cu un triunghi echilateral;<\/p>\n\n\n\n<p>&#8211; al\u0163ii credeau c\u0103 Dumnezeu este un arc sau o sfer\u0103 infinit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Numerele lui Dumnezeu sunt fascinante, ele apar \u00een toat\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. \u015eapte este num\u0103rul perfec\u0163iunii divine sau al des\u0103v\u00e2r\u015firii, unul dintre numerele fundamentale de-a lungul istoriei omenirii. Tot \u015fapte sunt \u015fi virtu\u0163ile omului: smerenia, d\u0103rnicia, bun\u0103tatea, r\u0103bdarea, modestia, abstinen\u0163a \u015fi s\u00e2rguin\u0163a.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 multe lucruri despre care avem p\u0103reri diferite, dar matematica ar fi o cale prin care, nu-i a\u015fa, faptele devin reale, pentru c\u0103 semnul egalit\u0103\u0163ii \u201e=\u201d pare a oferi perfec\u0163iunea \u00eentruchipat\u0103 \u00een orice demonstra\u0163ie: unu plus unu este egal cu doi (1+1=2). Ni se mai spune c\u0103 matematica ar sta la baza \u015ftiin\u0163ei, iar \u015ftiin\u0163a ar produce tehnologia. Totu\u015fi s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 noi, oamenii din aceast\u0103 \u201elume modern\u0103\u201d, ne tot bucur\u0103m de \u201eavansul\u201d tehnologic \u015fi inven\u0163iile ap\u0103rute, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai chestion\u0103m ra\u0163iunea lor de a fi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1979, matematicianul Beno\u00eet Mandelbrot, n\u0103scut \u00een Fran\u0163a, stabilit \u00een America, folose\u015fte cuv\u00e2ntul \u201efractal\u201d. Acesta define\u015fte o figur\u0103 geometric\u0103 fragmentat\u0103, ce poate fi divizat\u0103 \u00eentr-o infinitate de p\u0103r\u0163i, fiecare din ele fiind o copie a \u00eentregului. Astfel de \u201ereproduceri\u201d matematic construite, sunt cu miile \u00een natur\u0103: fulgii de z\u0103pad\u0103, ape, nori, plante. Omul ajunge la concluzia c\u0103 el este doar beneficiarul unor informa\u0163ii care demonstreaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o inteligen\u0163\u0103 suprem\u0103, c\u0103ruia \u00eei spunem Dumnezeu. Matematica este cea mai uman\u0103 dintre toate domeniile cunoa\u015fterii, \u00eentruc\u00e2t singurul loc \u00een care locuie\u015fte este mintea uman\u0103, dar nu este un produs al min\u0163ii umane. Omul descoper\u0103 \u015fi inventeaz\u0103 lucruri conform dorin\u0163elor ce s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een inima sa. Dac\u0103 me\u015fterim un lucru oarecare, proiectul respectiv \u00eel g\u00e2ndim deja \u015fi \u00een ad\u00e2ncul sufletului. Nu putem dec\u00e2t s\u0103 fim de acord cu Galileo Galilei \u201ematematica este alfabetul cu care Dumnezeu a scris Universul\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Matematica este \u201eglasul\u201d care descrie, ilustreaz\u0103 \u015fi exprim\u0103 complexit\u0103\u0163ile din via\u0163\u0103, din jurul nostru. Ea poate descrie cu acurate\u0163e func\u0163ionarea lucrurilor care dep\u0103\u015fesc limitele fizice, oferind de-a lungul timpului limbajul pentru citirea profund\u0103 a Cosmosului, pentru descoperirea inten\u0163iilor lui Dumnezeu. De aceea este numit\u0103 at\u00e2t de inspirat \u201elimbajul lui Dumnezeu\u201d, deoarece are un caracter divin.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Prof. Anca APETREI,<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>\u015ecoala Gimnazial\u0103 Nr. 2, Structura V\u0103leni<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201ePoezia este o prelungire a geometriei, a\u015fa c\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd poet, n-am p\u0103r\u0103sit niciodat\u0103 domeniul divin al geometriei\u201d, spunea Lucian Blaga. \u201eMatematica este \u00eembl\u00e2nzitorul ce a domesticit infinitul\u201d, afirma acela\u015fi poet. Ea este \u201elimba cu care Dumnezeu a scris Universul\u201d, a&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/dubito\/religia-matematicii-divine\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[128,469],"tags":[],"class_list":["post-23902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dubito","category-numarul-259"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23902"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23904,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23902\/revisions\/23904"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}