{"id":25067,"date":"2024-01-22T10:59:43","date_gmt":"2024-01-22T10:59:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25067"},"modified":"2024-01-22T10:59:43","modified_gmt":"2024-01-22T10:59:43","slug":"aristocratii-pietrei-carol-zani-si-vincenzo-puschiasis","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/aristocratii-pietrei-carol-zani-si-vincenzo-puschiasis\/","title":{"rendered":"Aristocra\u0163ii pietrei: Carol Zani \u015fi Vincenzo Puschiasis"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen fa\u0163\u0103 aveam pe o pagin\u0103, al\u0103turate dou\u0103 fotografii, din care m\u0103 priveau doi b\u0103rba\u0163i maturi. Cine erau ace\u015fti b\u0103rba\u0163i? P\u00e2n\u0103 nu demult nu \u015ftiam nimic despre ei. Cei care i-au cunoscut, i-au al\u0103turat pe aceea\u015fi pagin\u0103, via\u0163a real\u0103 i-a al\u0103turat \u00eentr-un efort creativ: un antreprenor \u015fi un artist. Cei din poz\u0103 sunt doi \u201epietrari\u201d italieni, asocia\u0163i pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in, care au trudit \u015fi au cioplit piatra, un material nobil \u015fi peren, pentru a \u00een\u0103l\u0163a edificii care s\u0103 \u00eenfrunte secolele. Carol Zani, antreprenorul, era maistru constructor, poza ni-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca pe un om hot\u0103r\u00e2t, cu o privire p\u0103trunz\u0103toare, chipul lui r\u0103sp\u00e2nde\u015fte d\u00e2rzenie, rezisten\u0163\u0103, putere \u015fi \u00eencredere. Pe fa\u0163a lui se cite\u015fte toat\u0103 for\u0163a omului de ac\u0163iune. Omul acesta era n\u0103scut s\u0103 fie conduc\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Vincenzo Puschiasis era sculptor. Figura lui este cea a unui aristocrat, \u00eenso\u0163it de o pip\u0103 din care sorbea cu sete, \u00een c\u0103utarea formelor ideale, ochii sunt ai unui vis\u0103tor ce privea dincolo de contururile lumii reale. Avea un chip frumos \u015fi melancolic, din care radia sobrietate \u015fi sensibilitate. Dar ce impresioneaz\u0103 din aceast\u0103 poz\u0103 este m\u00e2na \u00een care-\u015fi \u0163ine pipa, pare dispropor\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de restul corpului, m\u00e2n\u0103 de cioplitor, ca un ciocan. B\u0103tr\u00e2nul italian, bunicul meu, zidar \u015fi pietrar, Iacob Pezamosca spunea c\u0103 scula este prelungirea m\u00e2inii pietrarului \u015fi c\u0103 adev\u0103ratul pietrar are \u201eochiul \u00een palm\u0103\u201d. Din aceste m\u00e2ini b\u0103t\u0103torite \u015fi cr\u0103pate s-au n\u0103scut acele construc\u0163ii f\u0103r\u0103 egal. Privesc spre m\u00e2inile mele pe care le g\u0103sesc mici, care obosesc repede, \u015fi sunt uluit de imaginile uria\u015felor fa\u0163ade de piatr\u0103 \u00eembl\u00e2nzite de efortul imens al acelor oameni. Cum va fi fost via\u0163a lor? \u015etiu foarte pu\u0163ine lucruri despre ei. Vor fi fost sili\u0163i de s\u0103r\u0103cie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00eensorita Italie pentru a se stabili pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103in? Vor fi fost chinui\u0163i de ceasurile de \u00eendoial\u0103, de c\u0103ut\u0103ri \u015fi nesiguran\u0163\u0103? Cum ajungeau la lini\u015ftea interioar\u0103 care s\u0103 le arate mereu drumul cel bun? Pentru opera lor trebuia timp \u015fi perseveren\u0163\u0103. \u201eN-ai voie s\u0103 te gr\u0103be\u015fti\u201d, le spunea Rodin prietenilor din jurul lui. Pentru arta lor au vegheat, au trudit \u015fi au suferit.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cenainte de a fi tehnic\u0103, arhitectura este o filosofie, iar sculptura este arta care d\u0103 mai mult dec\u00e2t verbul \u015fi imaginea. Arta lor s-a cl\u0103dit pe experien\u0163a \u0163\u0103rii din care veneau, urma\u015f\u0103 a singurului imperiu care a d\u0103inuit peste o mie de ani. Visul lor era ca peste tot pe unde primeau comenzi s\u0103 lase edificii mari, trainice \u015fi frumoase, care s\u0103 \u00eenfrunte ve\u015fnicia. Porneau mereu s\u0103 construiasc\u0103 de parc\u0103 ar fi fost ni\u015fte ucenici, ni\u015fte smeri\u0163i debutan\u0163i, absorbi\u0163i \u00een \u00eentregime de meseria lor, uit\u00e2nd de lipsurile zilnice de spaima mor\u0163ii premature pe care o putea aduce pulberea de piatr\u0103, care se depunea pe m\u00e2ini, pe fa\u0163\u0103, \u015fi \u00een pl\u0103m\u00e2ni. Au zidit mereu cu dorul de patria lor \u00een suflet \u015fi cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi devotament pentru patria care i-a adoptat. Au lucrat ne\u00eentrerupt, l\u0103s\u00e2nd, peste tot unde au fost chema\u0163i, semnele m\u0103iestriei lor. Opera lor n-a putut fi contestat\u0103, chiar dac\u0103 ei au fost umili\u0163i \u015fi s\u0103r\u0103ci\u0163i de o st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103 spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Opera lor nu avea nevoie de recunoa\u015fterea acestor oameni incul\u0163i \u015fi brutali, opera lor s-a impus ca o realitate ce trebuia luat\u0103 \u00een seam\u0103. Nimic din ce au f\u0103cut ei nu se repet\u0103, sunt edificii unicat, dar sunt unite de aceea\u015fi caracteristic\u0103: frumuse\u0163ea. \u00cen tot ce au construit, au ocolit me\u015fte\u015fugul confortabil, lesniciosul, ieftinul \u015fi au construit trainic \u015fi estetic. Nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u015fov\u0103ielnic sau imprecis \u00een lucr\u0103rile lor. Nicio linie, nicio intersec\u0163ie, niciun detaliu nu sunt l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Oamenii ace\u015ftia au fost nop\u0163i \u00eentregi ocoli\u0163i de somn, sc\u0103pa\u0163i de griji, cum s\u0103pau ei cu dalta \u00een piatra dur\u0103. Operele lor sunt frumoase pentru c\u0103 sunt des\u0103v\u00e2r\u015fite. Ele domin\u0103 autoritar spa\u0163iul din jurul lor. Aceste obiecte de art\u0103 creeaz\u0103 un cerc de singur\u0103tate \u00een jurul lor, nu au nevoie s\u0103 pretind\u0103 sau s\u0103 spere la nimic din afar\u0103 pentru a fi percepute. Probabil vorbeau pu\u0163in cei doi italieni. \u00cen locul lor, \u00eens\u0103, ne vorbesc pietrele \u00eembl\u00e2nzite de dalta lor \u015fi \u00eennobilate de m\u0103iestria lor artistic\u0103. Sunt convins c\u0103 munca acestor oameni nu cuno\u015ftea \u00eentrerupere, nu \u015fi-au permis niciodat\u0103 concedii sau voiaje. Nimic nu lipse\u015fte cl\u0103dirilor executate de ei. Stai \u00een fa\u0163a lor ca \u00een fa\u0163a unui lucru \u00eenchegat, care nu mai \u00eeng\u0103duie nicio \u00eentregire. Realiz\u0103rile lor pe meleagurile noastre au dus la desp\u0103r\u0163irea durabilului de vremelnic. \u00cen ce-l prive\u015fte pe sculptorul Puschiasis, nu \u015ftiu dac\u0103 munca necontenit\u0103 care \u00eei str\u0103b\u0103tea me\u015fte\u015fugul, i-a permis s\u0103-\u015fi admire el \u00eensu\u015fi realiz\u0103rile. Lucra cum lucreaz\u0103 natura, f\u0103r\u0103 s\u0103 oboseasc\u0103. Acesta a fost destinul acestui artist.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Sunt convins c\u0103 n-a acceptat compromisuri, n-a acceptat modific\u0103ri ale proiectelor care s\u0103 fie potrivnice convingerilor sale. \u00centr-o fotografie ne apare casa \u00eenchiriat\u0103 de artist s\u0103-i fie atelier: o cas\u0103 s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, acoperit\u0103 cu carton asfaltat, cu o prisp\u0103 la nivelul terenului, pe care st\u0103teau r\u00e2nduite mai multe ciocane de diverse m\u0103rimi, a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi r\u00e2ndul s\u0103 fie puse la treab\u0103 de m\u00e2inile sculptorului. Interiorul trebuie s\u0103 fi fost ca al unei chilii, pustiu \u015fi s\u0103rac, plin de praf, de scule \u015fi de modele. \u00cen alt\u0103 fotografie ne apare cariera din care se scoteau blocurile de piatr\u0103, sub supravegherea sculptorului. Un loc neospitalier, care nu oferea vizitatorului nicio destindere. Un loc destinat muncii grele, care te sile\u015fte s\u0103-l prive\u015fti de parc\u0103 ai fi fost nevoit s\u0103 munce\u015fti tu \u00eensu\u0163i \u015fi s\u0103 recuno\u015fti c\u00e2t de neputincios \u015fi nedeprins e\u015fti cu acest efort. M\u0103re\u0163ia construc\u0163iilor pe care le-au \u00een\u0103l\u0163at i-a dep\u0103\u015fit pe autorii lor. Operele lor nu mai \u0163in de niciun timp, de niciun nume, au devenit de sine st\u0103t\u0103toare. Le dorim s\u0103 nu se spulbere lovite de \u00eemprejur\u0103ri vitrege \u015fi s\u0103 d\u0103inuie ve\u015fnic. Sper\u0103m ca de acum numele acestor aristocra\u0163i ai pietrei s\u0103 nu mai fie trecute sub t\u0103cere \u015fi s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 \u00een ve\u015fnicie operele lor. (N. R.<\/strong> \u2013 Sursa: Ziarul Atitudinea de Neam\u0163<\/em> din 05.01.2024)<\/p>\n\n\n\n

Dr. ing. Mihai NICULI\u0162\u0102 PEZAMOSCA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fi\u015fe de dic\u0163ionar<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Carol Zani<\/strong> (n. 6 noiembrie 1878, la Bazzana, Italia \u2013 d. 17. 12. 1950, Piatra-Neam\u0163) a f\u0103cut parte din valul emigran\u0163ilor italieni de la cump\u0103na secolelor XIX-XX. A venit \u00een Rom\u00e2nia (1900), a ob\u0163inut \u201ediploma de \u00eencet\u0103\u0163enire\u201d (1925) \u015fi a fost antreprenor de construc\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Aproape toate cl\u0103dirile reprezentative pentru Piatra-Neam\u0163 au fost construite cu piatr\u0103 cioplit\u0103 de Puschiasis \u015fi zidit\u0103 de angaja\u0163ii lui Carol Zani. Antrepriza \u201eCarol Zani\u201d a realizat: Palatul Administrativ, Gara (nou\u0103), Biserica \u201ePrecista\u201d, Banca Na\u0163ional\u0103, \u015ecoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), Po\u015fta, Teatrul, Liceul de Fete, \u015ecolile Normale, Spitalul, \u015ecoala Primar\u0103 din Tarc\u0103u, multe case particulare \u015fi bisericile din: Grin\u0163ie\u015f, Dreptu, Hangu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Lucr\u0103rile sale se reg\u0103sesc din valea Tarc\u0103ului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een dealurile Vasluiului: poduri, apeducte, viaducte, ziduri de consolidare, f\u00e2nt\u00e2ni, biserici, monumente funerare diverse. \u00cen lucr\u0103rile sale a \u00eembinat stiluri arhitectonice bine diferen\u0163iate, care au marcat \u00eendeosebi epocile regilor Ferdinand \u015fi Carol al II-lea.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Vincenzo Puschiasis<\/strong> (n. 3 decembrie 1874, Rigolato, Friuli-Vene\u0163ia Giulia, Italia \u2013 d. 27 august 1941, Piatra-Neam\u0163) a fost un sculptor \u00een piatr\u0103 italian, stabilit \u00een Rom\u00e2nia. Venit \u00een Piatra-Neam\u0163 (1899), a deschis o carier\u0103 de piatr\u0103 la B\u0103cioaia, l\u00e2ng\u0103 V\u0103leni (Peste Vale) \u015fi, cunosc\u00e2ndu-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echip\u0103 de muncitori care, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, va alc\u0103tui prima antrepriz\u0103 de construc\u0163ii. \u00cen 1905, s-a c\u0103s\u0103torit cu Tereza Barassi din Piatra-Neam\u0163, o italianc\u0103 venit\u0103 \u015fi ea \u00een Rom\u00e2nia \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea. La nunt\u0103 au participat nu numai italienii din ora\u015f, dar \u015fi cei din Bicaz \u015fi de pe valea Tarc\u0103ului. Au avut doi copii: Anna Puschiasis (n. 1908) \u015fi Carol Puschiasis (n. 1912). Opera artistic\u0103<\/strong>: Complexul funerar din Cimitirul \u201eEternitatea\u201d Piatra-Neam\u0163, realizat \u00een colaborare cu Gh. Iconaru, zidul de piatr\u0103 pe care sculptorul Mihai Onofrei a executat altorelieful lui Calistrat Hoga\u015f \u015fi basoreliefurile lui Ion Negre \u015fi Mihai Stamatin, cei trei mari directori ai Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, morm\u00e2ntul pictorului Aurel B\u0103e\u015fu, \u00een cimitirul Valea Viei, morm\u00e2ntul lui G. D. Lalu, piatra funerar\u0103 \u015fi morm\u00e2ntul lui Gheorghe Ruset Roznovanu, din Roznov \u015f. a. (M. Z.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen fa\u0163\u0103 aveam pe o pagin\u0103, al\u0103turate dou\u0103 fotografii, din care m\u0103 priveau doi b\u0103rba\u0163i maturi. Cine erau ace\u015fti b\u0103rba\u0163i? P\u00e2n\u0103 nu demult nu \u015ftiam nimic despre ei. Cei care i-au cunoscut, i-au al\u0103turat pe aceea\u015fi pagin\u0103, via\u0163a real\u0103 i-a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,478],"tags":[],"class_list":["post-25067","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-268"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25067"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25073,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25067\/revisions\/25073"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}