{"id":24491,"date":"2023-09-27T12:47:01","date_gmt":"2023-09-27T12:47:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24491"},"modified":"2023-09-27T12:47:55","modified_gmt":"2023-09-27T12:47:55","slug":"rememorari-nemtene-septembrie-2023","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-septembrie-2023\/","title":{"rendered":"REMEMOR\u0102RI NEM\u0162ENE &#8211; septembrie, 2023"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1908 \u2013 n. <strong>Nicolae C. Cristoveanu<\/strong>, la Roman (d. 12. 01. 1993, Bucure\u015fti), prozator, memorialist, traduc\u0103tor. A absolvit Facultatea de Drept, Bucure\u015fti (1933), doctor \u00een drept la Paris. Dup\u0103 1945, muncitor necalificat, planificator, fotograf, economist. Pasionat de v\u00e2n\u0103toare (scrie literatur\u0103 cu tematic\u0103 cinegetic\u0103). Membru al Asocia\u0163iei Arti\u015ftilor Fotografi din Rom\u00e2nia (1957); 57 de expozi\u0163ii na\u0163ionale \u015fi 33 interna\u0163ionale; 28 de premii \u015fi men\u0163iuni. Ca poet, cultiv\u0103 pastelul. C\u0103r\u0163i: \u201eVeche patim\u0103, v\u00e2n\u0103toarea&#8230;\u201d (1980); \u201eAlte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de v\u00e2n\u0103toare&#8230;\u201d (1983); \u201eFream\u0103tul p\u0103durii\u201d (1989).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1933\u2013 n. <strong>Maria-Dana Lovinescu<\/strong> (n. Crivetz), la Piatra-Neam\u0163 (d. 17. 11. 2012, Melbourne), ziarist, traduc\u0103tor literar, cunosc\u0103toare a patru limbi, a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti; c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Radu Beligan (1952-1965), tat\u0103l unicei lor fiice, Anamaria Beligan. Membr\u0103 a U. S. (1966) \u015fi a A. Z. A p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia (1982), \u00eempreun\u0103 cu Anamaria, emigr\u00e2nd la Melbourne, unde a lucrat pentru Departamentul australian al imigra\u0163iei. Traduceri din literatura universal\u0103 \u015fi toate c\u0103r\u0163ile fiicei sale, ap\u0103rute la edituri din \u0163ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/8?\/1919 \u2013 n. <strong>Tereza Gogu-Ungureanu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, artist plastic, absolvent\u0103 a Academiei de Arte Frumoase, Ia\u015fi. A debutat la \u201eSaloanele Moldovei\u201d. Ia\u015fi (1941) \u2013 Premiul pentru acuarela \u201eVictorie\u201d \u015fi portretul \u201eMo\u015ful\u201d. Lucrarea religioas\u0103 \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d, se afl\u0103 la Biserica Domneasc\u0103, Piatra-Neam\u0163, reluat\u0103 pentru Palatul Culturii Feroviarilor, Chi\u015fin\u0103u. Dup\u0103 1990, este prezent\u0103 la expozi\u0163iile Filialei U. A. P. Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1952 \u2013 n. <strong>Nicolae N. Popa<\/strong>, la T\u00e2rpe\u015fti, Neam\u0163, profesor, publicist, traduc\u0103tor. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, Facultatea de Istorie-Filosofie, Bucure\u015fti (1978); studii \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Belgia. A lucrat ca muzeograf la Casa \u201eIon Creang\u0103\u201d din Humule\u015fti (1982-1998). A debutat \u00een Revista \u201eTribuna Rom\u00e2niei\u201d (1985). Membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eFran\u00e7ois Mauriac\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eCreang\u0103 sau Arta fericirii\u201d (1993), \u201eEternul feminin de la Humule\u015fti la Paris\u201d (1995), \u201eL\u2019expression du bonheur chez Martha Bibescu\u201d, Fran\u0163a, \u201ePovestea unei mari iubiri. Eminescu \u2013 Veronica Micle\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a010\/1951 n. <strong>Gabriel Plosc\u0103<\/strong>, inginer, profesor, lider sindical. Absolvent al Institutului Politehnic \u201eTraian Vuia\u201d din Timi\u015foara, gradul didactic I \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt acordat de Universitatea Politehnic\u0103 Bucure\u015fti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic Petru Poni (1976-2008), membru \u00een comisia na\u0163ional\u0103 de chimie industrial\u0103, specialist \u00een elaborarea de standarde ocupa\u0163ionale, evaluator de manuale \u015fi autor de manuale \u015fcolare. Participare la cursuri, seminarii \u015fi programe de formare europene. Vicepre\u015fedinte al SLLICS Neam\u0163 (1991-2008), apoi pre\u015fedinte, din 2008-prezent. Vicepre\u015fedinte al FSLI, coordoneaz\u0103 Departamentul pentru \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Profesional \u015fi Tehnic \u015fi Departamentul Proiecte \u015fi Formare (2002-prezent). Pre\u015fedinte al Uniunii Jude\u0163ene a Sindicatelor Democratice Neam\u0163 (2000-prezent) etc. Manager de proiect POSDRU \u015fi manager de proiect Leonardo da Vinci (2011-2014).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1846 \u2013 n. <strong>Alexandru Lambrior<\/strong>, dup\u0103 C. Prangati, la Soci, Neam\u0163 (d. 30. 10. 1883. Ia\u015fi). Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene. Din 1872, profesor de istorie la \u015ecoala Militar\u0103 din Ia\u015fi, an \u00een care intr\u0103 la \u201eJunimea\u201d. Din 1874, pred\u0103 la Liceul Na\u0163ional. Trimis cu o burs\u0103, la Paris (1875), se remarc\u0103 \u015fi public\u0103 (din 1877) articole de lingvistic\u0103 \u00een Revista \u201eRomania\u201d; admis membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103. Se remarc\u0103 cu studiul \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 veche \u015fi nou\u0103. T\u0103lm\u0103cirea rom\u00e2neasc\u0103 a scrierilor lui Oxenstiern\u201d (1873). Public\u0103 \u201eCarte de citire, cuprinz\u00e2nd texte vechi rom\u00e2ne\u015fti\u201d (1882).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 11\/1930 \u2013 n. <strong>Eduard Covali<\/strong>, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neam\u0163), teatrolog, scriitor. I. A. T. C. \u201eI. L. Caragiale\u201d, diverse func\u0163ii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic \u00een revistele \u201eTeatrul\u201d \u015fi \u201eContemporanul\u201d, (1957) \u015fi colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, Ateneu\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eMeridianul Ozana\u201d, \u201eCredin\u0163a nea\u00admului\u201d \u015f. a. A dramatizat: \u201eVr\u0103jitorul din Oz\u201d, \u201eInim\u0103 rece\u201d, \u201eCartea junglei\u201d. Debut editorial cu \u201eTeatru\u201d: \u201eIon Creang\u0103 sau m\u0103razurile amintirilor\u201d, \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, \u201eBelerophon\u201d, \u201eAlb\u0103 ca z\u0103bava \u015fi cei 7 pitici\u201d. A fost membru al U. S.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15\/916 \u2013 n. <strong>Constantin-Virgil Gheorghiu<\/strong>, la R\u0103zboieni, Neam\u0163 (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti (1940). Debut cu versuri \u00een \u201eBilete de papagal\u201d \u015fi editorial, cu \u201eVia\u0163a de toate zilele\u201d (1937); \u00cen 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Paris. C\u0103r\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: \u201eArd malurile Nistrului\u201d; \u201eCu submarinul la asediul Sevas\u00adto\u00adpolului\u201d; \u201eCeasul de rug\u0103ciune\u201d; \u201eAm luptat \u00een Crimeea\u201d; \u201eUltima or\u0103\u201d. C\u0103r\u0163i peste hotare (traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103): \u201eLa Vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d; \u201eLa Cravache\u201d; \u201eLa Maison de Petrodava\u201d; \u201ePerahim\u201d \u015fi multe altele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1990, d. <strong>Aurel Dumitra\u015fcu<\/strong>, poet (n. 21. 11. 1955, Sabasa, Borca, Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii noiembrie.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1978 \u2013 n., <strong>Cristina Petrariu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163. Masterat \u00een Arte decorative la U.N.A. \u201eG. Enescu\u201d Ia\u015fi. Membru al UAP. Fondator (2010) \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Culturale \u201eArte.Ro\u201d din Piatra-Neam\u0163. Organizeaz\u0103 cel mai important festival interna\u0163ional de arte plastice pentru copii \u015fi tineri din \u0163ar\u0103: Piatra-Neam\u0163 Creativ. Prezent\u0103 frecvent \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale, numeroase particip\u0103ri la stagii de documentare \u015fi workshopuri interna\u0163ionale, curator de expozi\u0163ii, concursuri \u015fi festivaluri de art\u0103 plastic\u0103 ale elevilor, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate (Bitola \u2013 Macedonia, Nesebar \u2013 Bulgaria, Vene\u0163ia \u2013 Italia, Hong Kong \u2013 China, Evora \u2013 Portugalia). Premiul Revistei \u201eApostolul\u201d (2016), Premiul Mentor pentru excelen\u0163\u0103 \u00een educa\u0163ie (2021)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1878 \u2013 n. <strong>Alberto Cirilo<\/strong>, la Odessa (d. 2. 07. 1950, Piatra-Neam\u0163). Absolvent al Conservatorului de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103, Ia\u015fi, profesor la: \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d, Gimnaziul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Liceul Internat \u015fi Liceul Na\u0163ional. \u00cen 1914, se stabile\u015fte la Piatra-Neam\u0163, titular la catedra de muzic\u0103 a \u015ecolii Normale \u201eGheorghe Asachi\u201d \u015fi are ore la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d. Compune operete, realizeaz\u0103 armoniz\u0103ri, compozi\u0163ii pentru cor, pian, vioar\u0103 \u015fi orchestr\u0103. La Expozi\u0163ia Na\u0163ional\u0103 (1906), prime\u015fte medalia de bronz pentru scrieri muzicale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1953 \u2013 n. <strong>Viorel Nicolau<\/strong>, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construc\u0163iilor de Ma\u015fini, Bra\u015fov, inginer la I. M. \u201eCeahl\u0103u\u201d \u015fi profesor-inginer la Grupul \u015ecolar de Construc\u0163ii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A \u00eenfiin\u0163at, \u00een Piatra-Neam\u0163, prima libr\u0103rie-anticariat privat\u0103. Este recunoscut ca un bun colec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i po\u015ftale ilustrate. Membru \u00een diferite comitete \u015fi comisii filatelice. Organizator a peste dou\u0103zeci de edi\u0163ii ale Simpozionului na\u0163ional de cartofilie de la Piatra-Neam\u0163; este pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Filateli\u015ftilor Neam\u0163. A editat sute de c\u0103r\u0163i (prin propria-i editur\u0103 \u201eCetatea Doamnei\u201d), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de c\u0103r\u0163i, \u00eengrijitor de edi\u0163ii. Colaborator la toate publica\u0163iile din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1966 \u2013 n. <strong>Mihael Balint<\/strong>, la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, ziarist, eseist, a absolvit Facultatea de Mecanic\u0103 a Institutului Politehnic din Ia\u015fi (1993), director al C\u0103minului Cultural din S\u0103b\u0103oani, tehnoredactor la \u201eMaart\u2019s Co\u201d, tehnoredactor \u015fi lector de carte, secretar general de redac\u0163ie la \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, corespondent la \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, redactor la \u201eAdev\u0103rul de sear\u0103\u201d. Concomitent, a fost \u015fi realizator al emisiunii \u201eOra lui Balint\u201d, la Tele\u2019M &amp; Prima TV Piatra-Neam\u0163. A debutat publicistic \u00een Anuarul Institutului Politehnic Ia\u015fi, 1988, cu eseul \u201eConstantin Noica \u015fi \u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eEseu despre legenda lui Buddha\u201d de \u00c9mile Senart (trad. din lb. fr.); \u201eContraforturi de-o zi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1926 \u2013 n. <strong>Benedict Dabija<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 29. 05. 1962, Bucure\u015fti), actor, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din ora\u015ful natal \u015fi al Institutului de Teatru din Bucure\u015fti (1952). Actor la Teatrul Municipal, Bucure\u015fti. Filme: \u201eMoara cu Noroc\u201d, \u201eCiulinii B\u0103r\u0103ganului\u201d, \u201eErup\u0163ia\u201d, \u201eAproape de soare\u201d, \u201eSetea\u201d, \u201eCelebrul 702\u201d, \u201ePorto-Franco\u201d, \u201eTudor\u201d. A fost remarcabil \u015fi \u00een teatrul radiofonic.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1974 \u2013 n. <strong>Mihai Floroaia<\/strong>, profesor la Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d Piatra-Neam\u0163. Licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d Ia\u015fi, Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 (1997). Doctor \u00een Teologie (2010), cu distinc\u0163ia Magna cum Laude, la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d Cluj-Napoca. C\u0103r\u0163i: Inchizi\u0163ia \u00eentre mit \u015fi realitate, (2016), Inchizi\u0163ia \u00een Europa, (2001), Rolul metodei didactice \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios, (2004). Numeroase studii \u015fi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctoral\u0103 \u015fi postdoctoral\u0103 la Universitatea Catolic\u0103 din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Mis\u00e9ricorde din Fribourg (Elve\u0163ia) \u015fi Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d. Formator-consilier ARACIP, evaluator na\u0163ional \u00een Agen\u0163ia de Credite \u015fi Burse de Studii (MENCS). Colaborator al revistei \u201eApostolul\u201d (din 2004) redactor al acesteia (din 2010, \u00een prezent).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1916 \u2013 n. <strong>Aurel Giroveanu<\/strong>, la Girov, Neam\u0163 (d. 2. 04. 2001, Bucure\u015fti), pianist, dirijor \u015fi compozitor. Studii la Conservatorul \u201eEgizio Massini\u201d, Bucure\u015fti (1933-1937). S-a perfec\u0163ionat cu Tudor Ciortea (forme muzicale) \u015fi cu Ion Dumitrescu (compozi\u0163ie) la cursurile U. C. M. (1954-1955). A fost redactor la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 (1949-1950), pianist \u015fi dirijor al Orchestrei \u201eAurel Giroveanu\u201d, Bucure\u015fti (1949-1954). A compus muzic\u0103 u\u015foar\u0103, de film, coral\u0103. Premiul Juriului la Festivalul de Muzic\u0103 U\u015foar\u0103 de la Mamaia (1966). Ordinul Muncii cl. a III-a, Ordinul Meritul Cultural cl. a III-a, Premiul U. C. M. (1972). Colabor\u0103ri: \u201eContemporanul\u201d, \u201eInforma\u0163ia Bucure\u015ftiului\u201d, \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1901 \u2013 n. <strong>Victor \u0162\u0103ranu<\/strong>, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucure\u015fti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de&nbsp; Litere \u015fi Istorie, Bucure\u015fti; profesor la Vatra Dornei, C\u00e2mpulung Moldovenesc \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d, Piatra-Neam\u0163. A cules folclor de pe Valea Bistri\u0163ei. A lucrat la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne. A publicat studii \u00een: \u201eAnuarul\u201d Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, \u201eBuletinul Societ\u0103\u0163ii Regale de Geografie\u201d (Bucure\u015fti), \u201eCurentul\u201d, \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u201eApostolul\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/2000 \u2013 d. <strong>C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Ceahl\u0103u, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938, Filioara, Agapia, v. fi\u015fa lunii aprilie.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1937 \u2013 n. <strong>Nicolae Florian<\/strong>, la V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, animator cultural, publicist, absolvent al \u015ecolii Pedagogice din Piatra-Neam\u0163 (1956, \u015fef de promo\u0163ie). A predat la \u015fcolile din: P\u0103str\u0103veni, Boi\u015ftea, Petricani, Lunca (director), V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. A fost director al C\u0103minului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) \u015fi consilier comunal p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Cet\u0103\u0163ean de onoare al comunei natale (2007). Colabor\u0103ri: Revista \u201eApostolul\u201d. Este autor al \u201eMonografiei Comunei V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163\u201d (2006), lucrare important\u0103 pentru informa\u0163iile despre locuri \u015fi institu\u0163ii din preajma localit\u0103\u0163ii V\u00e2n\u0103tori (M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, Cetatea-Neam\u0163, M\u0103n\u0103stirile Secu \u015fi Sih\u0103stria \u015f. a.) \u015fi despre mul\u0163i intelectuali care au tr\u0103it pe aceste locuri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1974 \u2013 n. <strong>Adrian G. Romila<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, publicist, prozator, eseist. Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1998); doctor \u00een folclor \u015fi antropologie cultural\u0103 (2005), profesor la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. A debutat cu poezie \u00een \u201eSymposion\u201d (1996), editorial, cu \u201eImaginea Raiului \u00een cultura popular\u0103, eseu de antropologie\u201d (2009), apreciat cu mai multe premii. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eDe-a dragostea \u015fi drumul. Sta\u0163ii de lectur\u0103\u201d (eseuri), \u201eDe-a dragostea \u015fi drumul\u201d, \u201e\u00cen drum spre sud\u201d, \u201eRadio \u00een z\u0103pad\u0103\u201d, \u201ePira\u0163i \u015fi cor\u0103bii. Incursiune \u00eentr-un posibil imaginar al m\u0103rii\u201d, \u201eZeppelin\u201d, \u201eApocalipsis\u201d, \u201eAcas\u0103, departe\u201d. Membru al U. S.. Public\u0103 frecvent eseuri, povestiri \u015fi cronici literare \u00een reviste \u201epe h\u00e2rtie\u201d \u015fi pe internet. (<strong><em>Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n<p>(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&amp;Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 3\/1908 \u2013 n. Nicolae C. Cristoveanu, la Roman (d. 12. 01. 1993, Bucure\u015fti), prozator, memorialist, traduc\u0103tor. A absolvit Facultatea de Drept, Bucure\u015fti (1933), doctor \u00een drept la Paris. Dup\u0103 1945, muncitor necalificat, planificator, fotograf, economist. Pasionat de v\u00e2n\u0103toare (scrie&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-septembrie-2023\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,474],"tags":[],"class_list":["post-24491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-264"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24491"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24491\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24492,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24491\/revisions\/24492"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}