{"id":24400,"date":"2023-07-25T16:39:04","date_gmt":"2023-07-25T16:39:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24400"},"modified":"2023-07-25T16:39:04","modified_gmt":"2023-07-25T16:39:04","slug":"mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-ii\/","title":{"rendered":"Mo\u015fteniri ale antichit\u0103\u0163ii \u00een lumea contemporan\u0103 (II)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 cum subliniam \u00een materialul anterior, cea mai important\u0103 mo\u015ftenire a epocii elenistice const\u0103 mai pu\u0163in \u00een concepte \u015fi mai mult \u00een idealuri \u015fi experien\u0163e morale: ideea de umanitate, modelul \u00een\u0163eleptului care transcende condi\u0163ia uman\u0103, fraternitatea \u00eentre oameni, cosmopolitismul, lini\u015ftea sufleteasc\u0103, independen\u0163a fa\u0163\u0103 de bunurile exterioare, \u00eemp\u0103carea cu destinul, libertatea de g\u00e2ndire etc.<\/p>\n\n\n\n

Civiliza\u0163ia roman\u0103 a impus prin tehnicile organiz\u0103rii \u015fi reguli \u00een privin\u0163a convie\u0163uirii \u00een societate (institu\u0163ii politice \u015fi militare).<\/p>\n\n\n\n

La greci, \u00eenceputurile filosofiei s-au confundat cu cele ale \u015ftiin\u0163ei, g\u00e2nditorii secolului al VI-lea \u00ee. Hr. fiind primii care au \u00eencercat s\u0103 ofere o explica\u0163ie ra\u0163ional\u0103 lumii \u015fi fenomenelor naturale. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor s-a afirmat adesea c\u0103 f\u0103r\u0103 greci, ast\u0103zi nu am fi avut nici filosofie, nici logic\u0103, astronomie, medicin\u0103, drept, art\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103 etc. Cea mai important\u0103 mo\u015ftenire pe care o avem de la ei este concep\u0163ia despre lume \u015fi om.<\/p>\n\n\n\n

\u015ecolilor filosofice grece\u015fti (ionian\u0103, pitagoreic\u0103, \u015ecoala din Eleea, \u015ecoala lui Socrate, Academia lui Platon, Liceul lui Aristotel, \u015fcoala epicurian\u0103, \u015fcoala stoic\u0103) le dator\u0103m concep\u0163iile despre divinitate, despre propriet\u0103\u0163ile elementare ale numerelor, aritmetica, geometria, teoria despre suflet, cunoa\u015fterea practic\u0103 etc. Sofi\u015ftii pot fi considera\u0163i fondatorii \u015ftiin\u0163elor umaniste, cu accent pe educa\u0163ie, pe formarea intelectualilor. Putem considera c\u0103 Aristotel a pus bazele \u00eentregului sistem \u015ftiin\u0163ific occidental, filosofia sa reprezent\u00e2nd o critic\u0103 a cunoa\u015fterii organizate \u00een jurul unui instrument al g\u00e2ndirii filosofice, Organonul. Nu putem neglija faptul c\u0103 tradi\u0163ia stoic\u0103 a avut o mare influen\u0163\u0103 pentru Occidentul Cre\u015ftin. Morala lui Montaigne, impregnat\u0103 profund de stoicism, va servi drept punct de plecare pentru morala lui Descartes.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 cum ne arat\u0103 Jean-Paul Dumont, Ionia a reprezentat locul \u00een care a luat na\u015ftere interoga\u0163ia filosofic\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al VI-lea \u00ee. Hr., aici au fost formulate marile teme\/ \u00eentreb\u0103ri care vor str\u0103bate g\u00e2ndirea occidental\u0103: problema unicului \u015fi a multiplului, c\u0103utarea principiului material, c\u0103utarea principiilor, metoda \u015fi \u015ftiin\u0163a etc.<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi grecii nu cuno\u015fteau istoria, primii istorici greci (Herodot, Tucidide) au conceptualizat aceast\u0103 no\u0163iune sprijinindu-se pe munca unor filosofi precum Platon \u015fi Aristotel. La \u00eenceput istoricul avea menirea s\u0103 relateze faptele a\u015fa cum s-au petrecut, f\u0103r\u0103 a da crezare miturilor \u015fi legendelor. Herodot a \u00eencercat s\u0103 explice evenimentele prin cauze, plas\u00e2nd istoria \u00een perspectiva \u015ftiin\u0163ei care caut\u0103 adev\u0103rul. Acesta reprezenta de fapt primul principiu pentru istorici, la care se adaug\u0103 cel de-al doilea, conform c\u0103ruia omul trebuie s\u0103 fie \u00een\u0163eles \u00een mediul s\u0103u natural.<\/p>\n\n\n\n

Henri-Ir\u00e9n\u00e9e Marrou (1904-1977) subliniaz\u0103 \u201emodernitatea\u201d lui Tucidide \u00een calitatea sa de istoric, prin faptul c\u0103 respect\u0103 principiile studiului istoric: informa\u0163ia transmis\u0103 trebuie s\u0103 fie inteligibil\u0103, realitatea istoric\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor exigen\u0163e tehnice, iar evocarea s\u0103 aib\u0103 valoare de exemplu.<\/p>\n\n\n\n

Epoca elenistic\u0103 a \u00eembog\u0103\u0163it sfera tematicii \u015fi sensibilit\u0103\u0163ii artistice. Literatura european\u0103 a cultivat anumite genuri elenistice, chiar \u015fi dup\u0103 secolul al XVIII-lea. Prin cultura latin\u0103, antichitatea greac\u0103 a fost integrat\u0103 ca element de baz\u0103, normativ \u015fi formativ, culturii europene.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai vechi texte grece\u015fti care ni s-au transmis, poemele epice ale lui Homer (Iliada<\/em> \u015fi Odiseea<\/em>) au constituit o surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru pictori, muzicieni \u015fi scriitori. Pentru greci, Homer reprezenta sursa \u015ftiin\u0163ei \u015fi \u00een\u0163elepciunii, textele sale av\u00e2nd autoritate \u00een toate domeniile.<\/p>\n\n\n\n

Aproximativ jum\u0103tate dintre tragediile ateniene din secolul V \u00ee. Hr. care s-au p\u0103strat descriu personaje barbare din Asia. \u00cen Bacantele<\/em> lui Euripide apare o atmosfer\u0103 de mister \u015fi excese care \u00eel \u00eenso\u0163esc pe Dionysos, care vine \u201edin Asia\u201d, drama \u00eencheindu-se cu lament\u0103rile lui Cadmos \u015fi ale fiicei sale, obliga\u0163i s\u0103 ia calea exilului. Pentru Aristotel, sclavii, care, prin defini\u0163ie nu erau greci, erau diferi\u0163i de st\u0103p\u00e2nii lor \u201eprecum sufletul de corp sau omul de animal\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Contrastul dintre literatura greac\u0103 \u015fi despotismul asiatic este \u00een mare parte iluzoriu. Dup\u0103 cum afirma specialistul \u00een istora antic\u0103, Arnaldo Momigliano (1908-1987), \u201epentru greci \u00een general, libertatea n-a avut niciodat\u0103 o prea mare leg\u0103tur\u0103 cu afi\u015farea respectului fa\u0163\u0103 de libertatea altuia\u201d. Democra\u0163ia atenian\u0103 nu a avut niciodat\u0103 preten\u0163ia c\u0103 ar fi egalitar\u0103. Termenii democra\u0163ie<\/em> \u015fi libertate<\/em> nu aveau pentru grecii antici acela\u015fi sens ca pentru noi, ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Lirismul coral, al c\u0103rui punct culminant a fost atins de Pindar, perpetueaz\u0103 teogonia clasic\u0103, stilul s\u0103u servind drept model pentru literatura clasic\u0103 german\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Miturile au evoluat \u015fi c\u0103p\u0103tat alte valori. Jean-Paul Sartre, \u00een Mu\u015ftele<\/em>, reia legenda Atrizilor, familia blestemat\u0103 de zei din mitologia greac\u0103, pe care a modificat-o. Autorii transpun mitul \u00een contextul istoric al momentului, personajele aduc\u00e2nd, \u00een func\u0163ie de inten\u0163ia autorului, noi teme de reflec\u0163ie: Satirul, Satan<\/em> (Victor Hugo); Dup\u0103-amiaza unui faun<\/em> (St\u00e9phane Mallarm\u00e9); T\u00e2n\u0103ra Parc\u0103<\/em> (Paul Val\u00e9ry) etc.<\/p>\n\n\n\n

 Locul acordat erosului \u00een Banchetul<\/em>, mitul androginului \u015fi cel al sec\u0163ion\u0103rii originare \u00eel vor influen\u0163a pe fondatorul psihanalizei, Sigmund Freud.<\/p>\n\n\n\n

Literatura latin\u0103 pune \u00een eviden\u0163\u0103 multe din tr\u0103s\u0103turile culturii \u015fi civiliza\u0163iei antice. Ennius (239-169 \u00ee. Hr.), considerat p\u0103rintele literaturii latine, autorul epopeii Anale<\/em> (30.000 de versuri), a introdus hexametru homeric, fiind admirat de c\u0103tre to\u0163i poe\u0163ii urm\u0103toarelor secole. (va urma<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 cum subliniam \u00een materialul anterior, cea mai important\u0103 mo\u015ftenire a epocii elenistice const\u0103 mai pu\u0163in \u00een concepte \u015fi mai mult \u00een idealuri \u015fi experien\u0163e morale: ideea de umanitate, modelul \u00een\u0163eleptului care transcende condi\u0163ia uman\u0103, fraternitatea \u00eentre oameni, cosmopolitismul, lini\u015ftea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,473],"tags":[],"class_list":["post-24400","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-263"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24400","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24400"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24403,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24400\/revisions\/24403"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}