{"id":24881,"date":"2023-12-18T12:24:27","date_gmt":"2023-12-18T12:24:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24881"},"modified":"2023-12-18T12:24:27","modified_gmt":"2023-12-18T12:24:27","slug":"avatarurile-lui-a-din-a-si-i-din-i-intre-gheorghe-gheorghiu-dej-si-iosif-constantin-dragan","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/avatarurile-lui-a-din-a-si-i-din-i-intre-gheorghe-gheorghiu-dej-si-iosif-constantin-dragan\/","title":{"rendered":"Avatarurile lui \u201e\u00e2\u201d din \u201ea\u201d \u015fi \u201e\u00ee\u201d din \u201ei\u201d – \u00centre Gheorghe Gheorghiu-Dej \u0219i Iosif Constantin Dr\u0103gan"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Comunismul de inspira\u0163ie sovietic\u0103 a lovit \u0163ara noastr\u0103 nu numai economic, politic, social, cultural, dar \u015fi \u00een simboluri. S-a impus dup\u0103 30 decembrie 1947 o stem\u0103 nou\u0103, dup\u0103 model rusesc, \u015fi s-a impus oficial steagul ro\u015fu, cu secera \u015fi ciocanul, dup\u0103 originalul celui al URSS, iar Tricolorului i s-a aplicat o efigie de sorginte comunist\u0103, pe culoarea galben\u0103. Dar comuni\u015ftii veni\u0163i c\u0103lare pe tancurile sovietice nu s-au mul\u0163umit cu at\u00e2t. Au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 treab\u0103 mare cu litera \u00e2 din a. De ce? Pentru c\u0103 amintea de litera \u201ea\u201d din titulatura de roman, numele poporului din care rom\u00e2nii \u015fi istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 afirm\u0103, cu m\u00e2ndrie, c\u0103 ne tragem. Sub comuni\u015fti trebuia ca \u00e2 din a s\u0103 dispar\u0103 cu totul. \u00cen opinia sovietic\u0103, rom\u00e2nii erau un popor cu origini din occidentul \u201edecadent\u201d, astfel noi trebuia s\u0103 st\u0103m doar cu fa\u0163a la r\u0103s\u0103rit, pentru c\u0103 de acolo ne venea lumina, cum c\u0103delni\u0163a \u015fi r\u0103spopitul Sadoveanu.<\/p>\n\n\n\n

Deci comuni\u015ftii au schimbat regulile gramaticii \u00een 1953 ca s\u0103 alunge \u00e2 din a din limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. \u00cen acest sens, guvernul comunist emite o Hot\u0103r\u00e2re pentru aprobarea noilor norme ortografice ale limbii rom\u00e2ne din 16 septembrie 1953<\/strong>, care este publicat\u0103 \u00een Mic Dic\u0163ionar Ortografic, Institutul de Lingvistic\u0103 din Bucure\u015fti \u2013 Academia Republicii Populare Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1953. S-a creat baza legal\u0103 ca \u00e2 din a s\u0103 fie alungat din titulatura \u0163\u0103rii noastre \u2013 Rom\u00e2nia. Reforma ortografic\u0103 din septembrie 1953 a impus grafia cu \u201e\u00ee\u201d, chiar \u015fi \u00een cazul cuvintelor rom\u00e2n \u015fi Rom\u00e2nia. Numele statului se schimb\u0103 \u00een \u201eRepublica Popular\u0103 Rom\u00een\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Comuni\u015ftii de la Bucure\u015fti jubilau c\u0103 a fost eliminat \u00e2 din a, care amintea de cosmopolitismul occidental \u015fi de originea noastr\u0103 latin\u0103. Dar bucuria sovieticilor din conducerea PMR nu a durat foarte mul\u0163i ani. \u00cen urma politicii de rom\u00e2nizare a institu\u0163ilor statului dup\u0103 retragera trupelor sovietice din 1958, tot mai mul\u0163i lideri comuni\u015fti cu origini rom\u00e2ne\u015fti \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 despre revenirea folosirii literei \u00e2 din a \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen aprilie 1964, PMR emite celebra \u201edeclara\u0163ie de independen\u0163\u0103\u201d din aprilie \u00eempotriva interna\u0163ionalei sovietice, iar conducerea de stat refuz\u0103 \u201eplanul Valev\u201d de transformare a Rom\u00e2niei \u00een hinterland agricol la dorin\u0163a Moscovei. \u00cen acel moment s-a produs un interes al conducerii \u00een frunte cu Gheorghiu-Dej s\u0103 accead\u0103 la capitalul occidental. Iar \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoii de capital a liderilor comuni\u015fti, care doreau industrializarea \u0163\u0103rii, a venit miliardarul Iosif Constantin Dr\u0103gan, cel ce \u00eenfiin\u0163ase o puternic\u0103 companie de gaz \u00eembuteliat \u00een Italia anului 1948. Iosif Constantin Dr\u0103gan, ce a fost \u00eenregimentat \u00een mi\u015fc\u0103rile na\u0163ionaliste din anii 40, se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu prim-secretarul Gheorghe Gheorghiu-Dej \u015fi \u00eei propune sprijinul pentru o afacere cu butelii cu gaz (iar fi f\u0103cut cadou o butelie cu gaz liderului comunist) \u015fi aducerea de investitori \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (RPR), cu o singur\u0103 condi\u0163ie: revenirea lui \u00e2 din a, deci \u00eenlocuirea lui \u00ee din i, \u00een titulatura \u0163\u0103rii Rom\u00e2nia \u015fi \u00een numele de rom\u00e2n. Era un semnal de revenire la tradi\u0163ia interbelic\u0103 \u015fi latin\u0103 a poporului nostru, dar \u015fi un mesaj de aspira\u0163ie spre Occident. Poate spre surprinderea lui Iosif Constantin Dr\u0103gan, prim-secretarul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej aprob\u0103 propunerea \u015fi emite un decret \u00een acest sens, aplicat \u015fi de Academie.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Abia, \u00een 1965 se impune \u015fi prin constitu\u0163ia lui Nicolae Ceau\u015fescu, titulatura de Rom\u00e2nia cu \u00e2 din a. La 21 august 1965 este schimbat numele republicii \u00een \u201eRepublica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia\u201d<\/strong> (RSR). Interesant c\u0103 miliardarul Iosif Constantin Dr\u0103gan nu a fost apropiat numai de Nicolae Ceau\u015fescu, dar, iat\u0103, c\u0103 \u015fi de Gheorghe Gheorghiu-Dej, \u00eenc\u0103 din 1964, impun\u00e2ndu-se cu propunerea de revenire a scrierii titulaturii \u0163\u0103rii Rom\u00e2nia cu \u00e2 din a. Desigur, dictatorul Ceu\u015fescu a fost fascinat de cartea lui Dr\u0103gan, \u201eNoi, tracii\u201d, care a devenit o \u201eevanghelie\u201d istoriografic\u0103 a protocroni\u015ftilor rom\u00e2ni \u00een anii \u201970 \u015fi \u201980. La \u00eenceputul anilor 2000, Iosif Constantin Dr\u0103gan a venit \u00een sala mare a prim\u0103riei clujene, care era arhiplin\u0103, s\u0103-\u015fi ridice oficial titlul de cet\u0103\u0163ean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, din partea primarului de atunci Gheorghe Funar, \u015fi ca o recompens\u0103 pentru contribu\u0163ia indirect\u0103 de a al\u0103tura numele latin de \u201eNapoca\u201d la denumirea de Cluj, \u00een 1974. Dup\u0103 evenimentul festiv la \u00eent\u00e2lnirea informal\u0103 Iosif Constantin Dr\u0103gan a f\u0103cut aluzie la titulatura Rom\u00e2niei cu \u00e2 din a \u00eencep\u00e2nd cu 1964, spre surprinderea celor prezen\u0163i, care \u015ftiau doar de afinitatea cu fostul secretar general \u015fi de politica \u00een acest sens a lui Nicolae Ceau\u015fescu, nu \u015fi de contribu\u0163ia lui Gheorghiu-Dej de a alunga pe \u00ee din i din numele \u0163\u0103rii, Rom\u00eenia. Necunoscute \u015fi surprinz\u0103toare sunt c\u0103ile adev\u0103rului istoric. Abia prin ini\u0163iativa Academiei, din 17 februarie 1993, prin care s-a reintrodus \u00een ortografia rom\u00e2neasc\u0103 litera \u00e2 (\u00een afara cuv\u00e2ntului \u201erom\u00e2n\u201c \u015fi a derivatelor sale, unde figura din 1964) s-a alungat dictatura lui \u00ee din i, din cuvintele limbii rom\u00e2ne. (Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Comunismul de inspira\u0163ie sovietic\u0103 a lovit \u0163ara noastr\u0103 nu numai economic, politic, social, cultural, dar \u015fi \u00een simboluri. S-a impus dup\u0103 30 decembrie 1947 o stem\u0103 nou\u0103, dup\u0103 model rusesc, \u015fi s-a impus oficial steagul ro\u015fu, cu secera \u015fi ciocanul,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,477],"tags":[],"class_list":["post-24881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-267"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24881"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24884,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24881\/revisions\/24884"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}