<\/p>\n\n\n\n
Titlul textului de fa\u0163\u0103 nu face trimitere nici la codul Morse (\u00een care ar corespunde literei \u201eR\u201d), nici la sistemul de comunicare inca\u015f (nod sfoar\u0103 nod). El este defini\u0163ia anului \u015fcolar \u00een curs, pe care am auzit-o de la un coleg, profesor de matematic\u0103, unde \u201epunctul\u201d este pauza\/vacan\u0163a, iar \u201elinia\u201d, perioada de cursuri. Cred c\u0103 to\u0163i \u2013 profesori, elevi, p\u0103rin\u0163i \u2013 am sim\u0163it c\u0103 anul acesta \u015fcolar a fost o vacan\u0163\u0103 fragmentat\u0103 de scurte perioade de \u015fcoal\u0103. Cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de cursuri ar fi fost, pentru elevii care nu sunt \u00een ani terminali, de aproximativ 39 de zile (ultimul \u201emodul\u201d \u2013 19 apr.- 16 iun. 2023). Am folosit condi\u0163ionalul-optativ, fiindc\u0103 a intervenit greva profesorilor \u015fi cursu\u00adrile au fost iar\u0103\u015fi \u00eentrerupte, \u015fi am aproximat num\u0103rul de zile de \u015fcoal\u0103, \u00eentruc\u00e2t cele opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni din ultimul \u201emodul\u201d au fost \u015fi ar fi fost \u00eentrerupte de patru zile de liber (1 mai \u2013 luni, 1 iunie \u2013 joi, 2 iunie \u2013 vineri, 5 iunie \u2013 luni), f\u0103r\u0103 a mai lua \u00een calcul realitatea (\u015fcoala a re\u00eenceput miercuri, 19 aprilie, iar joi \u015fi vineri au fost zile de reacomodare; ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u015fcoal\u0103 sunt mereu tot de reacomodare, cu vacan\u0163a). F\u0103c\u00e2nd toate calculele, \u00een acest an \u015fcolar cele 36 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u015fcoal\u0103 au \u00eensemnat, de fapt, cam 150 de zile. Din aceste 150 de zile, dup\u0103 cum scriam mai sus, au fost \u015fi vor fi multe altele destinate \u201ereacomod\u0103rii\u201d, libere nelegale\/neoficiale. Pot oferi chiar un exemplu concret. \u00centr-un ora\u015f mic din Rom\u00e2nia, dar foarte mare pentru mo\u015ftenirea lui cultural\u0103, festivit\u0103\u0163ile de absolvire (termenul de \u201epremiere\u201d este incorect politic, presupun\u00e2nd riscul unei discrimin\u0103ri!) a elevilor de clasa a VIII-a \u015fi de clasa a XII-a nu se mai organizeaz\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani acolo unde elevii au \u00eenv\u0103\u0163at. Cur\u0163ile \u015fcolilor, amfiteatrele \u015fcolilor sunt pustii. \u00cen schimb, c\u00e2nd se apropie sf\u00e2r\u015fitul anului \u015fcolar, Stadionul municipal devine un furnicar, fiindc\u0103 acolo se desf\u0103\u015foar\u0103 festivit\u0103\u0163ile de absolvire. Pe scurt, dirigin\u0163ii \u015fi\/sau directorii \u015fcolilor ofer\u0103 diplome tuturor (!) elevilor-absolven\u0163i, \u00een ordine alfabetic\u0103, nu \u00een ordinea mediilor (de cele mai multe ori, mediile nici nu se mai spun), elevii sunt fotografia\u0163i al\u0103turi de reprezentan\u0163ii institu\u0163iilor (prim\u0103ria, \u015fcoala) \u015fi fiecare festivitate se \u00eencheie cu un concert.<\/p>\n\n\n\n
Anul acesta \u015fcolar, cursurile elevilor de clasa a VIII-a se \u00eencheiau, oficial, \u00een data de 9 iunie. Potrivit actelor normative \u00een vigoare, mediile se \u00eencheie \u00een ultima or\u0103 de curs pentru fiecare disciplin\u0103, iar elevii corigen\u0163i trebuie evalua\u0163i \u015fi \u00een ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de \u015fcoal\u0103. Cu toate acestea, festivit\u0103\u0163ile de premiere, de fapt, de absolvire, au fost programate \u00eencep\u00e2nd cu 29 mai! Deci, mediile elevilor ar fi trebuit \u00eencheiate cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de \u00eencheierea cursurilor. Elevii ar fi fost absolven\u0163i \u2013 cu diplom\u0103 \u2013 cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de \u00eencheierea anului \u015fcolar. Ei nu ar mai fi venit la ore dec\u00e2t dac\u0103 nu ar fi g\u0103sit o variant\u0103 mai\u2026 interesant\u0103 de consumat timpul. \u015ei nici absen\u0163e nu ar fi primit. Cum ar fi putut profesorii s\u0103 \u00eenregistreze absen\u0163ele unor absolven\u0163i? Toate planurile au fost am\u00e2nate (dar nu anulate, din p\u0103cate) datorit\u0103 grevei profesorilor. Cit\u00e2nd, \u201eare \u015fi greva avantajele ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Consider c\u0103 nu are sens s\u0103 mai scriu despre obi\u015fnuin\u0163e ale sistemului (pierderea orelor, ne\u00eenregistrarea absen\u0163elor \u015f. a.). De aceea, revin la ceea ce mi se pare cu adev\u0103rat o mare greutate \u015fi o mare pierdere \u2013 obligarea institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163ile legate indiscutabil de \u015fcoal\u0103 \u00een alte locuri (situa\u0163ie \u00een care profesorii nu mai au nicio putere), respectiv renun\u0163area \u015fcolilor la organizarea unor evenimente foarte importante pentru elevi, pentru profesori, pentru istoria locurilor.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 \u00een prezent festivit\u0103\u0163ile de absolvire a elevilor de pe stadioane sunt urmate de concerte, acum mul\u0163i ani, serb\u0103rile de sf\u00e2r\u015fit de an \u015fi festivit\u0103\u0163ile de premiere erau anticipate \u015fi continuate de\/cu momente culturale \u015fi artistice \u2013 deloc p\u0103\u015funiste \u2013 care confirmau importan\u0163a \u015fcolii \u015fi a oamenilor ei.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen revista \u015fcolar\u0103 \u201eMugurul\u201d a Liceului \u201eMihai Viteazul\u201d (anul XV, nr. 2, semestrul 2, anul \u015fcolar 1943-1944), se g\u0103se\u015fte \u015fi textul Serbarea de sf\u00e2r\u015fit de an a Liceului<\/em>, text semnat de I.M. Din teama c\u0103 s-ar putea generaliza fenomenul pe care eu l-am descris, dar \u015fi cu speran\u0163a c\u0103 oameni ai \u015fcolii se vor bucura s\u0103 redescopere o atmosfer\u0103 de s\u0103rb\u0103toare de odinioar\u0103, reproduc c\u00e2teva fragmente din Serbarea de sf\u00e2r\u015fit de an a Liceului<\/em>:<\/p>\n\n\n\n \u201eLiceul Mihai Viteazul<\/em> \u00eenscrie azi \u00eenc\u0103 o pagin\u0103 plin\u0103 de demnitate, al\u0103turi de alte multe, legate de tradi\u0163ia anilor de munc\u0103 \u015fi jertf\u0103. Aceast\u0103 institu\u0163ie, la catedrele c\u0103reia s\u2019au perindat at\u00e2tea figuri m\u0103re\u0163e din panteonul \u015fcoalei rom\u00e2ne\u015fti, azi cu vie recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00eenchin\u0103 un an de rod \u015fi de str\u0103danie memoriei celui dint\u00e2i dasc\u0103l al ei: Profesorului Ion Roman, ctitor al a\u015fez\u0103mintelor care g\u0103zduiesc copii din plaiurile Basarabilor, din locurile Banilor olteni \u015fi de departe din \u00ab\u0163ara mare de peste p\u0103dure\u00bb. \u00cen prezen\u0163a domnului ministru al Culturii Na\u0163ionale, corul liceului de sub harnica \u015fi priceputa conducere a profesorului Alfonso Popescu, intoneaz\u0103 Imnul Regal<\/em> \u015fi alte c\u00e2ntece (…). Bine realizat\u0103 \u015fi foarte apreciat\u0103 a fost bucata Valurile Dun\u0103rii<\/em> de Ivanovici. (…) Corneliu Poenaru din cl. a VIII-a B, furtunatic \u015fi cald ca o ploaie de var\u0103, roste\u015fte poemul Rug\u0103ciune pentru neamul meu<\/em>, dup\u0103 care orchestra liceului c\u00e2nt\u0103 c\u00e2teva buc\u0103\u0163i din Herberte Iordan, Simion Niculescu \u015fi o doin\u0103 cu solo de acordeon, care a fost o revela\u0163ie a sufletului rom\u00e2nesc \u00eenchis \u00een c\u00e2ntec, \u00een dor \u015fi\u2019n suferin\u0163\u0103. Orchestra dirijat\u0103 de d. Lasl\u0103u a cules mul\u0163umirile publicului care i-a apreciat la justa valoare str\u0103dania unui an de munc\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u015fit la tribun\u0103 se urc\u0103 directorul liceului prof. Mihail Iacob, care dup\u0103 ce trece \u00een revist\u0103 \u00eemprejur\u0103rile de viea\u0163\u0103 vitreg\u0103 \u00een care se face \u015fcoal\u0103 azi, arat\u0103 c\u0103 tineretul nici acum n\u2019a ancorat u\u015furatic dincolo de preocup\u0103rile de ieri, ci a r\u0103mas credincios gliei sale. (…) \u015ei azi bibliotecile sunt pline, uneori mai populate ca ieri. (…) \u00cen linii sobre \u015fi impresionante schi\u0163eaz\u0103 figura prof. Ion Roman; munca \u015fi jertfa dasc\u0103lului venit ca \u015fi Gheorghe Laz\u0103r din \u00eendep\u0103rtatele unghiere ale Ardealului, lupta \u015fi biruin\u0163a sa, care a r\u0103mas \u00eenscris\u0103 cu litere mari pe fiecare piatr\u0103 de temelie a \u015fcolii, care azi continu\u0103 doar vechile drumuri pornite din sufletul s\u0103u de apostol. D. director Mihail Iacob, plin de mul\u0163umire, salut\u0103 omagial prezen\u0163a domnului ministru Ion Petrovici, pe aceea a domnului Const. Angelescu, fost ministru, pe domnul general \u015eachim, primarul de Negru, \u015fi alte personalit\u0103\u0163i de seam\u0103, care au \u0163inut s\u0103-\u015fi arate dragostea lor pentru vechea \u015fcoal\u0103 a profesorului Ion Roman. (…) \u00cenainte de drama lui Victor Eftimiu, jucat\u0103 de elevii interni ai liceului, Mircea S\u0103ulescu \u2013 acompaniat la pian de d-\u015foara Mia Macaveiu, o virtuoas\u0103 pianist\u0103 \u2013 execut\u0103 la vioar\u0103 buc\u0103\u0163i din Gabriel Marie, Pandre Martini \u015fi minunata roman\u0163\u0103 andaluz\u0103 de Pablo Sarasate. (…); programul a continuat cu discursurile invita\u0163ilor, cu o alt\u0103 punere \u00een scen\u0103 \u015fi cu alte momente artistice… T\u00e2rziu \u00een sear\u0103, cei care au urm\u0103rit programul serb\u0103rii, s\u2019au \u00eendreptat spre cas\u0103 cu o icoan\u0103 a unei \u015fcoli \u00een care se munce\u015fte \u015fi \u00een afar\u0103 de litera de fiecare zi a c\u0103r\u0163ii. (…).\u201d<\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 spun c\u0103 serbarea de sf\u00e2r\u015fit de an prezentat\u0103 mai sus a avut loc \u00een vara anului 1944, c\u00e2nd \u0163ara se afla \u00een plin r\u0103zboi, era bombardat\u0103 de for\u0163ele aliate \u015fi tancurile sovietice se apropiau cu vitez\u0103 de fruntariile sale.<\/p>\n\n\n\n Am dorit s\u0103 aflu c\u00e2te zile mergeau la \u015fcoal\u0103 copiii la \u00eenceputurile organiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului public \u00een Principatele Rom\u00e2ne (\u00een anii 1830) \u015fi la 30 de ani de la serbarea \u015fcolar\u0103 despre care am scris mai sus (mijlocul anilor 1970). \u00cen 1831-1832, \u015fcolile care preg\u0103teau candida\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori pentru \u015fcolile s\u0103te\u015fti func\u0163ionau aproximativ 170 de zile (din aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie), iar \u015fcolile s\u0103te\u015fti func\u0163ionau aproximativ 120 de zile (din noiembrie p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui martie). Se \u00eent\u00e2mpla astfel, deoarece \u00een perioada muncilor agricole copiii de la sate nu mergeau la \u015fcoal\u0103. Ace\u015ftia \u00ee\u015fi ajutau p\u0103rin\u0163ii, iar dasc\u0103lii lor urmau cursurile \u015fcolilor normale (de preg\u0103tire a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor). La sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rui an \u015fcolar, to\u0163i elevii sus\u0163ineau examene publice de promovare, la care participau autorit\u0103\u0163ile \u015fi p\u0103rin\u0163ii. Examenele erau urmate de serb\u0103rile \u015fcolare care se desf\u0103\u015furau \u00een ziua de 29 iunie. La mijlocul anilor 1970, durata cursurilor \u015fcolare era de peste 200 de zile. \u00cencepeau la 15 septembrie, \u00een fiecare an, \u015fi se \u00eencheiau la 15 iunie, anul urm\u0103tor, dup\u0103 ultima or\u0103 de curs. Datele se modificau numai dac\u0103 zilele de \u00eenceput \u015fi de sf\u00e2r\u015fit c\u0103deau duminica. Festivit\u0103\u0163ile de premiere a elevilor merituo\u015fi \u015fi serb\u0103rile \u015fcolare se organizau \u00een prima duminic\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea cursurilor \u015fi se desf\u0103\u015furau numai \u00een incinta \u015fcolilor, \u00een prezen\u0163a directorului, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi a profesorilor, precum \u015fi a p\u0103rin\u0163ilor care doreau s\u0103 participe.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 odinioar\u0103 examenele de promovare erau publice, acum nu mai sunt agreate nici m\u0103car lec\u0163iile deschise la Cercurile Metodice ale profesorilor. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, lec\u0163iile se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een prealabil, iar \u00een ziua Cercului, profesorii\/\u00eenv\u0103\u0163\u0103torii urm\u0103resc \u00eenregistrarea. La gimnaziu \u015fi la liceu, de cele mai multe ori, se organizeaz\u0103 orice altceva (extra\u015fcolar, extracurricular), dar nu lec\u0163ii. Motivul invocat este acela c\u0103 elevii ar fi foarte stresa\u0163i de prezen\u0163a altor profesori, a altor persoane \u00een sala de clas\u0103, \u00een timpul orelor. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, propun ca lec\u0163iile pentru Cercurile Metodice s\u0103 se desf\u0103\u015foare f\u0103r\u0103 elevi, cu profesorii \u00een rol de elevi.<\/p>\n\n\n\n Cine g\u0103se\u015fte \u00een textul meu nostalgii diverse trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 nu am tr\u0103it nicio zi \u00een comunism \u015fi c\u0103 nu-mi doresc s\u0103 tr\u0103iesc vreo zi sub dictatur\u0103 totalitar comunist\u0103, militar\u0103 ori de alt\u0103 factur\u0103. Singura mea nostalgie \u0163ine de diferen\u0163a prea mare \u00eentre ce a fost bun \u015fi ce mai este bun. (Preluare din Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, iulie, 2023)<\/p>\n\n\n\n Alexandra Florina M\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Titlul textului de fa\u0163\u0103 nu face trimitere nici la codul Morse (\u00een care ar corespunde literei \u201eR\u201d), nici la sistemul de comunicare inca\u015f (nod sfoar\u0103 nod). El este defini\u0163ia anului \u015fcolar \u00een curs, pe care am auzit-o de la un…<\/p>\n