{"id":23947,"date":"2023-03-20T13:23:48","date_gmt":"2023-03-20T13:23:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23947"},"modified":"2023-03-20T13:23:48","modified_gmt":"2023-03-20T13:23:48","slug":"memoriu-referitor-la-proiectul-legii-invatamantului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/memoriu-referitor-la-proiectul-legii-invatamantului\/","title":{"rendered":"Memoriu referitor la Proiectul Legii \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

La mijlocul anului 2022, a fost pus \u00een dezbatere public\u0103 Proiectul Legii \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. De\u015fi perioada de timp prev\u0103zut\u0103 de Ministerul Educa\u0163iei a fost foarte scurt\u0103, num\u0103rul mare de interven\u0163ii, cele mai multe negative, i-a obligat pe ini\u0163iatori s-o prelungeasc\u0103 \u00een mod tacit. \u00cen decembrie, noul ministru al \u015fcolii a anun\u0163at c\u0103 se lucreaz\u0103 la un Proiect modificat, care va fi supus, la r\u00e2ndul lui, dezbaterii publice dup\u0103 vacan\u0163a de iarn\u0103. La jum\u0103tatea lui ianuarie 2023 \u00eens\u0103, \u00een locul public\u0103rii textului modificat, acela\u015fi ministru declar\u0103 c\u0103 textul modificat va fi cunoscut dup\u0103 ce va fi aprobat de coali\u0163ia de guvernare \u015fi, apoi, prezentat Guvernului spre a fi trimis \u00een Parlament. Despre o nou\u0103 dezbatere public\u0103, nici vorb\u0103. Consecin\u0163a este c\u0103 opinia public\u0103, neinformat\u0103 cu privire la eventualele modific\u0103ri, va lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 de noua Lege a \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului doar odat\u0103 cu votarea ei \u00een Parlament. Forma final\u0103 va fi, a\u015fadar, decis\u0103 politic. \u00cen aceste condi\u0163ii, este imposibil de spus dac\u0103 Legea va corespunde cu adev\u0103rat necesit\u0103\u0163ilor \u015fi exigen\u0163elor \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti. Mai degrab\u0103, nu.<\/p>\n\n\n\n

Dou\u0103 constat\u0103ri preliminare: mai \u00eent\u00e2i, Proiectul, a\u015fa cum \u00eel cunoa\u015ftem, afecteaz\u0103 grav \u015fcoala de toate gradele \u015fi nu cru\u0163\u0103 nicio materie de studiu; \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd, dezbaterile, la care au participat sute de dasc\u0103li, fie prin interven\u0163ii scrise (mai rar televizate), fie prin semnarea unor memorii, fie prin alte forme de manifestare, \u015fi care au fost, \u00een marea lor majoritate, critice, s-au referit de obicei la aspecte particulare, importante, desigur, cum ar fi ariile curriculare, sau la administrarea procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la calendarul anual sau la num\u0103rul de ore pentru diferitele discipline \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la introducerea unor noi examene sau la dispari\u0163ia tezelor scrise. Academia Rom\u00e2n\u0103 a atras aten\u0163ia, de exemplu, prin vocea pre\u015fedintelui ei, asupra modului nesatisf\u0103c\u0103tor \u00een care este studiat\u0103 istoria na\u0163ional\u0103. Numero\u015fi profesori au f\u0103cut observa\u0163ii \u00eentemeiate la discipline la fel de importante, cum ar fi matematica, \u201eamestecat\u0103\u201d la Bacalaureat cu alte discipline.<\/p>\n\n\n\n

Foarte rar, \u00een schimb, dezbaterile au atins problema fundamentelor \u00eense\u015fi ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, ca \u015fi tradi\u0163ia lui istoric\u0103, ignor\u00e2nd contribu\u0163ia de seam\u0103 a creatorilor \u015fi reformatorilor, ale c\u0103ror idei sunt demne de interes \u015fi ast\u0103zi, precum Titu Maiorescu, Spiru Haret, Constantin Angelescu \u015fi, \u00een anii de comunism, Ilie Murgulescu \u015fi Mircea Mali\u0163a. (Este, de altfel, un fapt recunoscut de toat\u0103 lumea c\u0103 Legea din 1966 s-a dovedit mult mai bine g\u00e2ndit\u0103 \u015fi aplicat\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme a fost aplicat\u0103, dec\u00e2t toate Legile, amendate \u00een mod repetat, de dup\u0103 1989. Ca s\u0103 nu mai vorbim despre Proiectul actual.)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, dezbaterea a trecut relativ u\u015for peste concep\u0163ia gre\u015fit\u0103 pe care se bazeaz\u0103 Proiectul, \u00een parte rodul, copt \u00een alte climate, al recomand\u0103rilor europene, neadaptate st\u0103rii actuale a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Vorbim totodat\u0103 de o concep\u0163ie cultural\u0103 gre\u015fit\u0103, care interpreteaz\u0103 \u201ecultura general\u0103\u201d ca pe o comunicare de informa\u0163ii capabile s\u0103 creeze competen\u0163e, adic\u0103, abilit\u0103\u0163i practice. (P\u00e2n\u0103 \u015fi procesul de promovare a cadrelor universitare se nume\u015fte abilitare!) Cultura \u00eens\u0103 nu poate fi redus\u0103 la o simpl\u0103 specialitate \u015fi, \u00een fond, ea const\u0103 \u00een acumularea \u015fi interpretarea critic\u0103 a unor cuno\u015ftin\u0163e, nicidecum \u00een comunicarea de informa\u0163ii. Cultur\u0103 general\u0103 era considerat\u0103, \u00een trecut, aceea umanist\u0103, obiectele de studiu principale fiind limba (\u015fi literatura), latina, istoria, filosofia \u015fi religia. Ast\u0103zi, no\u0163iunea s-a l\u0103rgit, incluz\u00e2nd \u015ftiin\u0163ele. Aici apare \u00eens\u0103 uneori o confuzie: e vorba de \u015ftiin\u0163e creatoare de cuno\u015ftin\u0163e, nu de tehnologiile rezultate din ele. \u00cen orice caz, a reduce, bun\u0103oar\u0103, literatura la una din formele de comunicare este o eroare capital\u0103. Niciunul din criteriile unei corecte comunic\u0103ri nu se reg\u0103se\u015fte \u00een romane sau \u00een poezii. De n-ar fi dec\u00e2t faptul c\u0103, \u00een principiu, o comunicare trebuie s\u0103 fie limpede, \u00een vreme ce literatura se bazeaz\u0103 pe ambiguitate, \u015fi tot ar trebui s\u0103 le a\u015fez\u0103m pe cele dou\u0103 \u00een opozi\u0163ie. S\u0103 ne arunc\u0103m o clip\u0103 ochii pe noile manuale de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 de la gimnaziu (deocamdat\u0103 programa de liceu n-a fost schimbat\u0103 dec\u00e2t cantitativ), disciplin\u0103 care are cel mai mult de suferit de pe urma reformei. Constat\u0103m dou\u0103 lucruri: ele nu mai reprezint\u0103 un instrument, pus la dispozi\u0163ia elevului, de a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103, ci unul menit a-i crea competen\u0163e; \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, a\u015fa numitele, \u00een manual, \u201electuri literare\u201d nu mai sunt destinate trezirii interesului \u015fi pl\u0103cerii elevilor pentru frumuse\u0163ea \u015fi expresivitatea operelor, ci devin un mod de a ilustra o form\u0103 de comportament, cum ar fi curajul, devotamentul, prietenia \u015fi altele. Iar examinarea lor se va face de aici \u00eenainte pe gril\u0103, ca la \u015fcoala de \u015foferi. Urmarea: cel mai primitiv \u015fi stupid mod de a citi \u015fi de a preda literatura. L-a ironizat Caragiale \u00eentr-un personaj din O noapte furtunoas\u0103<\/em>, Zi\u0163a. \u015ei i l-a imputat Maiorescu lui Gherea, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu moralitatea \u00een art\u0103. Folosirea grilei la examenul de literatur\u0103, iat\u0103 \u00eens\u0103 ceva cu totul \u015fi cu totul inedit \u00een \u015fcoala din \u00eentreaga lume!<\/p>\n\n\n\n

Cel\u0103lalt mare impediment \u00een acceptarea Proiectului, nu f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cel de mai sus, este \u00eencredin\u0163area ini\u0163iatorilor c\u0103 primul scop al \u015fcolii este educa\u0163ia. Este o mai veche idee: cea dint\u00e2i Lege a \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de dup\u0103 1989 o afirma din capul locului. Proiectul \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d pleac\u0103 de la acela\u015fi principiu. Titulatura ministerului de resort a fost \u00een cea mai mare parte a timpului (\u015fi mai este) Ministerul Educa\u0163iei. \u00cen Proiectul ini\u0163ial exista (nu \u015ftim dac\u0103 a r\u0103mas \u015fi \u00een forma modificat\u0103) propunerea de a \u00eenlocui termenul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu acela de comunicator. Este absolut evident c\u0103 nu ideea de educa\u0163ie e \u00een discu\u0163ie. Sigur c\u0103 \u015fcoala trebuie s\u0103 dea na\u015ftere unor oameni educa\u0163i. Cu o condi\u0163ie sine qua non: educarea s\u0103 fie precedat\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, s\u0103 se \u00eentemeieze pe ea. Cu alte cuvinte, pe acumularea de cuno\u015ftin\u0163e, pe instruire. Acesta trebuie s\u0103 fie primul scop al \u015fcolii. (S\u0103 observ\u0103m c\u0103, \u00een afara titlului Legii, termeni precum \u00eenv\u0103\u0163are, a \u00eenv\u0103\u0163a, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu mai prea apar \u00een textul Legii). Inversarea termenilor procesului are consecin\u0163e foarte grave. Spre a lua un exemplu: cum po\u0163i s\u0103-i educi pe tineri \u00een spiritul respectului \u015fi dragostei fa\u0163\u0103 de valorile na\u0163ionale, dac\u0103 nu-i \u00eenve\u0163i care sunt aceste valori \u015fi de ce merit\u0103 ele pre\u0163uirea noastr\u0103 a tuturor? Cei care au tr\u0103it \u00een comunism \u015ftiu foarte bine c\u0103, priva\u0163i sistematic de cuno\u015ftin\u0163e reale \u015fi intoxica\u0163i cu unele false, ideologizate, condamna\u0163i s\u0103 asculte discursuri patriotice, f\u0103r\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a la \u015fcoal\u0103 istoria adev\u0103rat\u0103 a rom\u00e2nilor, oamenii nu erau, \u00een fond, educa\u0163i, ci sp\u0103la\u0163i pe creier \u015fi manipula\u0163i. Dorim oare s\u0103 refacem aceast\u0103 dezumanizant\u0103 experien\u0163\u0103? To\u0163i dorim o Rom\u00e2nie educat\u0103, dar nu e suficient s-o declar\u0103m, e absolut\u0103 nevoie s-o \u00eentemeiem pe un proces de \u00eenv\u0103\u0163are complet \u015fi corect. S\u0103 aliniem manualele la cuno\u015ftin\u0163ele actuale, \u00eenl\u0103tur\u00e2nd za\u0163ul falsurilor din vechile manuale \u015fi introduc\u00e2nd, de pild\u0103, la orele de istorie, studierea evenimentelor care au condus la transformarea Rom\u00e2niei dintr-o dictatur\u0103 \u00eentr-un stat democratic.<\/p>\n\n\n\n

E necesar, apoi, s\u0103-i deprindem pe elevi cu ideea c\u0103 \u015fcoala este o perioad\u0103 \u00een care prioritatea lor absolut\u0103 este s\u0103 \u00eenve\u0163e carte, singura, de altfel, din via\u0163a lor \u00een care \u00eenva\u0163\u0103 cu adev\u0103rat. \u201e\u015ecoala vie\u0163ii\u201d \u00eenseamn\u0103 experien\u0163\u0103, altfel spus, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de minte, ceea ce e cu totul altceva dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163are. Pu\u0163inul pre\u0163 pus pe \u00eenv\u0103\u0163are \u00een \u015fcoal\u0103 de c\u0103tre ini\u0163iatorii reformei poate fi constatat \u015fi din tendin\u0163a general\u0103 de \u201edesc\u0103rcare\u201d a programelor. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a acelora pentru bacalaureat. De reducere totodat\u0103 a num\u0103rului de ore alocate unor materii. De comasare a materiilor de bacalaureat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163are tot mai superficial\u0103. (Aici apare paradoxul ca proba de limb\u0103 matern\u0103 \u2013 maghiar\u0103, \u00eendeosebi \u2013 s\u0103 fie prob\u0103 separat\u0103 la Bacalaureat, spre deosebire de limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi de matematic\u0103. Din surse neconfirmate, c\u0103ci Proiectul modificat n-a fost f\u0103cut public, se pare c\u0103 rom\u00e2na \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat statutul de independen\u0163\u0103, dar matematica, nu). \u00cen loc de a profita de \u015fcoal\u0103 pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe elevi c\u00e2t mai mult, de a le \u201e\u00eenc\u0103rca\u201d mintea care, la v\u00e2rsta lor, e \u00een stare s\u0103 absoarb\u0103 c\u00e2t mai multe \u015fi diverse cuno\u015ftin\u0163e, ini\u0163iatorii Legii prefer\u0103 s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul de cuno\u015ftin\u0163e, mai ales al celor din programa examenelor, probabil ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 c\u00e2t mai multe rezultate bune la\u2026 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Acest mod de a g\u00e2ndi statistic lucrurile face ravagii \u00een numeroase domenii. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, el este, pur \u015fi simplu, distructiv.<\/p>\n\n\n\n

Nu e prea t\u00e2rziu ca aceste lucruri s\u0103-i determine pe to\u0163i cei de bun\u0103-credin\u0163\u0103 din \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103-i pledeze cauza dreapt\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 guvernan\u0163i. \u015ei pe guvernan\u0163i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u00eenc\u0103 de dou\u0103 ori la importan\u0163a unei Legi a \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului care s\u0103 fie cu adev\u0103rat nou\u0103, adaptat\u0103 condi\u0163iilor de ast\u0103zi ale societ\u0103\u0163ii, dar s\u0103 \u0163in\u0103 totodat\u0103 seama de specificul \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi de starea ei actual\u0103. A\u015fa cum este conceput Proiectul pus \u00een dezbatere, \u015fi probabil \u015fi cel modificat, el va contribui, dimpotriv\u0103, la degradarea pe mai departe a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, cu consecin\u0163e incalculabile pentru \u00eentreaga societate. Spune\u0163i-mi ce \u015fcoal\u0103 ave\u0163i, ca s\u0103 v\u0103 spun ce societate ve\u0163i avea. (Sursa \u2013 Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> nr. 7\/2023)<\/p>\n\n\n\n

Sec\u0163ia de Filologie \u015fi Literatur\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne<\/em><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La mijlocul anului 2022, a fost pus \u00een dezbatere public\u0103 Proiectul Legii \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. De\u015fi perioada de timp prev\u0103zut\u0103 de Ministerul Educa\u0163iei a fost foarte scurt\u0103, num\u0103rul mare de interven\u0163ii, cele mai multe negative, i-a obligat pe ini\u0163iatori s-o prelungeasc\u0103 \u00een…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,469],"tags":[],"class_list":["post-23947","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-259"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23947","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23947"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23947\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23949,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23947\/revisions\/23949"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}