{"id":24092,"date":"2023-04-25T07:21:11","date_gmt":"2023-04-25T07:21:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24092"},"modified":"2023-04-26T05:51:03","modified_gmt":"2023-04-26T05:51:03","slug":"dimensiuni-ale-unitatii-noastre-romanii-din-jurul-romaniei-in-viziunea-unui-calator-incurabil","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/dimensiuni-ale-unitatii-noastre-romanii-din-jurul-romaniei-in-viziunea-unui-calator-incurabil\/","title":{"rendered":"Dimensiuni ale unit\u0103\u0163ii noastre: Rom\u00e2nii din jurul Rom\u00e2niei (\u00een viziunea unui c\u0103l\u0103tor incurabil)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Vasile \u015eOIMARU<\/strong> (n. 30 aprilie 1949, Cornova, raionul Ungheni) este un politician, economist, conferen\u0163iar universitar, publicist \u015fi fotograf moldovean, fost deputat \u00een parlamentul Republicii Moldova \u00een legislaturile 1990-1994,  1998-2001 \u015fi  2021-2025. Unul din cei 278 de semnatari ai Declara\u0163iei de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova.<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia este locuit\u0103 de rom\u00e2ni \u015fi \u00eenconjurat\u0103 de rom\u00e2ni<\/em>. (Nicolae IORGA<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

 …Rom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venituri, oamenii nim\u0103nui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, popula\u0163ie nepomenit de veche, mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor. C\u0103ci dac\u0103 ast\u0103zi se mai ive\u015fte c\u00e2te un neam\u0163 singular care caut\u0103 s\u0103 ne aduc\u0103 de peste Dun\u0103re, nu mai \u00eentreb\u0103m ce zice un asemenea om, ci ce voie\u015fte el… Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem rom\u00e2ni \u015fi punctum. Nimeni n-are s\u0103 ne-nve\u0163e ce-am fost sau ce-ar trebui s\u0103 fim; voim s\u0103 fim ceea ce suntem \u2013 rom\u00e2ni<\/em>. (Mihai EMINESCU<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00een zadar am luat ca motto pentru acest articol un citat din opera lui Mihai Eminescu \u015fi altul din cea a lui Nicolae Iorga; ele sunt edificatoare pentru rom\u00e2ni, pentru cei din \u0162ar\u0103 \u015fi pentru cei din afara grani\u0163elor. Citate similare puteam g\u0103si \u015fi la al\u0163i cercet\u0103tori \u2013 etnologi, etnografi, istorici, folclori\u015fti, lingvi\u015fti \u2013 ai rom\u00e2nilor de pretutindeni cum ar fi: Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Theodor Burada, Anton Golopen\u0163ia \u015f. a. De fapt, aceste teze mi-au fost c\u0103l\u0103uzitoare \u00een peregrin\u0103rile mele: \u00een 15 ani \u2013 un sfert de milion de kilometri prin rom\u00e2nime, din care doar 30 de mii de kilometri cu avionul, restul 220 de mii, cu autoturismul personal, echival\u00e2nd cu \u00eenconjurul, de \u015fase ori, al Terrei noastre la Ecuator.<\/p>\n\n\n\n

Ace\u015fti ani \u015fi aceste mii de kilometri de drum mi-au permis s\u0103 v\u0103d, s\u0103 \u00een\u0163eleg, s\u0103 apreciez \u015fi s\u0103 adun informa\u0163ii, cele mai multe \u00een ima\u00adgini, despre fra\u0163ii no\u015ftri de pe \u00eentinsurile continentului european, de la istro-rom\u00e2nii de pe litoralul Adriaticii p\u00e2n\u0103 la moldovenii din Caucazul de Nord \u015fi de la goralii (muntenii) din Carpa\u0163ii nordici p\u00e2n\u0103 la arom\u00e2nii din nordul Greciei. \u00cen perioada respectiv\u0103, pe aceste distan\u0163e, am acumulat circa 300 de mii de imagini, sute de CD-uri \u015fi DVD-uri cu imprim\u0103ri, scan\u0103ri ale acestor locuri sfinte pentru Neamul nostru.<\/p>\n\n\n\n

… \u015ei toate au pornit de la o simpl\u0103 curiozitate, transformat\u0103, cu timpul, \u00eentr-o mare pasiune \u015fi fascina\u0163ie pentru impresionanta extindere, istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103, a etniei rom\u00e2ne\u015fti pe meridianele \u015fi paralelele b\u0103tr\u00e2nului continent european.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere cronologico-geografic, aceste peregrin\u0103ri prin rom\u00e2nime includ trasee b\u0103t\u0103torite (dar \u015fi neb\u0103t\u0103torite) de al\u0163ii, care au cercetat respectivele spa\u0163ii sub aspect etnologic, etnografic, demografic, istoric, folcloric, lingvistic etc. Multe dintre aceste drume\u0163ii le f\u0103cuse c\u00e2ndva, cu circa 140 de ani \u00een urm\u0103, marele c\u0103l\u0103tor \u015fi etnograf Teodor Burada.<\/p>\n\n\n\n

Obiectul preocup\u0103rilor mele personale l-au constituit aproape c\u0103 exclusiv locurile de trai sedentar al rom\u00e2nilor, \u00een diferite perioade ale istoriei, \u015fi nicidecum rom\u00e2nii \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i de soart\u0103, \u00een lumea larg\u0103, mai ales \u00een epoca actual\u0103, a unei \u201etranzi\u0163ii\u201d f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. Cu alte cuvinte, m-am c\u0103l\u0103uzit de extrem de precisa afirma\u0163ie a lui Mihai Eminescu, potrivit c\u0103reia \u201erom\u00e2nii nu sunt nic\u0103ieri coloni\u015fti, venituri, oamenii nim\u0103nui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, popula\u0163ie nepomenit de veche, mai veche dec\u00e2t to\u0163i conlocuitorii lor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei concluziile pe care le trag au la baz\u0103 exclusiv impresiile personale din aceste c\u0103l\u0103torii.<\/p>\n\n\n\n

Prima constatare pe care \u0163in s\u0103 o fac are \u00een vedere f\u0103r\u00e2mi\u0163area, \u00eentr-un hal f\u0103r\u0103 de hal, a etniei rom\u00e2ne, inclusiv la nivelul etnonimului \u015fi al glotonimului, altfel zis \u2013 al denumirii poporului \u015fi limbii noastre. Diferi\u0163i invadatori, dar \u015fi unii vecini \u201ebinevoitori\u201d au f\u0103cut tot posibilul ca reprezentan\u0163ii aceleia\u0219i na\u0163iuni, fii \u015fi fiice ale acelora\u015fi p\u0103rin\u0163i s\u0103 fie numi\u0163i \u00een mod diferit, aceasta f\u0103c\u00e2ndu-se de cele mai multe ori inten\u0163ionat, din ra\u0163iuni strategice, pentru justificarea politicilor de cotropire, de asimilare, iar \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u2013 \u015fi de genocid al rom\u00e2nilor. Cel mai edificator ar fi cazul p\u0103m\u00e2nturilor dintre Nistru \u015fi Prut, pentru c\u0103 tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Basarabia sub \u0163arii ru\u015fi, apoi \u00een RSSM sub regim bol\u015fevic, apoi \u00een Republica Moldova, pentru a c\u0103rei independen\u0163\u0103 (a\u015fa credeam atunci) am votat \u015fi eu, \u00eemi este cel mai bine cunoscut. Nu e cu nimic mai bun\u0103 situa\u0163ia din actuala Ucrain\u0103, nici din Valea Timocului (Bulgaria, Serbia), nici din Albania, Grecia… Reprezentan\u0163ii aceleia\u015fi na\u0163iuni sunt diviza\u0163i \u00een rom\u00e2ni \u015fi moldoveni (\u00een Republica Moldova, Ucraina, Rusia); sunt numi\u0163i dup\u0103 bunul plac al \u201est\u0103p\u00e2nilor\u201d actuali moldoveni<\/em> (Republica Moldova, Ucraina), vlahi<\/em> (Serbia, Bulgaria), latinofoni<\/em>  (Grecia); sunt \u00eenscri\u015fi \u00een documentele de identitate ca \u015fi locuitorii majoritari (istro-rom\u00e2nii sunt considera\u0163i croa\u0163i) sau nu sunt recunoscu\u0163i \u00een genere ca minoritate etnic\u0103 (arom\u00e2nii din Grecia, par\u0163ial \u015fi din Albania), aceasta pentru a-i lipsi de orice drepturi, pentru a-i asimila mai u\u015for. De asemenea, \u00een fel \u015fi chip este numit\u0103 \u015fi limba rom\u00e2n\u0103 din \u0163\u0103rile sus-amintite, \u00een Rusia\/URSS \u015fi \u00een Serbia, limbii noastre mai impun\u00e2ndu-i-se, decenii la r\u00e2nd, alfabetul chirilic. Divizarea, dezbinarea aceasta, se f\u0103cea \u015fi se mai face nu numai pentru a-i rupe de la matricea rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi pentru a crea, a stimula complexe de inferioritate etnico-minoritar\u0103, de popula\u0163ie \u201estr\u0103in\u0103\u201d, \u201enesemnificativ\u0103\u201d, \u201e\u00eenapoiat\u0103\u201d: cel mai edificator exemplu fiind cu vlahii din Serbia \u015fi Bulgaria, \u00eens\u0103 nu mai pu\u0163in strig\u0103tor la cer este \u015fi \u201emodelul moldovenist\u201d, promovat la Chi\u015fin\u0103u, dar \u015fi la Kiev. Moldovenismul primitiv de la Chi\u015fin\u0103u sau alte forme de dezmembrare etno-glotonimic\u0103, p\u0103guboase din toate punctele de vedere, au un numitor comun ce s-ar rezuma la: ura oarb\u0103 fa\u0163\u0103 de tot ce-i rom\u00e2nesc \u015fi dragostea necondi\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2n. Dovada cea mai gr\u0103itoare a netemeiniciei \u015fi a lipsei de perspective a \u201emoldovenismului\u201d, \u201evlahismului\u201d \u015fi alte asemenea st\u0103 \u00een ni\u015fte realit\u0103\u0163i incontestabile. Apologe\u0163ii \u015fi promotorii mai m\u0103run\u0163i ai \u201emoldovenismului\u201d sau \u201evlahismului\u201d lupt\u0103 cu \u00eencr\u00e2ncenare exclusiv pentru comoditatea lor, pe c\u00e2nd din r\u00e2ndul celor care lupt\u0103 ca s\u0103-\u015fi p\u0103streze fiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 fie ei din Republica Moldova sau din Nordul Bucovinei, fie din Serbia, Bulgaria, sau chiar arom\u00e2ni din Grecia, Macedonia slav\u0103, Albania \u2013, exist\u0103 mul\u0163i, am cunoscut personal numero\u015fi oameni care sunt gata s\u0103-\u015fi dea \u015fi via\u0163a pentru aceast\u0103 cauz\u0103, pentru adev\u0103rul istoric \u015fi lingvistic rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Alt\u0103 constatare ce se impune e c\u0103 institutele de specialitate din Rom\u00e2nia zilelor noastre nu au cercetat niciodat\u0103 anumite spa\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, de exemplu, cele 10 sate din sudul Rusiei, \u0163inutul Krasnodar, locuite p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi preponderent de rom\u00e2ni. Localit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti de la est de Bug nu au mai fost studiate am\u0103nun\u0163it dup\u0103 superba cercetare efectuat\u0103 de echipa lui Anton Golopen\u0163ia \u00een anii celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dar nici la vest de acest fluviu, localit\u0103\u0163ile dintre Nistru \u015fi Bug nu au fost r\u0103sf\u0103\u0163ate de aten\u0163ia speciali\u015ftilor bucure\u015fteni. Nici m\u0103car \u00een Pocu\u0163ia, p\u0103m\u00e2nt pentru care au v\u0103rsat s\u00e2nge osta\u015fii lui \u015etefan cel Mare, nu au catadicsit s\u0103 mearg\u0103 \u00een expedi\u0163ii persoane \u00eenvestite cu aceast\u0103 misiune profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u015etim c\u0103 au existat cauze obiective, dictate de interdic\u0163iile \u201efr\u0103\u0163e\u015fti\u201d din timpul \u201elag\u0103rului comunist- kominternist\u201d. Ne \u00eentreb\u0103m totu\u015fi de ce \u015fi dup\u0103 1990 continu\u0103 aceea\u015fi atitudine? Ce s\u0103 fie la mijloc: indiferen\u0163a, defetismul sau poate totu\u015fi frica de a nu sup\u0103ra str\u0103inii prin simplul efort de a-\u0163i c\u0103uta fra\u0163ii de s\u00e2nge, ramurile r\u0103sfirate ale Neamului nostru? E bine s\u0103 se \u015ftie c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een pofida rusific\u0103rii\/ucrainiz\u0103rii masive \u015fi agresive a acestei popula\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, un cercet\u0103tor onest \u015fi bun patriot ar avea de cules adev\u0103rate perle ale rom\u00e2nismului, cam vetust, arhaic, dar neperimat.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 descoperire din domeniul istoriei rom\u00e2nilor: existen\u0163a unor paralele, a unei simetrii dintre satele rom\u00e2ne\u015fti de la est de Bug (Ucraina) \u015fi cele de la vest de Tisa (Voivodina) \u015fi din C\u00e2mpia Aradului. Am \u00een vedere coinciden\u0163a de toponime din aceste zone: satele Pancevo, Canij, Martano\u015fa, Turia, Subot\u0163i, Nadlac \u015fi \u00eenc\u0103 vreo 25 de localit\u0103\u0163i (unele cu denumirile deja rusificate) din regiunea Kirovograd a Ucrainei, de la est de Bug, pe de o parte; \u015fi ora\u015fele Pancevo, Suboti\u0163a \u015fi Canija, precum \u015fi satele Martono\u015f, Turia etc. din Voivodina \u015fi Banatul zis S\u00e2rbesc \u015fi N\u0103dlacul din Banatul rom\u00e2nesc, pe de alt\u0103 parte. Aceast\u0103 impresionant\u0103 simetrie de ordin toponimic se explic\u0103 prin migra\u0163ia \u00eempreun\u0103 cu toponimia local\u0103 spre imperiul rus a cre\u015ftinilor ortodoc\u015fi care au colonizat noile teritorii ocupate de ru\u015fi. \u00cen total am descoperit circa 30 de localit\u0103\u0163i \u00een Vest a c\u0103ror denumire se repet\u0103 \u015fi \u00een Est. Curios este faptul c\u0103 \u00een localit\u0103\u0163ile de la est de Bug tr\u0103iesc p\u00e2n\u0103 \u00een prezent majoritar rom\u00e2ni (fiind deja rusifica\u0163i\/ucrainiza\u0163i), iar \u00een a\u015fez\u0103rile b\u0103n\u0103\u0163ene actualmente tr\u0103iesc doar maghiari (Martono\u015f, Canija, Suboti\u0163a), s\u00e2rbi (Turia \u015fi Pancevo)?… Unde au disp\u0103rut rom\u00e2nii de alt\u0103dat\u0103 din aceste localit\u0103\u0163i b\u0103n\u0103\u0163ene? Au fost dezna\u0163ionaliza\u0163i sau poate mai cur\u00e2nd au fost du\u015fi cu to\u0163ii dincolo de Bug, pe p\u0103m\u00e2nturile \u201eeliberate\u201d \u00een sec. al XVIII-lea de c\u0103tre \u0163arii ru\u015fi, de t\u0103tari, turci, karaimi \u015f. a. asemenea, colonizare \u00eencredin\u0163at\u0103 colonelului Horvath, de origine incert\u0103, dar probabil totu\u015fi maghiar\u0103? Alte analogii istorice m\u0103 fac s\u0103 cred anume a\u015fa: e vorba de similitudinea metodelor folosite de c\u0103tre to\u0163i ocupan\u0163ii, din toate timpurile, \u00een scopul epur\u0103rilor etnice, sau, mai simplu spus \u2013 a debaras\u0103rii de b\u0103\u015ftina\u015fii care \u00eei deranjau teribil pe noii st\u0103p\u00e2ni. Nou\u0103, basarabenilor, ne sunt foarte bine cunoscute \u015fi metodele acestora, \u015fi consecin\u0163ele, nefaste pentru noi.<\/p>\n\n\n\n

Vizitarea zonelor sus-numite mi-au \u00eent\u0103rit impresia c\u0103 exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r un miracol rom\u00e2nesc, pentru c\u0103, \u00een ciuda trecerii anilor, \u00een ciuda cruzimii metodelor la care au recurs ocupan\u0163ii str\u0103ini pentru a-i dezr\u0103d\u0103cina, \u00een ciuda asimil\u0103rii, foarte mul\u0163i cona\u0163ionali \u015fi-au p\u0103strat totu\u015fi demnitatea \u015fi h\u0103rnicia de gospodar pur rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi-au p\u0103strat religia \u015fi obiceiurile de nunt\u0103, cumetrie, hramul bisericii satului, portul, folclorul \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, chiar \u015fi graiul, cel mai mult expus pericolelor. Exemple concrete \u00een acest sens avem multe \u015fi din toate zonele.<\/p>\n\n\n\n

Mai este ceva important: aceast\u0103 experien\u0163a de teren mi-a demonstrat a c\u00e2ta oar\u0103 c\u0103 noi, rom\u00e2nii, trebuie s\u0103 ne m\u00e2ndrim c\u0103 facem parte dintr-un Neam care a supravie\u0163uit milenii pe o insul\u0103 latin\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de un ocean… acid! Acest Neam nu poate fi blamat, chiar de se \u00eencearc\u0103 aceasta prin diferite vicle\u015fuguri mediatice. Unii ne consider\u0103 popor uciga\u015f, \u00eenvinuindu-ne \u015fi de genocid, uit\u00e2nd s\u0103-\u015fi numere propriile crime \u015fi p\u0103cate. Pentru c\u0103 etniile mari \u015fi cele mici sunt de la Dumnezeu. \u015ei tot de la Dumnezeu e \u015fi \u00eendemnul ca etniile mari s\u0103 nu fie \u201eetnovore\u201d, s\u0103 nu le \u00eenghit\u0103 pe cele mici. Uniunea Sovietic\u0103 a fost o adev\u0103rat\u0103 r\u00e2\u015fni\u0163\u0103 de tocat na\u0163iuni. Ea a \u015fters de pe \u00eentinsurile imperiului r\u0103ului de 22,4 milioane de km p\u0103tra\u0163i, prin diferite metode bol\u015fevice, kominterniste, mai bine de o sut\u0103 de etnii!… Dar i-a venit \u015fi ei r\u00e2ndul \u015fi, \u00een 1991, a disp\u0103rut de pe mapamond. S\u00e2rbii din fosta Iugoslavia nu recuno\u015fteau drepturile na\u0163ionale ale na\u0163iunilor conlocuitoare, inclusiv ale rom\u00e2nilor din Timoc \u015fi Banatul de Sud etc. \u015fi unde-i azi mini-imperiul iugoslav? S\u00e2rbii au r\u0103mas \u015fi f\u0103r\u0103 de s\u00e2rbii majoritari din Muntenegru, \u00eens\u0103 nici acum nu recunosc drepturile na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor timoceni. \u00cei va veni r\u00e2ndul \u015fi Federa\u0163iei Ruse, dac\u0103 nu-\u015fi va revedea politica (de asuprire!) na\u0163ional\u0103 a etniilor care mai vie\u0163uiesc pe \u00eentinsurile ei.<\/p>\n\n\n\n

Ce ar mai fi de zis \u00een concluzie: comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din jurul Rom\u00e2niei sunt pline de farmec \u015fi au toate \u015fansele s\u0103 devin\u0103 pentru rom\u00e2nii din \u0162ar\u0103, cu o bun\u0103 organizare \u015fi cu suficiente investi\u0163ii, importante obiective turistice, poate chiar cel mai popular \u015fi cel mai rentabil tip de turism, etnoturismul… Mai mult, aceste comunit\u0103\u0163i alc\u0103tuiesc al doilea zid al Cet\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti care trebuie permanent \u00eentre\u0163inut, \u00eengrijit, \u00eent\u0103rit, inclusiv cu sprijinul Patriei lor istorice…<\/p>\n\n\n\n

Vasile \u015eOIMARU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile \u015eOIMARU (n. 30 aprilie 1949, Cornova, raionul Ungheni) este un politician, economist, conferen\u0163iar universitar, publicist \u015fi fotograf moldovean, fost deputat \u00een parlamentul Republicii Moldova \u00een legislaturile 1990-1994,  1998-2001 \u015fi  2021-2025. Unul din cei 278 de semnatari ai Declara\u0163iei de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,470],"tags":[],"class_list":["post-24092","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-260"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24092"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24093,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24092\/revisions\/24093"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}