{"id":24540,"date":"2023-09-27T13:34:25","date_gmt":"2023-09-27T13:34:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24540"},"modified":"2023-09-27T13:34:25","modified_gmt":"2023-09-27T13:34:25","slug":"integrare-prin-instruire-si-cercetare-proiecte-educationale-moldo-romane","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/integrare-prin-instruire-si-cercetare-proiecte-educationale-moldo-romane\/","title":{"rendered":"Integrare prin instruire \u015fi cercetare, proiecte educa\u0163ionale moldo-rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"\n

Parteneriatul dintre Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii este unul durabil \u015fi \u00een beneficiul ambelor \u0163\u0103ri. \u00cempreun\u0103 reu\u015fesc constant s\u0103 creasc\u0103 nivelul domeniului educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii \u015fi s\u0103 accead\u0103 mai u\u015for \u00een familia statelor europene prin cercetare \u015fi inovare. Declara\u0163ii \u00een acest sens au fost f\u0103cute de participan\u0163ii la dezbaterea public\u0103 cu genericul \u201eIntegrare prin instruire \u015fi cercetare, proiecte educa\u0163ionale moldo-rom\u00e2ne\u201d, organizat\u0103 de Agen\u0163ia de pres\u0103 IPN, Chi\u015fin\u0103u, pe data de 14 iulie 2023.<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Rodica Cujb\u0103, \u015fefa direc\u0163iei management cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice a Universit\u0103\u0163ii Tehnice a Moldovei:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eMobilitatea studen\u0163ilor \u015fi cercet\u0103torilor trebuie privit\u0103 prin prisma oportunit\u0103\u0163ilor ce se deschid. Doar \u00een anul de studii 2022-2023 peste 25 de profesori din Rom\u00e2nia au predat la UTM, acesta fiind un exemplu de transmitere a celor mai bune practici europene studen\u0163ilor din Republica Moldova.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Referindu-se la mobilitatea cercet\u0103torilor de la UTM \u00een Rom\u00e2nia, ea spune c\u0103 ace\u015ftia revin entuziasma\u0163i de infrastructura de cercetare de dincolo de Prut, care le permite s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultate la un nivel \u00eenalt \u015fi pot concura cu cercet\u0103torii din Europa.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centr-adev\u0103r, pe de o parte, mobilitatea ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i frumoase, pe de alt\u0103 parte, tinerii v\u0103z\u00e2nd c\u0103 po\u0163i face o cercetare frumoas\u0103 acolo, deseori nu se mai \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103. Deci, exist\u0103 \u015fi riscul emigr\u0103rii, dar acei tineri care se afl\u0103 acolo, de fapt sunt diaspora \u015ftiin\u0163ific\u0103 a Republicii Moldova care particip\u0103, de cele mai dese ori, \u00een proiecte de cercetare comune cu alte \u0163\u0103ri. Deci, acest risc, de fapt, devine o oportunitate nou\u0103, de colaborare cu acele universit\u0103\u0163i \u015fi acele centre de cercetare unde sunt \u00eencadra\u0163i tinerii din Republica Moldova\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Rodica Cujb\u0103 apreciaz\u0103 rela\u0163ia \u015fi parteneriatul dintre Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii, men\u0163ion\u00e2nd deschiderea de care dau dovad\u0103 colegii cercet\u0103tori de peste Prut. \u201eEi sunt foarte deschi\u015fi, ne orienteaz\u0103 \u00een direc\u0163ii corecte, ne fac s\u0103 ne sim\u0163im mai siguri \u00een ceea ce facem\u201d, spune ea.<\/p>\n\n\n\n

Referindu-se la v\u00e2rsta medie a cercet\u0103torilor din Republica Moldova, Rodica Cujb\u0103 spune c\u0103 aceasta se apropie de 50 de ani ceea ce constituie un fapt foarte \u00eengrijor\u0103tor. \u201eDin cauza finan\u0163\u0103rii foarte proaste, tinerii nu sunt atra\u015fi de cercetare. \u00cen septembrie 2022 a fost realizat un sondaj \u00eentre tineri despre c\u00e2t de atractiv\u0103 este cercetarea pentru ei. Majoritatea au spus c\u0103 este foarte interesant\u0103 \u015fi atractiv\u0103, dar nu r\u0103m\u00e2n \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi pleac\u0103 \u00een alte domenii din cauza finan\u0163\u0103rii proaste\u201d.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t prive\u015fte a\u015ftept\u0103rile pe care le au cercet\u0103torii din Republica Moldova, \u015fefa direc\u0163iei management cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice a Universit\u0103\u0163ii Tehnice a Moldovei sus\u0163ine c\u0103 acum toat\u0103 comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Republica Moldova a\u015fteapt\u0103 cu sufletul la gur\u0103 s\u0103 fie anun\u0163at\u0103 procedura de finan\u0163are a cercet\u0103rii \u00een urm\u0103torii ani. \u201eDesi\u00adgur c\u0103 ne a\u015ftept\u0103m cu to\u0163ii s\u0103 creasc\u0103 finan\u0163area nu doar la salarii, dar \u015fi la investi\u0163ii \u00een infrastructur\u0103 pentru a oferi posibilitate cercet\u0103torilor s\u0103 fac\u0103 cercetare aici, acas\u0103\u201d, a declarat Rodica Cujb\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Igor \u015earov, rectorul Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moldova:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eLeg\u0103turile dintre cercet\u0103torii din Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia au fost mereu puternice, indiferent de guvernele care s-au perindat \u00een cele dou\u0103 state, sau ideologiile promovate \u00een anumite perioade.<\/p>\n\n\n\n

La nivel de ministere au existat fie rela\u0163ii mai puternice, fie rela\u0163ii mai slabe, dar, indiferent de acestea, leg\u0103turile \u00eentre cercet\u0103tori s-au p\u0103strat pe parcursul anilor. Dac\u0103 vre\u0163i, universit\u0103\u0163ile au fost bastioane de promovare a \u015ftiin\u0163ei, a literaturii, a limbii rom\u00e2ne\u201d, a declarat Igor \u015earov.<\/p>\n\n\n\n

\u00centrebat fiind ce s-a ratat \u00een rela\u0163ia dintre Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia pe parcursul anilor \u015fi unde se putea depune mai mult efort \u00een domeniul discutat, Igor \u015earov a declarat c\u0103 doar \u201etimpul poate ar\u0103ta acest lucru\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Rectorul USM este de p\u0103rere c\u0103 economia unei \u0163\u0103ri \u015fi sistemul educa\u0163ional, domeniul cercet\u0103rii sunt interconectate, iar investi\u0163iile ce se fac ast\u0103zi, inclusiv cu suportul Rom\u00e2niei, vor da roade peste ani, nu imediat. \u201eTrebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 rezultatele nu vin imediat. Rezultatele din investi\u0163ii vin \u00eentr-o lung\u0103 perioad\u0103 de timp. Suntem un stat independent \u015fi suveran. Problemele de limb\u0103, istorie \u015fi patrimoniu trebuie s\u0103 fie o predilec\u0163ie pentru oricare din guvern\u0103ri. Concluzia este una: f\u0103r\u0103 finan\u0163are adecvat\u0103, s\u0103 nu ne a\u015ftept\u0103m la rezultate \u015fi s\u0103 nu ne \u00eentreb\u0103m de ce nu vin tinerii \u00een \u015ftiin\u0163\u0103\u201d, a declarat Igor \u015earov.<\/p>\n\n\n\n

Fostul ministru al educa\u0163iei declar\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 finan\u0163are adecvat\u0103, rezultate nu vor veni, deoarece entuzia\u015ftii sunt deja epuiza\u0163i. \u201eDac\u0103 vorbim despre interesul tinerilor, trebuie s\u0103 spunem c\u0103 este o genera\u0163ie mult mai pragmatic\u0103, care vrea s\u0103 vad\u0103 rezultatele ast\u0103zi. Aici, este necesar un complex \u00eentreg de idei, altfel vom ajunge la chestiuni declarative: de ce nu vin tinerii \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 c\u0103ut\u0103m vinova\u0163ii\u201d, a declarat Igor \u015earov.<\/p>\n\n\n\n

Igor \u015earov spune c\u0103 nu ar trebui s\u0103 existe o abordare populist\u0103 \u00een acest sens \u015fi s\u0103 se caute mereu vinova\u0163ii printre mini\u015ftri sau \u00een guverne. Este nevoie de o viziune mai larg\u0103, dar care s\u0103 se bazeze pe ideea c\u0103 succesele \u00eentr-un sistem educa\u0163ional bine g\u00e2ndit sunt \u015fi succesele din domeniul economiei. \u201eTrebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eent\u0103rim economia. Unde vedem noi aceast\u0103 economie? Doar \u00een Uniunea European\u0103\u201d, a ad\u0103ugat Igor \u015earov.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ludmila Arma\u015fu-Can\u0163\u00e2r, prorector pentru activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi rela\u0163ii interna\u0163ionale, Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d din Chi\u015fin\u0103u:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201eRepublica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia fac echip\u0103 bun\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii, se ajut\u0103 reciproc, preiau \u015fi transmit bune practici.<\/p>\n\n\n\n

Parteneriatul cu Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 nu doar preluarea de bune practici, dar \u015fi transmiterea de bune practici. De exemplu, pe segmentul doctoral, \u00een Rom\u00e2nia, baza modulului psihopedagogic este format\u0103 un pic altfel. Neav\u00e2nd universit\u0103\u0163i de profil pedagogic, s-a constatat c\u0103 70% din doctoranzii de la Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201d, sunt din Rom\u00e2nia \u2013 \u00een programe de psihologie, psihopedagogie special\u0103, asisten\u0163\u0103 social\u0103, logopedie sau \u015ftiin\u0163e ale educa\u0163iei. Pentru c\u0103 aici au g\u0103sit o experien\u0163\u0103 diferit\u0103 \u015fi mai aprofundat\u0103 deoarece, din 1993, c\u00e2nd s-au fondat doctorate \u00een Republica Moldova, au acces la aceste studii \u015fi au devenit doctori \u00een \u015ftiin\u0163e foarte mul\u0163i colegi din Rom\u00e2nia, \u015fi din universit\u0103\u0163i, dar \u015fi din direc\u0163ii generale de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u201d, a declarat Ludmila Arma\u015fu-Can\u0163\u00e2r.<\/p>\n\n\n\n

Ea sus\u0163ine c\u0103 Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia fac echip\u0103 bun\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii \u015fi educa\u0163iei, ajut\u00e2ndu-se reciproc. \u201eC\u00e2nd vorbim despre cercetare, chiar \u015fi acum se lucreaz\u0103 pentru depunerea proiectelor \u00eempreun\u0103 cu universit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia. Se \u0163in prelegeri comune, se fac proiecte comune, seminare \u015fi practic nu avem niciun eveniment \u015ftiin\u0163ific, academic important \u00een universit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 participarea colegilor din Rom\u00e2nia. Sunt omniprezen\u0163i la fel cum facem noi, pentru c\u0103 deschiderea nu este doar un moft, ci o necesitate stringent\u0103\u201d, a ad\u0103ugat Ludmila Arma\u015fu-Can\u0163\u00e2r.<\/p>\n\n\n\n

Ludmila Arma\u015fu-Can\u0163\u00e2r spune c\u0103 \u00een parteneriatele cu Rom\u00e2nia din domeniul educa\u0163iei se \u00eencearc\u0103 a face hotarele mai invizibile, \u00een sensul \u00een care se creeaz\u0103 ni\u015fte rela\u0163ii de prietenie \u201ea\u015fa cum se cere \u00eentr-o mare familie european\u0103, \u00eentr-un proces de integrare foarte important, f\u0103r\u0103 a avea preten\u0163ia de a pierde din specificul institu\u0163ional sau na\u0163ional. Evident c\u0103 \u00een marea familie interna\u0163ional\u0103 cercet\u0103torii trebuie s\u0103 vin\u0103 \u015fi cu ceva specific, iar specificul \u015ftiin\u0163ei educa\u0163ionale din Republica Moldova este vizibil. Cred c\u0103 \u00een continuare vor fi \u015fi mai importante rela\u0163iile pentru c\u0103 de la nivelul de metode de predare, tehnologii, ajungem deja la metode de cercetare, la schimbarea structurii tezelor de cercetare, dup\u0103 standarde interna\u0163ionale. Publica\u0163iile interna\u0163ionale, la fel, sunt foarte importante, accederea la baze importante de date se face \u015fi prin parteneriatele, \u015fi publica\u0163iile comune, coordon\u0103ri de proiecte comune \u00eempreun\u0103 cu colegii din Rom\u00e2nia. De fapt, cei mai fideli parteneri sunt \u00een toate proiectele colegii din Rom\u00e2nia, pentru care le mul\u0163umim\u201d, a punctat Ludmila Arma\u015fu-Can\u0163\u00e2r.<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Parteneriatul dintre Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii este unul durabil \u015fi \u00een beneficiul ambelor \u0163\u0103ri. \u00cempreun\u0103 reu\u015fesc constant s\u0103 creasc\u0103 nivelul domeniului educa\u0163iei \u015fi cercet\u0103rii \u015fi s\u0103 accead\u0103 mai u\u015for \u00een familia statelor europene prin cercetare…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,474],"tags":[],"class_list":["post-24540","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pasi-spre-europa","category-numarul-264"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24540","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24540"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24540\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24544,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24540\/revisions\/24544"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}