{"id":24087,"date":"2023-04-25T07:22:24","date_gmt":"2023-04-25T07:22:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24087"},"modified":"2023-04-25T10:45:50","modified_gmt":"2023-04-25T10:45:50","slug":"dimitrie-cantemir-in-cartea-hieroglifelor-ii-140-de-ani-de-la-publicarea-istoriei-ieroglifice","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/dimitrie-cantemir-in-cartea-hieroglifelor-ii-140-de-ani-de-la-publicarea-istoriei-ieroglifice\/","title":{"rendered":"Dimitrie Cantemir \u00een cartea hieroglifelor (II) &#8211; 140 de ani de la publicarea Istoriei ieroglifice"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-24088\" width=\"316\" height=\"448\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1.jpg 346w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1-211x300.jpg 211w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1-260x369.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/02-ap260-foto1-160x227.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 316px) 100vw, 316px\" \/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Dimitrie Cantemir este, \u00een cultura noastr\u0103, unul dintre cei mai erudi\u0163i umani\u015fti. Prin vasta \u015fi remarcabila sa oper\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi literar\u0103 s-a situat cu mult deasupra c\u0103rturarilor vremii.<\/p>\n\n\n\n<p>Scris\u0103 la Constantinopole, \u00een 1705, <em>Istoria ieroglific\u0103<\/em> este opera de c\u0103petenie a lui Dimitrie Cantemir. Conceput\u0103 ca roman alegoric cu personaje inspirate din lumea animal\u0103, opera \u2013 de\u015fi p\u0103streaz\u0103 urme franceze ca \u00een <em>Le Roman de Renard<\/em> \u2013 este un pamflet politic evident. Romanul este conceput ca o epopee eroi-comic\u0103 \u00een 12 p\u0103r\u0163i; modelul \u00eendep\u0103rtat este cel din <em>Batrahomiomahia<\/em> lui Homer, numai c\u0103, \u00een loc de broa\u015fte \u015fi de \u015foareci, se lupt\u0103 \u00eentre ele cele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii: a patrupedelor (\u0163ara Leului) \u015fi a p\u0103s\u0103rilor (\u0163ara Vulturului).<\/p>\n\n\n\n<p>Subiectul romanului este simplu: \u00een \u0163ara r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, reprezentan\u0163ii celor dou\u0103 tabere se adun\u0103 pentru a alege un nou epitrop. De\u015fi sunt inspirate din lumea animalelor, a p\u0103s\u0103rilor \u015fi a insectelor, personajele pot fi descifrate cu u\u015furin\u0163\u0103. Demnitarii din \u0163ara patrupedelor sunt Inorogul (Dimitrie Cantemir) \u015fi Filul (Antioh Cantemir), iar ace\u015ftia sunt acuza\u0163i de uneltire \u00eempotriva p\u0103s\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 pe parcursul a 17 ani, din 1688 p\u00e2n\u0103 \u00een 1705. Ca orice istorie, <em>Istoria ieroglific\u0103<\/em> este adev\u0103rat\u0103, aspect m\u0103rturisit, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, de c\u0103tre autor. Mai u\u015for i-ar fi fost c\u0103rturarului s\u0103 o alc\u0103tuiasc\u0103 direct, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, dar lucrul nu i s-a p\u0103rut demn \u015fi nici util, recurg\u00e2nd la alegorie \u015fi la personaje-m\u0103\u015fti.<\/p>\n\n\n\n<p><em>O Scar\u0103 a numerelor \u015fi cuvintelor ieroglifice\u015fti t\u00e2lcuitoare<\/em>, a\u015fezat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul romanului, explic\u0103 numele personajelor \u015fi t\u0103lm\u0103ce\u015fte metaforele \u015fi <em>hieroglifele<\/em> (\u201e<em>semne sau caractere din scrierea vechilor egipteni care reprezentau no\u0163iunile prin figuri stilizate de fiin\u0163e \u015fi de obiecte<\/em>\u201d) istoriei, l\u0103murind \u00eentreaga poveste. Epitropul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei zbur\u0103toarelor a dat porunc\u0103 s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat epitropul din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia patrupedelor, Vidra, ca nefiind de neam curat, \u015fi propune s\u0103 fie \u00eenlocuit cu Stru\u0163oc\u0103mila. Cu concursul \u015fi prin bun\u0103voin\u0163a unor personaje influente \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia pe\u015ftilor, Stru\u0163oc\u0103mila ia \u00een c\u0103s\u0103torie pe Helge, declan\u015f\u00e2nd conflictul dintre cele dou\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii. Astfel, via\u0163a tihnit\u0103 este tulburat\u0103, iar mu\u015ftele asuprite se r\u0103scoal\u0103, n\u0103v\u0103lesc la osp\u0103\u0163ul animalelor \u015fi le r\u0103pesc bucatele. Diriguitorii \u0163\u0103rii p\u0103s\u0103rilor \u00eei b\u0103nuiesc pe Fil \u015fi pe Inorog de uneltiri \u00eempotriva lor. Pentru a le anihila ac\u0163iunile, \u015eoimul este trimis s\u0103-l prind\u0103 pe Inorog \u2013 du\u015fmanul principal, \u00eens\u0103 acesta \u00eei c\u00e2\u015ftig\u0103 prietenia. Interven\u0163ia Cameleonului schimb\u0103 evolu\u0163ia conflictului: Inorogul este prins \u015fi predat crocodililor, dar reu\u015fe\u015fte s\u0103 fug\u0103 \u015fi se ascunde. Corbul se vede nevoit s\u0103 se \u00eempace cu Inorogul, iar Filul este numit epitrop \u00een \u0163ara patrupedelor.<\/p>\n\n\n\n<p>To\u0163i cei care au r\u0103sfoit <em>Istoria ieroglific\u0103<\/em> s-au interesat numai de substratul istoric, lu\u00e2nd romanul \u00een serios numai ca document. Totu\u015fi, chiar f\u0103r\u0103 cifru, punctul de plecare este evident \u015fi oricine vede c\u0103 f\u0103r\u0103 a dest\u0103inui mult peste ceea ce se \u015ftie, romancierul s-a completat \u00een fic\u0163iune. Chiar de la \u00eenceput descoperim c\u0103 \u00eentreaga ac\u0163iune st\u0103 sub semnul timpului mitic; astfel, afl\u0103m c\u0103 mai \u00eenainte de zidirea Vavilonului \u015fi a Gr\u0103dinilor suspendate ale Semiramidei, Leul \u015fi Vulturul s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 puterea, unul st\u0103p\u00e2nind asupra dobitoacelor \u015fi cel\u0103lalt st\u0103p\u00e2nind asupra zbur\u0103toarelor, prin mijlocirea unui epitrop. La \u00eenceputul ac\u0163iunii, epitropul p\u0103s\u0103rilor e Corbul, iar la dobitoace e Vidra. Corbul este autoritar \u015fi a dat porunc\u0103 s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat\u0103 Vidra ca nefiind \u201ecurat dobitoc\u201d \u015fi s\u0103 fie \u00eensc\u0103unat Stru\u0163oc\u0103mila.<\/p>\n\n\n\n<p>Acesta este, de fapt, mobilul care determin\u0103 \u00eentreaga ac\u0163iune a romanului \u00een desf\u0103\u015furare.<\/p>\n\n\n\n<p>Personajele sunt bine construite, au adev\u0103rate portrete fizice care includ \u015fi elemente de detaliu. Dintre numeroasele portrete pe care le face personajelor am ales, pentru exemplificare, urm\u0103torul fragment: \u201e<em>O, Doamne \u015fi to\u0163i cere\u015f\u00adtii, lucru ca acesta cum \u015fi \u00een ce tip a-l suferi a\u0163i putut! Unde este cump\u0103na cerului cu care trage\u0163i \u015fi a\u015feza\u0163i fundul p\u0103m\u00e2ntului? O, dreptate sf\u00e2nt\u0103, pune\u0163i \u00eendreptariul \u015fi vezi str\u00e2mbe \u015fi c\u00e2rjoabe lucrurile norocului, ghibul, g\u00e2tul flocos, pieptul, bo\u0163ioase genunchele, c\u0103t\u0103lige picioarele, din\u0163oase f\u0103lcile, ciute urechile, puchino\u015fi ochii, suci\u0163i mu\u015fchii, \u00eentinse vinele, l\u0103boase copitele C\u0103milei [&#8230;], cu alb\u0103 peli\u0163a, cu negri \u015fi m\u00e2ng\u00e2io\u015fi ochii, cu sub\u0163iri dege\u0163elele, cu ro\u015fioare unghi\u015foarele [&#8230;], cu molcelu\u015fe vini\u015foarele, cu iscusit mijlocelul \u015fi cu r\u0103tungior gr\u0103m\u0103giorul Helgii, ce potrivire<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><em>Istoria ieroglific\u0103<\/em>, lucrare alegoric\u0103 de o valoare necontestat\u0103, prin concep\u0163iile istorice \u015fi filosofice pe care le afirm\u0103, se \u00eenscrie pe linia umanismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n<p>A\u015fa cum se poate remarca cu u\u015furin\u0163\u0103, este scris\u0103 sub forma unei fabule de vaste propor\u0163ii. Personajele, animale \u015fi p\u0103s\u0103ri simboliz\u00e2nd rivalitatea dintre familia Br\u00e2ncoveanu (\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi Cantemir (Moldova) sunt exponen\u0163iale pentru \u0163\u0103rile pe care le reprezint\u0103; o men\u0163iune special\u0103 merit\u0103 personajul Stru\u0163oc\u0103mila, personaj hibrid, care \u00eemprumut\u0103 caracteristici specifice oamenilor din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>Inspirat\u0103 de realitatea politic\u0103 a vremii sale aceast\u0103 lucrare poate fi socotit\u0103 un veritabil roman social-filosofic cu un pronun\u0163at caracter patriotic \u015fi cu numeroase accente de pamflet politic.<\/p>\n\n\n\n<p>Nicolae Iorga aprecia c\u0103 <em>Istoria ieroglific\u0103<\/em> poate fi considerat\u0103 \u201e<em>cel dint\u00e2i roman rom\u00e2nesc pe temeiuri de realitate istoric\u0103<\/em>\u201d. (Va urma)<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><strong><em><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dimitrie Cantemir este, \u00een cultura noastr\u0103, unul dintre cei mai erudi\u0163i umani\u015fti. Prin vasta \u015fi remarcabila sa oper\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi literar\u0103 s-a situat cu mult deasupra c\u0103rturarilor vremii. Scris\u0103 la Constantinopole, \u00een 1705, Istoria ieroglific\u0103 este opera de c\u0103petenie a&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/dimitrie-cantemir-in-cartea-hieroglifelor-ii-140-de-ani-de-la-publicarea-istoriei-ieroglifice\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,470],"tags":[],"class_list":["post-24087","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-260"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24087"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24087\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24089,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24087\/revisions\/24089"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}