{"id":25006,"date":"2024-01-22T10:06:04","date_gmt":"2024-01-22T10:06:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25006"},"modified":"2024-01-22T10:06:04","modified_gmt":"2024-01-22T10:06:04","slug":"rememorari-nemtene-ianuarie-2024","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2024\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 ianuarie 2024"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 d. <strong>Alexandru cel Bun<\/strong>, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1558 \u2013 n. <strong>Macarie<\/strong>, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa, evenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi continuat\u0103 de Azarie. Opera sa, cunoscut\u0103 sub titlul \u201eCronica lui Macarie\u201d, va fi publicat\u0103 de Ioan Bogdan \u00een \u201eVechile cronice moldovene\u015fti p\u00e2n\u0103 la Ureche\u201d (1891); apoi \u00een \u201eLetopise\u0163ul lui Azarie\u201d (1908-1909); \u00een \u201eCronicile slavo-rom\u00e2ne din secolele XV-XVI\u201d, publicate de Ion Bogdan, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de P. P. Panaitescu, 1959, \u00een LRV.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1890, <strong>Ion Creang\u0103<\/strong> a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 4\/1943 \u2013 n. <strong>Doina Da\u015fchievici<\/strong>, la Bac\u0103u, profesoar\u0103, artist plastic. Absolvent\u0103 a Institutului de Arte Plastice din Ia\u015fi. Debut artistic: o expozi\u0163ie la Galeria \u201eVictoria\u201d, Ia\u015fi (1963). Membr\u0103 a U. A. P. A expus (din 1981) la: Piatra-Neam\u0163, Bucure\u015fti, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Salonul Republican Bucure\u015fti, U. A. P. Suceava, Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Oradea \u015fi Satu Mare (1999), Expozi\u0163ia Taberei Dur\u0103u, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d Piatra-Neam\u0163; alte expozi\u0163ii la: Radio Bucure\u015fti, RIFIL Grup, Vene\u0163ia, Galeria \u201eArtis\u201d, Galeria \u201eApollo\u201d \u015fi Salonul de Art\u0103, Bucure\u015fti, \u201eArtimundo\u201d, Bruxelles. Distins\u0103 cu Premiul \u201eAurel B\u0103e\u015fu\u201d, Diploma de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi Marele Premiu al Ministerului Culturii 2005.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1896 \u2013 n. <strong>Aurelia Ghia\u0163\u0103-Vasiliu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 1972, Bucure\u015fti). Plastician\u0103, o perioad\u0103, profesoar\u0103 de desen la \u015ecoala Normal\u0103 de \u00cenv\u0103\u0163\u0103toare din Piatra-Neam\u0163. A absolvit Academia de Arte Frumoase Ia\u015fi (1921). A deschis prima expozi\u0163ie de art\u0103 decorativ\u0103 (panouri pe p\u00e2nz\u0103 de in \u015fi proiecte) la Bucure\u015fti (1927). Expozi\u0163ii: Salonul Oficial de Arhitectur\u0103 \u015fi Arte Decorative (Premiul I), Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940, 1957), Bienala de Arte Decorative Bucure\u015fti (1954, 1956). \u00cen 1970, doneaz\u0103 statului rom\u00e2n \u00eentreaga colec\u0163ie de lucr\u0103ri \u015fi un imobil spre a deveni Casa \u201eDimitrie \u015fi Aurelia Ghea\u0163\u0103\u201d, care, oficial, a devenit muzeu \u00een 1994. O parte din crea\u0163iile artistei se afl\u0103 \u00een Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1934 \u2013 n. <strong>Ionel Marin<\/strong>, la Spiru Haret, Br\u0103ila (d. Piatra-Neam\u0163), profesor, doctor, publicist. Absolvent al \u015ecolii Medii Tehnice din Br\u0103ila \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi. A de\u0163inut mai multe func\u0163ii \u00een aparatul de stat \u015fi de partid din Bac\u0103u \u015fi Piatra-Neam\u0163, a predat \u015ftiin\u0163e sociale, a fost director al Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 (1985-1990). A colaborat la \u201eAteneu\u201d, \u201eCarpica\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eRevista de istorie\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d \u015f. a. Lucr\u0103ri: \u201eMi\u015fcarea legionar\u0103 \u00een documente\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12\/1845 \u2013 n. <strong>Alexandru Lambrior<\/strong>, la F\u0103lticeni, Suceava (d. 20. 09. 1883, Ia\u015fi), filolog \u015fi folclorist. A urmat cursuri primare la F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere din Ia\u015fi. Profesor la: Boto\u015fani \u015fi Ia\u015fi. Membru la \u201eJunimea\u201d (1872), debut \u00een 1873. Sprijinit de Titu Maiorescu, bursier la Paris, pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea studiilor (1875). Revine la Ia\u015fi: repetitor la \u015ecoala Normal\u0103 Superioar\u0103, \u0163ine cursul de filologie rom\u00e2n\u0103 la Universitate; membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne (1882). S-a remarcat ca filolog (Membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103). Colabor\u0103ri: \u201eRevista pentru istorie, arheologie \u015fi filologie\u201d, \u201eRomania\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 12. 01. 1947 &#8211; n. <strong>Mihai \u015eurubaru<\/strong>\u201a la Buhu\u015fi, Bac\u0103u, profesor, publicist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii generale \u015fi a liceului \u00een Buhu\u015fi (1965), a absolvit Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, (1970), doctor \u00een istorie (2000). C\u0103r\u0163i; \u201eSinteze \u015fi teste de istorie. Capacitate\u201d; \u201eIdentitate restituit\u0103. \u015ecoala Nr. 2 din Piatra-Neam\u0163\u201d, I-IV; \u201eContribu\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul Neam\u0163 la realizarea Marii Uniri\u201d; \u201eDirigen\u0163ia\u201d I-II (colab.); \u201eLiceul \u00abPetru Rare\u015f\u00bb din Piatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial\u201d; \u201eIstoricul Vetrei-\u00eenconjur\u0103toare a M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163-Secu\u201d; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial (1914-1918)\u201d; \u201eB\u0103ncile populare din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 16\/1944 \u2013 n. <strong>Radu Boruzescu<\/strong>, la Secuieni, Neam\u0163, scenograf, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Decorative \u015fi Scenografie de la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u015fti. A fost angajat la Teatrul \u201eLucia Sturdza-Bulandra\u201d din Bucure\u015fti (1970), ca scenograf. Premii pentru scenografia filmelor \u201eFelix \u015fi Otilia\u201d, \u201eCu m\u00e2inile curate\u201d, \u201eNunt\u0103 \u00een cer\u201d \u015f. a. Stabilit la Paris (1975). Scenografia pentru spectacole de oper\u0103 din: Bucure\u015fti, Paris, Nancy, Besan\u00e7on, New York, Vancouver, Cardiff, Bonn, Floren\u0163a, Amsterdam. A lucrat cu Mircea Veroiu, Dan Pi\u0163a, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei \u015eerban, Petric\u0103 Ionescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1829 \u2013 n. <strong>Anton Naum<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 27. 08. 1917, Ia\u015fi, \u00eenmorm\u00e2ntat la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163, unde avea mo\u015fia, conacul \u015fi o bibliotec\u0103 bogat\u0103), profesor universitar, poet, prozator \u015fi traduc\u0103tor. A absolvit Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi, iar la Paris: Facultatea de Litere de la Sorbona, Coll\u00e8ge de France (1858-1865). Membru al Societ\u0103\u0163ii \u201eJunimea\u201d (1872), debuteaz\u0103 cu poezii \u015fi traduceri din limba francez\u0103. Volume: \u201eTraduceri\u201d, 1875; \u201eAegri somnia\u201d, poem, 1876; \u201eVersuri\u201d, 1880; \u201ePovestea vulpei\u201d, 1903 \u015f. a. Membru corespondent (1887) \u015fi titular (1893) al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1977 \u2013 n. <strong>Lauren\u0163iu Dimi\u015fc\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, artist plastic, absolvent al Liceului de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d (1995) \u015fi al Universit\u0103\u0163ii de Art\u0103 din Cluj-Napoca (2000), master \u00een pictur\u0103, la aceea\u015fi Universitate (2002). Este membru al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale Art en Marche, Paris (2003). Expozi\u0163ii personale (2003-2007): Bac\u0103u, B\u00e2rlad, Bucure\u015fti, Gala\u0163i, Palatul Parlamentului din Bucure\u015fti, Galeria \u201eApollo\u201d. Roanne (Fran\u0163a), Castelul Beaulieu (Fran\u0163a), Eindhoven (Olanda), Lyon, Lapalisse (Fran\u0163a), Club Conti (Milano), Galeria \u201eAripa\u201d (Torino), Institutul Cultural Rom\u00e2n (Budapesta \u015fi Praga), Galeria \u201eCozia\u201d (Belgia). Lucr\u0103ri de art\u0103 monumental\u0103 \u00een tehnica sgraffito: Cluj-Napoca, Dealul Mare, Piatra-Neam\u0163. Premiul U. A. P. la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1878 (alte surse: 20; 22) \u2013 n. <strong>Constantin Matas\u0103<\/strong>, la R\u0103pciuni, Hangu, Neam\u0163, preot profesor, arheolog, publicist, memorialist (d. 03. 11. 1971), \u00eentemeietor al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 \u015fi director (1934-1971). A absolvit Facultatea de Teologie Bucure\u015fti. Paroh la: M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a, M\u0103n\u0103stirea P\u00e2ng\u0103ra\u0163i; Biserica \u201ePrecista\u201d din Piatra-Neam\u0163, protopop al Jude\u0163ului Neam\u0163. A efectuat s\u0103p\u0103turi arheologice. A \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus revistele: \u201e\u00cendrumarea\u201d, \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, \u201eFloarea darurilor\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eC\u0103l\u0103uza Jude\u0163ului Neam\u0163\u201d, \u201ePalatul Cnejilor\u201d (premiul Academiei), \u201eMovila Haiducului\u201d, \u201eComori care se risipesc\u201d, \u201eC\u00e2mpul lui Drago\u015f\u201d, \u201eFrumu\u015fica. Village pr\u00e9historique a c\u00e9ramique peinte dans la Moldavie du Nord\u201d, \u201ePrin Moldova de sub Munte\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1925 \u2013 n. <strong>Emil Leahu<\/strong>, la Bac\u0103u (d. 15. 11. 2002, la Piatra-Neam\u0163), profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, estetician, autor de manuale \u015fcolare (Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a X-a, 1978), coautor la manualul de limba rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a XI-a (1993). C\u0103r\u0163i \u201eEstetica sonetului\u201d, \u201eOpera \u015fi personalitatea lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eFactura romantic\u0103 \u00een nuvela lui C. Negruzzi\u201d, \u201eTudor Arghezi, limbaj de pamfletar\u201d, \u201ePoetic\u0103 \u015fi stilistic\u0103 pentru elevi, studen\u0163i \u015fi profesori. Sinteze teoretice \u015fi comentarii\u201d (colab.) etc.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1951 \u2013 n. <strong>Cezar \u0162ucu<\/strong>, la Bl\u0103ge\u015fti, Bac\u0103u, profesor, poet, publicist, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eGeorge Bacovia\u201d din Bac\u0103u \u015fi Facultatea de Matematic\u0103-Mecanic\u0103 din Ia\u015fi (1974), profesor la \u015ecoala din Tazl\u0103u, director educativ \u015fi director. Vicepre\u015fedinte al Funda\u0163iei Culturale \u201eI. I. Mironescu\u201d din Tazl\u0103u. A fost: redactor, redactor-\u015fef adjunct, redactor-\u015fef al Revistei \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, redactor la Revista \u201eAntiteze\u201d, colaborator la revista \u201eApostolul\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eBlestemele \u015fi scrisorile Creatorului\u201d, \u201eReforma \u015fcolar\u0103 \u015fi alte fabula\u0163ii\u201d, \u201eAlte scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNoi scrisori \u015fi blesteme\u201d, \u201eNumai blesteme\u201d, \u201eScrisori neterminate\u201d, \u201eBlestemele p\u0103catului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1885 \u2013 n. <strong>Grigore Cap\u015fa<\/strong>, la C\u00e2nde\u015fti, Neam\u0163 (d. 1971, la Piatra-Neam\u0163), profesor de matematic\u0103. A urmat cursurile Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman \u015fi ale Liceului \u201ePetru-Rare\u015f\u201d, din Piatra-Neam\u0163, apoi Facultatea de \u015etiin\u0163e, Sec\u0163ia Matematic\u0103, la Universitatea din Ia\u015fi (1910). Licen\u0163iat \u00een drept (1914). Profesor la mai multe \u015fcoli din \u0163ar\u0103: T\u00e2rgu-Jiu, Roman, Craiova, Caracal, Piatra-Neam\u0163 (la Liceul \u201ePetru-Rare\u015f\u201d \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d, fiind \u015fi director). Articole \u00een revistele de specialitate. Contribu\u0163ii la dezvoltarea \u201eteoriei curbelor\u201d. Autor al lucr\u0103rii \u201eSurmenajul \u015fcolar\u201d (1939).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 25\/1851 \u2013 n. <strong>Lasc\u0103r A. Vorel<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 06. 1902. Piatra-Neam\u0163), farmacist, finul lui Lasc\u0103r Catargiu, ispravnic de Neam\u0163, viitorul prim-ministru. A absolvit Facultatea de Farmacie (1874). A luat \u00een primire farmacia din Piatra-Neam\u0163 \u00een 1878. Este membru fondator al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d (decembrie 1880). Colaborator cu articole despre medicina popular\u0103 \u00een publica\u0163iile \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d \u015fi \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>25\/1925 \u2013 n. <strong>Traian Cicoare<\/strong>, la V\u00e2giule\u015fti, Mehedin\u0163i, (d. 2.07.2007, la Piatra-Neam\u0163), profesor, publicist. Trimis cu domiciliul for\u0163at \u00een Regiunea Bac\u0103u (1953), va fi profesor la mai multe \u015fcoli din Jude\u0163ul Neam\u0163 (Dragomire\u015fti, Ivane\u015f, Hl\u0103pe\u015fti). \u00cen 1969, pentru scurt timp, inspector la Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 al Jude\u0163ului Neam\u0163, iar din 1970, revine \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. A publicat numeroase articole \u00een ziarele \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, \u201eRealitatea\u201d \u015fi \u00een revistele de cultur\u0103 din Neam\u0163: \u201eAsachi\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d. Prin grija lui Constantin Bostan, \u00een 2012, i s-a publicat postum volumul \u201eOameni, locuri \u015fi comori spirituale din \u0162inutul Neam\u0163\u201d, o selec\u0163ie din articolele r\u0103sp\u00e2ndite \u00een pres\u0103 de-a lungul anilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1932 \u2013 n. <strong>Emil Bucure\u015fteanu<\/strong>, la Slobozia, Roznov, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, publicist, a absolvit cursul inferior la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a \u00eentrerupt studiile (1947-1951), apoi, a continuat la \u015ecoala Special\u0103 din Br\u0103ila \u015fi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti (1958). Redactor la ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d din Piatra-Neam\u0163, profesor la Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, la Colegiu Na\u0163ional de Informatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eTribuna \u015fcolii\u201d; \u201eMagazin\u201d; \u201eFlac\u0103ra\u201d, revista \u201eApostolul\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eNaiana \u015fi Ra\u015fela\u201d, \u201eAni de \u015fcoal\u0103\u201d, \u201eMuntencele\u201d, \u201eIubiri vinovate\u201d, \u201ePoemele iubiri\u201d, \u201ePovestiri\u201d, \u201eCronici, eseuri\u201d, \u201eProprietatea e sf\u00e2nt\u0103\u201d, \u201eDrumuri \u00eentrerupte\u201d (colab.), antologia: \u201ePoe\u0163i nem\u0163eni\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1944 \u2013 n. <strong>Vasile-Doru Ulian<\/strong>, la Fr\u0103t\u0103u\u0163ii Noi, Suceava, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte Plastice din Bucure\u015fti (1965), profesor la Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi \u00een Piatra-Neam\u0163, pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1990-1992). Expozi\u0163ii personale la Ia\u015fi, Bac\u0103u, Bucure\u015fti. Prezent \u00een expozi\u0163ii jude\u0163ene, bienale, saloane na\u0163ionale, de grup. Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii de stat \u015fi particulare \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Premiul U. A. P. la Saloanele Moldovei (Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, 1991), la Bienala de Arte Plastice \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 (2005). A participat la 12 tabere de pictur\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1882 \u2013 n. <strong>Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 19.04. 1976, la Piatra-Neam\u0163). Profesoar\u0103, compozitoare, dirijoare, memorialist\u0103, este fiica lui Calistrat Hoga\u015f. Studii: la Piatra-Neam\u0163, cu dasc\u0103li str\u0103luci\u0163i, Conservatorul din Ia\u015fi, av\u00e2nd-o profesoar\u0103 pe Florica Mezincescu. A profesat la Ploie\u015fti, iar dup\u0103 R\u0103zboi, la Piatra-Neam\u0163 (\u015ecoala Particular\u0103 de Fete \u201eEugenia Popovici \u015fi Valentina Foc\u015fa\u201d ce va deveni Liceul de Fete, \u00een prezent, Colegiul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i \u201eGheor\u00adghe Asachi\u201d). \u00cen casa p\u0103rinteasc\u0103, a organizat o camer\u0103, pentru vizitare, dedicat\u0103 memoriei tat\u0103lui (septembrie 1939). \u00cen 1940, public\u0103 \u201eTataia \u2013 Amintiri din via\u0163a scriitorului Calistrat Hoga\u015f\u201d. A donat statului casa p\u0103rinteasc\u0103, pentru a fi restaurat\u0103 \u015fi organizat\u0103 ca muzeu memorial (1967).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Red.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&amp;Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1432 \u2013 d. Alexandru cel Bun, voievod, \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a. \u25a0 1\/1558 \u2013 n. Macarie, episcopul cronicar, cel care a deprins activitatea c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. \u00cen cronica sa, evenimentele sunt prezentate p\u00e2n\u0103 la 1551. Aceasta va fi&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-ianuarie-2024\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,478],"tags":[],"class_list":["post-25006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-268"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25006"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25007,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006\/revisions\/25007"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}