{"id":24341,"date":"2023-06-24T10:46:07","date_gmt":"2023-06-24T10:46:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24341"},"modified":"2023-06-24T10:46:07","modified_gmt":"2023-06-24T10:46:07","slug":"patria-noastra-limba-romana","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cogito-ergo-sum\/patria-noastra-limba-romana\/","title":{"rendered":"Patria noastr\u0103, limba rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Aflu cu bucurie c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 mai bine de trei decenii de la c\u0103derea Uniunii Sovietice, limba rom\u00e2n\u0103 devine \u015fi prin Constitu\u0163ie limba oficial\u0103 a Republicii Moldova, \u00een locul inven\u0163iei politice ridicole numite \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d. Este o mare victorie a spiritului liber \u015fi un mare succes \u00eendreptat contra imperiului de la r\u0103s\u0103rit, care ne-a dispre\u0163uit, ne-a \u00eempu\u0163inat \u015fi ne-a ciuntit mereu. Din aceast\u0103 \u00eemplinire, se pot trage mai multe \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte.<\/p>\n\n\n\n

Este foarte bine s\u0103 ne vorbim limba \u015fi s-o pre\u0163uim, dar nu este destul. Este nevoie s-o \u015fi cunoa\u015ftem \u015fi nu oricum, ci corect \u015fi s-o ap\u0103r\u0103m. Limba, ca \u015fi poporul care o folose\u015fte, are nevoie s\u0103 fie conservat\u0103, protejat\u0103, ferit\u0103 de intruziuni nefire\u015fti, ocrotit\u0103 p\u0103rinte\u015fte. Sunt \u0163\u0103ri civilizate \u015fi respectabile care dispun de legi de ap\u0103rare a limbii, de limitare a \u201epolu\u0103rii\u201d ei, de \u00eencurajare a specificului ei genuin. Limba matern\u0103 o primim cu to\u0163ii, din fericire, de la mamele noastre, dar faptul acesta nu este suficient pentru prosperitatea \u015fi perenitatea ei, nici pentru exprimarea noastr\u0103 corect\u0103. Dac\u0103 mama sau tata au fost profesori de limba rom\u00e2n\u0103 nu devenim, din p\u0103cate, \u015fi noi exper\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 vorbim, avem nevoie de educa\u0163ie \u00eentru limb\u0103, de studiul sistematic al limbii \u015fi apoi al literaturii. Dac\u0103 nu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m la \u015fcoal\u0103 limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, r\u0103m\u00e2nem cu un mare handicap \u00een lumea pe care o tr\u0103im. Este drept c\u0103 genera\u0163ii \u00eentregi de rom\u00e2ni analfabe\u0163i au p\u0103strat limba ca pe o comoar\u0103 de pre\u0163 \u015fi au transmis-o copiilor, nepo\u0163ilor \u015fi str\u0103nepo\u0163ilor, dar ast\u0103zi acest lucru nu mai este de ajuns. Educa\u0163ia \u00eentru limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de studiul latinei, al istoriei, al geografiei, ne scoate din ignoran\u0163\u0103 \u015fi ne proiecteaz\u0103 \u00een comunicare \u015fi dialog. Educa\u0163ia ne impune obiceiul lecturii, f\u0103r\u0103 de care limba noastr\u0103 sl\u0103be\u015fte, s\u0103r\u0103ce\u015fte, se perverte\u015fte. Prin urmare, este nevoie s\u0103 studiem gramatica \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, s\u0103 p\u0103trundem tezaurul literaturii rom\u00e2ne, s\u0103 citim mereu crea\u0163iile literare rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, \u00een primul r\u00e2nd \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Numai a\u015fa se dob\u00e2nde\u015fte sim\u0163ul s\u0103n\u0103tos al limbii \u015fi numai a\u015fa cuvintele se \u00eenl\u0103n\u0163uie armonios, frumos, atractiv \u015fi firesc. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor a scris poetul: \u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103!\u201d, lucru de care, dup\u0103 cum se vede, am cam uitat \u00een vremurile din urm\u0103. \u00cen debutul ciclului s\u0103u de romane, numit al Com\u0103ne\u015ftenilor, Duiliu Zamfirescu scria un motto semnificativ, azi complet uitat: \u201eSuntem datori s\u0103 citim \u00een limba noastr\u0103. Popoarele mari nici nu cunosc alte limbi\u201d. Faptul c\u0103 nu suntem un popor mare, a\u015fa cum ne consideram imediat dup\u0103 Marea Unire, nu ne scute\u015fte \u00eens\u0103 de cunoa\u015fterea limbii rom\u00e2ne; altminteri, \u00een cur\u00e2nd, nu vom mai fi nici mari \u015fi nici mici, ci nu vom mai fi deloc. (…)<\/p>\n\n\n\n

To\u0163i marii creatori rom\u00e2ni, de la cronicari la Dimitrie Cantemir \u015fi de la Mihail Kog\u0103lniceanu la Nichita St\u0103nescu, definiser\u0103 patria prin limb\u0103: patria lor fusese limba rom\u00e2n\u0103. (…) Toate limbile materne sunt, pentru fiecare dintre vorbitorii lor, universuri nepre\u0163uite. Limba rom\u00e2n\u0103 nu este o limb\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00eentre limbile p\u0103m\u00e2ntului, dar pentru noi, rom\u00e2nii, ea este special\u0103, dintr-un motiv foarte simplu: este a noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m, trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 limb\u0103 matern\u0103 din sud-estul Europei, pentru c\u0103 are cel mai mare num\u0103r de vorbitori dintre toate limbile din regiune. Acest aspect cantitativ este \u00eenso\u0163it de o calitate a literaturii rom\u00e2ne de cea mai mare importan\u0163\u0103. Ca s\u0103 percepem toate aceste lucruri, avem nevoie de cuno\u015ftin\u0163e, de acumul\u0103ri, de exerci\u0163iu, adic\u0103 de studiu neobosit. Acest fapt al iscodirii \u015fi cercet\u0103rii permanente nu este nimic neobi\u015fnuit, pentru c\u0103 face parte din esen\u0163a uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 lume ciudat\u0103 ne pasc felurite primejdii, ca indivizi \u015fi ca grup etnic ori popor. Asemenea primejdii sunt risipirea neamului (c\u00e2te neamuri nu s-au risipit pe lumea asta!), pierderea f\u0103r\u00e2melor de rom\u00e2nitate prin lume, \u00eenstr\u0103inarea fiilor \u015fi fiicelor noastre, care se prip\u0103\u015fesc prin alte locuri de ispititor bel\u015fug \u015fi uit\u0103 treptat nu numai de vatr\u0103, dar \u015fi de limb\u0103. \u00cen anii din urm\u0103, prin drumurile mele, \u00eent\u00e2lnesc tot mai des rom\u00e2ni care nu mai \u015ftiu rom\u00e2ne\u015fte, chiar dac\u0103 au nostalgia locurilor de ob\u00e2r\u015fie a familiei lor \u015fi chiar dac\u0103 mai cred \u2013 unii \u2013 c\u0103 patria lor este limba rom\u00e2n\u0103. Oricum, limba noastr\u0103 este via\u0163a noastr\u0103 ca na\u0163iune \u015fi este bine s\u0103 nu uit\u0103m aceasta niciodat\u0103. \u00cen final, \u00eel evoc\u0103m pe George C\u0103linescu, acela care l-a nemurit pe Mihai Eminescu: \u201eAstfel se stinse \u00een al optulea lustru de via\u0163\u0103 cel mai mare poet, pe care l-a ivit \u015fi-l va ivi vreodat\u0103, poate, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Ape vor seca \u00een albie \u015fi peste locul \u00eengrop\u0103rii sale va r\u0103s\u0103ri p\u0103dure sau cetate, \u015fi c\u00e2te o stea va ve\u015fteji pe cer \u00een dep\u0103rt\u0103ri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi str\u00e2ng\u0103 toate sevele \u015fi s\u0103 le ridice \u00een \u0163eava sub\u0163ire a altui crin de t\u0103ria parfumurilor sale\u201d. Prin Eminescu \u015fi prin limba rom\u00e2n\u0103 avem certitudinea c\u0103 \u2013 \u00een ciuda vie\u0163ii individuale trec\u0103toare \u015fi a nimicniciei noastre \u2013 neamul acesta va vie\u0163ui c\u00e2t P\u0103m\u00e2ntul. C\u00e2t\u0103 vreme mai locuim \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u201eca un fagure de miere\u201d, cum scria Poetul \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem \u00eenc\u0103 o patrie rom\u00e2n\u0103, oriunde ne-am afla.<\/p>\n\n\n\n

Ioan-Aurel POP<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(N. R.<\/strong> \u2013 Preluare dup\u0103 Revista Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em> Nr. 3-4, anul XXXIII, 2023)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aflu cu bucurie c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 mai bine de trei decenii de la c\u0103derea Uniunii Sovietice, limba rom\u00e2n\u0103 devine \u015fi prin Constitu\u0163ie limba oficial\u0103 a Republicii Moldova, \u00een locul inven\u0163iei politice ridicole numite \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d. Este o mare victorie…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,472],"tags":[],"class_list":["post-24341","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cogito-ergo-sum","category-numarul-262"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24341"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24343,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24341\/revisions\/24343"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24341"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24341"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24341"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}