{"id":25047,"date":"2024-01-22T10:36:32","date_gmt":"2024-01-22T10:36:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25047"},"modified":"2024-01-22T10:36:32","modified_gmt":"2024-01-22T10:36:32","slug":"unirea-celor-doua-principate-romane-o-natiune-si-o-credinta","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/unirea-celor-doua-principate-romane-o-natiune-si-o-credinta\/","title":{"rendered":"Unirea celor dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne \u2013 o na\u0163iune \u015fi o credin\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Anul acesta, pe 24 ianuarie, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 165 de ani de la Unirea celor dou\u0103 Principate extracarpatice, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, \u00een Adun\u0103rile elective din 5 \u015fi 24 ianuarie 1859, prezidate de mitropoli\u0163ii Sofronie Miclescu al Moldovei (1851-1861), respectiv Nifon al Ungrovlahiei (1850-1865), se cuvine s\u0103 ne amintim faptul c\u0103 evenimentul a reprezentat un proces de cristalizare a ideii de na\u0163iune la care a contribuit \u015fi Biserica Ortodox\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Adesea, se folose\u015fte, \u00een mod eronat, expresia \u201emica unire\u201d, ca \u015fi cum evenimentul din ianuarie 1859 ar fi reprezentat doar o parte a realiz\u0103rii unirii rom\u00e2nilor sau s-ar fi realizat o unire par\u0163ial\u0103, temporar\u0103, doar o p\u0103rticic\u0103 a aceastei uniri etc. S-a realizat sau nu, unirea rom\u00e2nilor? Erau con\u015ftien\u0163i rom\u00e2nii de ceea ce se petrecea? Au avut loc mai multe uniri, dintre care una mic\u0103<\/em> \u015fi alta mare<\/em>?… \u015fi \u00eentreb\u0103rile ar putea continua. Nu putem neglija faptul c\u0103 rom\u00e2nii, chiar dac\u0103 au fost desp\u0103r\u0163i\u0163i vremelnic de Carpa\u0163i sau de apa Milcovului, s-au sim\u0163it uni\u0163i \u00een decursul istoriei prin limb\u0103, credin\u0163\u0103, obiceiuri, tradi\u0163ii etc.<\/p>\n\n\n\n

Referitor la modalit\u0103\u0163ile prin care slujitorii Bisericii s-au implicat, \u00een decursul timpului, antren\u00e2nd poporul, \u00een realizarea unirii, pe l\u00e2ng\u0103 predicile \u015fi pastoralele care vizau acest fapt, amintim exemplul Mitropolitului Maxim Brancovici al Ungrovlahiei, care, \u00een anul 1507, a \u00eemp\u0103cat pe domnul Moldovei, Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517), cu Radu cel Mare (1495-1508) al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, \u00een fa\u0163a unei iminente ciocniri armate \u00eentre ei, ar\u0103t\u00e2ndu-le c\u0103 \u201esunte\u0163i cre\u015ftini \u015fi de aceea\u015fi semin\u0163ie\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Putem afirma c\u0103 unirea Moldovei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a constituit nu doar o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a Revolu\u0163iei de la 1848, ci \u015fi o etap\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n. Actul politic din ianuarie 1859 a reprezentat o victorie a poporului, dar \u015fi a ac\u0163iunilor unei genera\u0163ii ilustre din care f\u0103ceau parte Ion Ghica, C.A. Rosetti, Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, Ion C. Br\u0103tianu \u015fi multe alte personalit\u0103\u0163i ale vremii. Dintre cei enumera\u0163i, marele patriot C.A. Rosetti afirma: \u201eNoi vrem s\u0103 nu mai fie moldoveni, munteni, transilv\u0103neni, ci o singur\u0103 na\u0163iune de rom\u00e2ni liberi \u015fi egali, f\u0103r\u0103 protectori \u015fi suzerani\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Clericii ortodoc\u015fi s-au al\u0103turat grup\u0103rii unioniste, sprijinind ac\u0163iunile acesteia. Dup\u0103 cum ar\u0103tam mai sus, Mitropoli\u0163ii Sofronie Miclescu al Moldovei \u015fi Nifon al Ungro\u00advlahiei au fost pre\u015fedin\u0163i ai Adun\u0103rilor Ad-Hoc \u015fi ai Adun\u0103rilor elective, care au ales domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. To\u0163i episcopii eparhio\u0163i, c\u00e2te doi reprezentan\u0163i ai cinului monahal \u015fi c\u00e2te un preot de mir din fiecare eparhie au fost ale\u015fi ca deputa\u0163i \u00een Adun\u0103rile Ad-Hoc. Dintre ace\u015ftia s-au remarcat: Episcopii Calinic de la R\u00e2mnic \u015fi Filotei de la Buz\u0103u, arhimandri\u0163ii Neofit Scriban de la Ia\u015fi, Melchisedec \u015etef\u0103nescu de la Hu\u015fi \u015fi Dionisie Romano, arhiereul Filaret Scriban de la Ia\u015fi \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 nu au participat la alegeri, preo\u0163ii au sus\u0163inut unirea prin cuv\u00e2nt\u0103ri rostite \u00een cadrul TeDeum-urilor s\u0103v\u00e2r\u015fite la \u00eendemnul Mitropolitului Sofronie al Moldovei. A r\u0103mas celebru discursul lui Neofit Scriban, din 5\/17 ianuarie 1859, \u00een care sublinia: \u201eCredin\u0163a na\u0163iei rom\u00e2ne nu a fost, nu este \u015fi nu va fi dec\u00e2t unirea rom\u00e2nilor \u00eentr-un singur stat, singura ancor\u0103 a m\u00e2ntuirii sale, singurul port \u00een care poate sc\u0103pa corabia na\u0163ional\u0103 de furtuna valurilor ce o \u00eempresoar\u0103… Neunirea love\u015fte \u015fi na\u0163ionalitatea \u015fi religia: na\u0163ionalitatea, c\u0103ci na\u0163iunea nu este altceva dec\u00e2t o familie mare, iar dezbin\u0103torul familiei este pe jum\u0103tate uciga\u015f de p\u0103rin\u0163i<\/em>, \u015fi religia cre\u015ftin\u0103, prin ne\u00eemplinirea \u00eendemnurilor evanghelice. Doar dup\u0103 unire se poate vorbi despre Rom\u00e2nia, c\u0103ci nimeni nu va fi nici valah, nici moldovean, ci to\u0163i rom\u00e2ni, nu dou\u0103 \u0163\u0103ri unite, ci una: o Rom\u00e2nie, o Na\u0163iune, o Ortodoxie<\/em>\u201d, \u00eencheind cu cuvintele \u201e\u00centre moarte \u015fi lumin\u0103, o, Moldovo, alege!\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Renumitul preot profesor Cons\u00adtantin Galeriu, vorbind despre unitatea indisolubil\u0103 dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri de-a lungul vremii, afirma: \u201eUnire, cuv\u00e2nt sf\u00e2nt, cuv\u00e2nt de Evanghelie! Iar noi, de la ob\u00e2r\u015fie, din ad\u00e2ncurile istoriei, am tr\u0103it \u00een con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii noastre, a neamului. … A fost dintru \u00eenceput unitatea sufleteasc\u0103 a poporului cu p\u0103m\u00e2ntul. Suntem fiii acestui p\u0103m\u00e2nt, ca r\u0103s\u0103ri\u0163i din el, autohtoni, \u015fi istoria, din zorile ei, aici ne-a pomenit \u00eenfr\u0103\u0163i\u0163i cu mun\u0163ii \u015fi c\u00e2mpiile, cu apele \u015fi p\u0103durile, cu mioarele \u015fi cu celelalte fiin\u0163e vii de aici, ca \u00een balada Miori\u0163a<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, participarea \u015fi implicarea clerului \u00een realizarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne a reprezentat o realitate incontestabil\u0103, remarcat\u0103 \u00een epoc\u0103 \u015fi consemnat\u0103 de izvoarele istorice. Practic, acesta a fost doar \u00eenceputul unui demers, finalizarea av\u00e2nd loc \u00een perioada R\u0103zboiului de \u00centregire (1916-1920), c\u00e2nd lupta \u015fi jertfa s-au dus pentru realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918, respectiv pentru ap\u0103rarea \u015fi consolidarea acesteia \u00een anii care au urmat. A\u015fadar, vorbim despre o singur\u0103 unire a rom\u00e2nilor care s-a des\u0103v\u00e2r\u015fit etapizat \u00een decursul timpului p\u00e2n\u0103 la realizarea statului unitar modern rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul acesta, pe 24 ianuarie, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 165 de ani de la Unirea celor dou\u0103 Principate extracarpatice, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, \u00een Adun\u0103rile elective din 5 \u015fi 24 ianuarie 1859, prezidate de mitropoli\u0163ii Sofronie Miclescu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,478],"tags":[],"class_list":["post-25047","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-268"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25047","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25047"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25047\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25049,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25047\/revisions\/25049"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}