{"id":24192,"date":"2023-05-12T08:45:37","date_gmt":"2023-05-12T08:45:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24192"},"modified":"2023-05-12T08:45:37","modified_gmt":"2023-05-12T08:45:37","slug":"dimitrie-cantemir-in-cartea-hieroglifelor-iii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/dimitrie-cantemir-in-cartea-hieroglifelor-iii\/","title":{"rendered":"DIMITRIE CANTEMIR \u00ceN CARTEA HIEROGLIFELOR (III)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

307 ani de la apari\u0163ia lucr\u0103rii cu caracter enciclopedic Descriptio Moldaviae<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cenaint\u00e2nd \u00een acest articol (\u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 3 fragmente) dedicat lui Dimitrie Cantemir, nu \u00eel putem \u2013 totu\u015fi \u2013 \u00eencheia, f\u0103r\u0103 a z\u0103bovi \u2013 fie \u015fi pentru c\u00e2teva clipe \u2013 asupra unei alte lucr\u0103ri a lui Cantemir, \u015fi anume: Descriptio Moldaviae<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Scris\u0103 la cererea Academiei din Berlin, Descriptio Moldaviae este o vibrant\u0103 demonstra\u0163ie de dragoste pentru glia str\u0103bun\u0103. Prob\u0103m aceast\u0103 apreciere prin urm\u0103torul fragment: \u201eMuntele cel mai \u00eenalt se nume\u015fte Ceahl\u0103ul, despre care, dac\u0103 anticii ar fi f\u0103cut vorbire \u00een basmele lor, ar fi fost tot at\u00e2t de vestit ca \u015fi Olimpul, Pindul sau Pelias. Este a\u015fezat \u00een \u0163inutul Neam\u0163ului, \u00een apropiere de izvoarele Tazl\u0103ului, \u015fi pe la mijlocul lui, acoperit de z\u0103pezi. Pe v\u00e2rf nu se g\u0103se\u015fte un pic de nea, \u00eenc\u00e2t pare a fi deasupra norilor. De pe culmea cea mai ascu\u0163it\u0103, care se ridic\u0103 sub forma unui turn, izvor\u0103\u015fte un p\u00e2r\u00e2u alb care se rostogole\u015fte printre st\u00e2nci abrupte \u015fi se vars\u0103 \u00een Tazl\u0103u cu mare zgomot.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cartea cuprinde trei p\u0103r\u0163i. Prima parte este consacrat\u0103 descrierii geografice a Moldovei, a mun\u0163ilor, apelor \u015fi c\u00e2mpiilor; tot prima parte include \u015fi prima hart\u0103 a Moldovei; sunt prezentate tot aici flora \u015fi fauna, t\u00e2rgurile \u015fi capitalele \u0163\u0103rii de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n

Partea a doua \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 organizarea politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103 a \u0163\u0103rii cu referiri detaliate la forma de stat, la alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de \u00eensc\u0103unarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn\u0103, nun\u0163i, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultima parte a lucr\u0103rii descoperim bogate informa\u0163ii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la \u00eenceput au fost latine\u015fti: \u201edup\u0103 pilda tuturor celorlalte popoare a c\u0103ror limb\u0103 \u00eenc\u0103 e alc\u0103tuit\u0103 din limba cea roman\u0103 iar apoi \u00eenlocuite cu cele slavone\u015fti<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea prezint\u0103 interes nu numai pentru documentata descriere geografic\u0103 sau politic\u0103 ci \u015fi pentru observa\u0163iile etnografice \u015fi folclorice, Cantemir fiind primul nostru c\u0103rturar care cuprinde \u00een sfera cercet\u0103rilor sale etnografia \u015fi folclorul. Sus\u0163inem afirma\u0163iile printr-un fragment din lucrare \u00een care ne este prezentat un obicei de dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntare: \u201e\u00cen genere, to\u0163i se adun\u0103 \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 la morm\u00e2nt timp de un an \u00eentreg \u015fi pl\u00e2ng pe r\u0103posatul lor. Cei boga\u0163i pl\u0103tesc femei bocitoare, care zic diferite bocete \u00een care sunt descrise mizeria \u015fi de\u015fert\u0103ciunea vie\u0163ii, dup\u0103 cum se poate vedea din urm\u0103toarele versuri care fac de obicei \u00eenceputul: A lumii c\u00e2nt cu jale \/ Cumplit\u0103 via\u0163\u0103 \/ Cum se rupe \u015fi se taie \/ Ca cum ar fi o a\u0163\u0103.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Un alt fragment memorabil este \u015fi urm\u0103torul: \u201eDansurile sunt la moldoveni cu totul altfel dec\u00e2t la celelalte popoare. C\u0103ci nu danseaz\u0103 \u00eempreun\u0103 doi sau patru in\u015fi ca la francezi \u015fi poloni, ci mai multe persoane \u00eempreun\u0103, care formeaz\u0103 un cerc sau un \u015fir lung. De altfel, ei nu danseaz\u0103 lesne dec\u00e2t la nun\u0163i. Dac\u0103 se iau to\u0163i unul cu altul de m\u00e2n\u0103 danseaz\u0103 \u00eentr-un cerc \u015fi merg la dreapta la st\u00e2nga cu aceia\u015fi pa\u015fi f\u0103cu\u0163i \u00een tact, atunci spun c\u0103 joac\u0103 hora; dac\u0103 stau \u00eens\u0103, \u00eentr-un lung \u015fir, se prind de m\u00e2ini \u00eentre ei, totu\u015fi a\u015fa c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103m\u00e2ne liber, \u015fi merg \u00eemprejur \u00een diferite ocoluri, atunci acesta este numit cu un cuv\u00e2nt luat de la polonezi dan\u0163<\/strong>.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 ce spunea G. C\u0103linescu \u00een monumentala sa Istorie<\/em>: \u201eCantemir are talent. Evident, \u00een muzica frazei, \u00een ideea de a percepe concret figurile simbolice ale constela\u0163iilor. Cronicarii au farmec lingvistic \u015fi dar de povestire, Cantemir e scriitor creator, aduc\u00e2nd idei \u015fi combina\u0163ii. Figura lui, umbrit\u0103 p\u00e2n\u0103 azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambi\u0163ios \u015fi blazat, om pe lume \u015fi ascet de bibliotec\u0103, intrigant \u015fi solitar, m\u00e2nuitor de oameni \u015fi mizantrop, iubitor de Moldova lui dup\u0103 care t\u00e2nje\u015fte \u015fi aventurier, c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u00een tambur\u0103, \u0163arigr\u0103dean, academician berlinez, prin\u0163 rus, cronicar rom\u00e2n, cunosc\u0103tor al tuturor pl\u0103cerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medici al nostru.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Concluzion\u0103m, a\u015fadar, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 lucr\u0103rile lui Dimitrie Cantemir \u2013 cele mai multe \u00een limba latin\u0103 \u2013 demonstreaz\u0103 o bogat\u0103 documentare \u00een domeniul \u015ftiin\u0163elor umaniste \u015fi o mare pasiune pentru cercetare. Apreciem, de asemenea, c\u0103 \u00een chiar cuvintele sale, \u201esufletul odihn\u0103 nu poate afla p\u00e2n\u0103 nu g\u0103se\u015fte adev\u0103rul, care \u00eel cearc\u0103 oric\u00e2t de departe \u015fi oric\u00e2t de cu trud\u0103 i-ar fi a-l nimeri<\/em>\u201d se afl\u0103 chintesen\u0163a \u00eentregii opere.<\/p>\n\n\n\n

Anul acesta, \u00een 2023, se \u00eemplinesc 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir, primul mare c\u0103rturar de talie european\u0103, personalitate enciclopedic\u0103 a culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

307 ani de la apari\u0163ia lucr\u0103rii cu caracter enciclopedic Descriptio Moldaviae \u00cenaint\u00e2nd \u00een acest articol (\u00eemp\u0103r\u0163it \u00een 3 fragmente) dedicat lui Dimitrie Cantemir, nu \u00eel putem \u2013 totu\u015fi \u2013 \u00eencheia, f\u0103r\u0103 a z\u0103bovi \u2013 fie \u015fi pentru c\u00e2teva clipe \u2013…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,471],"tags":[],"class_list":["post-24192","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-261"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24192","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24192"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24192\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24194,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24192\/revisions\/24194"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24192"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24192"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24192"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}