{"id":25193,"date":"2024-02-26T12:57:38","date_gmt":"2024-02-26T12:57:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25193"},"modified":"2024-02-26T12:57:38","modified_gmt":"2024-02-26T12:57:38","slug":"omagiu-generatiei-unirii-1","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/omagiu-generatiei-unirii-1\/","title":{"rendered":"Omagiu genera\u0163iei Unirii (1)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

La 14 martie 2017, Camera Deputa\u0163ilor, forul decizional al Parlamentului Rom\u00e2niei, a adoptat proiectul de lege privind declararea zilei de 27 martie \u2013 ziua Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u2013 ca zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Oficializarea zilei Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia constituie o manifestare a recuno\u015ftin\u0163ei din partea actualei genera\u0163ii de politicieni rom\u00e2ni a faptelor oamenilor politici basarabeni, care, \u00een 1917-1918, \u00een condi\u0163ii destul de complicate \u015fi riscante, au reprezentat cu onoare \u015fi demnitate interesele popula\u0163iei \u00een legislativul basarabean \u015fi \u015fi-au asumat responsabilitatea pentru destinul poporului din r\u00e2ndurile c\u0103ruia proveneau. Totodat\u0103, gestul respectiv constituie un act de reabilitare public\u0103 a deputa\u0163ilor Sfatului \u0162\u0103rii, care au devenit victime ale regimului totalitar sovietic.<\/em><\/p>\n\n\n\n

S\u0103rb\u0103toarea na\u0163ional\u0103 a Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia ne ofer\u0103 o oportunitate de promovare a adev\u0103rului istoric, limbii \u015fi culturii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, un prilej de afirmare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi europene a \u00eentregii popula\u0163ii a Republicii Moldova<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

La 27 martie 1918, la Chi\u015fin\u0103u, s-a produs un eveniment istoric deosebit, care a a\u015fezat via\u0163a popula\u0163iei din spa\u0163iul dintre Prut \u015fi Nistru pe baze moderne de dezvoltare. Sfatul \u0162\u0103rii, organul legislativ al popula\u0163iei basarabene, ales \u00een mod democratic, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0163\u0103 legal\u0103 \u015fi solemn\u0103, a votat urm\u0103toarea declara\u0163ie: \u201e\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia), \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama sa, Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Declara\u0163ia de Unire a Republicii Democratice Moldovene\u015fti (Basarabia) cu Rom\u00e2nia a fost sus\u0163inut\u0103 de majoritatea deputa\u0163ilor: din cei 138 de deputa\u0163i cu mandate valide, pentru Unire au votat 86 de deputa\u0163i, contra \u2013 3, s-au ab\u0163inut \u2013 36, al\u0163i 13 deputa\u0163i, din diferite motive, au lipsit de la \u015fedin\u0163a respectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Actul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut consecin\u0163e benefice nu doar pentru popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 ape, dar a influen\u0163at \u015fi dezvoltarea etniilor conlocuitoare \u00een spa\u0163iul basarabean; a determinat schimbarea frontierelor etnice ale statului rom\u00e2n, a influen\u0163at profund modificarea dispozi\u0163iilor \u015fi mentalit\u0103\u0163ilor clasei politice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a \u00eentregului popor rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 fil\u0103 de autentic\u0103 istorie politic\u0103 cu valen\u0163e at\u00e2t de multiple, scris\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, este opera unor fii \u015fi fiice de boieri \u015fi \u0163\u0103rani, r\u0103ze\u015fi \u015fi mazili, slujitori ai cultului \u2013 Vasile Stroescu, Constantin Stere, Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion Incule\u0163, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Anton Crihan, Ion Codreanu, Elena Alistar \u015fi al\u0163ii \u2013 care, \u00eentr-o conjunctur\u0103 politic\u0103 interna\u0163ional\u0103 destul de complicat\u0103 \u015fi dinamic\u0103, dar, \u00een acela\u015fi timp, destul de imprevizibil\u0103, \u015fi-au asumat responsabilitatea, dar \u015fi riscul de lideri ai mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale. Activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de aceste mari personalit\u0103\u0163i a fost orientat\u0103 spre satisfacerea interesului na\u0163ional (des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii politice \u015fi na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti) \u015fi progresului social (\u00eenf\u0103ptuirea reformei agrare, cucerirea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor democratice etc.) pentru \u00eentreaga popula\u0163ie dintre Prut \u015fi Nistru.<\/p>\n\n\n\n

Evenimentul istoric produs la Chi\u015fin\u0103u, la 27 martie 1918, a pus \u00een eviden\u0163\u0103 energia fizic\u0103 \u015fi puterea moral\u0103 inepuizabil\u0103 a \u00eentregului popor rom\u00e2n, dar mai ales a ramurii lui orientale, care a demonstrat \u00eentregii lumi for\u0163a de rezisten\u0163\u0103 la politicile de dezna\u0163ionalizare, capacitatea de a supravie\u0163ui \u00een condi\u0163ii extreme, capacitatea de a-\u015fi p\u0103stra identitatea etnic\u0103 \u015fi conserva patrimoniul cultural. Dup\u0103 un secol de \u00eenstr\u0103inare \u015fi suferin\u0163\u0103, la momentul potrivit, \u00eentr-o conjunctur\u0103 intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 complicat\u0103, dar favorabil\u0103 interesului na\u0163ional, deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii au decis, \u00een mod democratic \u015fi \u00een spiritul normelor de drept interna\u0163ional, valabile la moment, destinul popula\u0163iei dintre Prut \u015fi Nistru.<\/p>\n\n\n\n

Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a reprezentat un act responsabil \u015fi de mare curaj al oamenilor politici din spa\u0163iul basarabean. \u00cen condi\u0163iile \u00een care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegr\u0103rii \u015fi instaur\u0103rii terorii ro\u015fii bol\u015fevice, actul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia reprezenta solu\u0163ia de salvare a popula\u0163iei din \u0163inut de perspectiva totalitar\u0103 de dezvoltare, iar evenimentul ca atare este cea mai frumoas\u0103 pagin\u0103 de istorie politic\u0103 scris\u0103 \u00een spa\u0163iul basarabean de fiii acestui p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een interesul \u00eentregii popula\u0163ii din acest spa\u0163iu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Beneficiile actului Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia s-au manifestat plenar pe diverse dimensiuni. \u00cen plan politic \u015fi na\u0163ional, s-a pus cap\u0103t domina\u0163iei str\u0103ine, iar popula\u0163iei din Basarabia i-a fost oferit\u0103 pers\u00adpectiva dezvolt\u0103rii \u00eentr-un cadru politic-na\u0163ional firesc; s-au creat condi\u0163ii favorabile pentru \u00eencurajarea activit\u0103\u0163ii politice, pentru perfec\u0163ionarea sistemului politic pluralist, pentru dezvoltarea democratic\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Pe dimensiunea social-economic\u0103, prin reforma agrar\u0103, s-a creat o baz\u0103 solid\u0103 de dezvoltare a economiei, \u00een special a agriculturii, iar \u0163\u0103r\u0103nimea a devenit un factor influent \u00een via\u0163a politic\u0103 a \u0163\u0103rii. Progrese notabile au fost \u00eenregistrate pe t\u0103r\u00e2mul cultural: \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, \u015ftiin\u0163a, tehnica, literatura \u015fi artele frumoase au \u00eembog\u0103\u0163it patrimoniul cultural na\u0163ional rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Actul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, votat \u015fi de trei deputa\u0163i minoritari, a produs efecte benefice \u015fi asupra dezvolt\u0103rii minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din Basarabia. \u00cen fine, ca urmare a actului Unirii, \u00eentreaga popula\u0163ie din Basarabia s-a dezvoltat \u00eentr-un cadru firesc, democratic \u015fi european.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plan interna\u0163ional, legalitatea \u015fi juste\u0163ea actului Unirii votat de Sfatul \u0162\u0103rii al Basarabiei la 27 martie 1918 au fost recunoscute de Conferin\u0163a de Pace de la Paris (1919-1920). Prin Tratatul dintre Rom\u00e2nia, pe de o parte, \u015fi Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia \u015fi Japonia, de cealalt\u0103 parte, semnat la 20 octombrie 1920, \u00cenaltele P\u0103r\u0163i Contractante recuno\u015fteau \u201esuveranitatea Rom\u00e2niei asupra teritoriului Basarabiei cuprins \u00eentre frontiera actual\u0103 a Rom\u00e2niei, Marea Nea\u00adgr\u0103, cursul Nistrului de la gura sa p\u00e2n\u0103 la punctul unde este t\u0103iat de vechiul hotar dintre Bucovina \u015fi Basarabia \u015fi acest vechi hotar\u201d.<\/p>\n\n\n\n

* * *<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ac\u0163iunile de cinstire a genera\u0163iei Unirii, desf\u0103\u015furate \u00een fiecare an, la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie, at\u00e2t la Chi\u015fin\u0103u c\u00e2t \u015fi \u00een alte ora\u015fe, centre universitate \u015fi culturale din Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia, atest\u0103 faptul c\u0103 societatea noastr\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 de amnezie, r\u0103t\u0103ciri regretabile, face sfor\u0163\u0103ri s\u0103 revin\u0103 la normalitate. Rom\u00e2nii \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi restabileasc\u0103 memoria istoric\u0103 mutilat\u0103 de r\u0103uvoitorii neamului nostru, caut\u0103 s\u0103-\u015fi redefineasc\u0103 locul lor \u00een peisajul civiliza\u0163iei europene \u015fi s\u0103 se plaseze \u00een circuitul de valori universale.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, ast\u0103zi se cunoa\u015fte prea pu\u0163in despre opera genera\u0163iei de la 1918. Cauzele unei atare situa\u0163ii sunt multiple, at\u00e2t de natur\u0103 obiectiv\u0103, c\u00e2t \u015fi subiectiv\u0103. Scoaterea genera\u0163iei Unirii din istorie, \u201euitarea\u201d faptelor lor nu este un fapt accidental, nu este o treab\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, expulzarea din memoria colectiv\u0103 a evenimentului de la 1918 a fost o ac\u0163iune programat\u0103 de mai marii zilei, ale c\u0103ror activit\u0103\u0163i, f\u0103ptuite sub lozinca construc\u0163iei \u201eviitorului luminos al omenirii\u201d, s-au dovedit a fi destul de palide comparativ cu cele realizate de genera\u0163ia Unirii.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu instaurarea monopolului ideologic al partidului comunist, numele celor care au \u00eenf\u0103ptuit Unirea, \u00een cel mai bun caz, a fost trecut sub v\u0103lul t\u0103cerii, dar, \u00een majoritatea cazurilor, au fost prezenta\u0163i publicului ca exponen\u0163ii exploatatorilor \u0163\u0103r\u0103nimii, ca \u201etr\u0103d\u0103tori ai intereselor clasei muncitoare\u201d \u015fi \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d. Sub aceste stigmate de clas\u0103 s-a desf\u0103\u015furat procesul de exterminare fizic\u0103 a lupt\u0103torilor na\u0163ionali.<\/p>\n\n\n\n

Despre evenimentele ce s-au desf\u0103\u015furat \u00een Basarabia \u00een anii 1917-1918, precum \u015fi \u00een perioada imediat urm\u0103toare, decenii la r\u00e2nd, propaganda comunist\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndit informa\u0163ii false, cu o v\u0103dit\u0103 tent\u0103 antina\u0163ional\u0103, antirom\u00e2neasc\u0103. Ani \u00een \u015fir, cei care au luptat pentru cauza na\u0163ional\u0103 erau prezenta\u0163i opiniei publice drept elemente reac\u0163ionare, tr\u0103d\u0103toare, exploatatoare sau chiar du\u015fmani ai poporului. A\u015fa institu\u0163ii precum \u015fcoala, presa, radioul, TV etc., institu\u0163ii preponderent de stat, c\u0103ci cele private erau lips\u0103, au intoxicat min\u0163ile basarabenilor cu teorii false \u015fi str\u0103ine spiritului \u015fi sufletului uman. Actul Unirii \u015fi evenimentele ce i-au urmat din perioada interbelic\u0103, numele \u015fi faptele marilor personalit\u0103\u0163i, care au luptat pentru interesele poporului nostru, au devenit subiecte de denigrare public\u0103, s-a \u00eencercat scoaterea lor din istorie, \u015ftergerea lor din memoria colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul regimului totalitar sovietic s-a f\u0103cut totul pentru ca numele celor care au reprezentat cu onoare interesul na\u0163ional s\u0103 dispar\u0103 pentru totdeauna din memoria neamului nostru. Practic, c\u00e2teva genera\u0163ii din perioada postbelic\u0103 nu au cunoscut nimic despre contribu\u0163ia genera\u0163iei Unirii la prosperarea economic\u0103 a \u0163\u0103r\u0103nimii, la sus\u0163inerea culturii na\u0163ionale, la cultivarea con\u015ftiin\u0163ei \u015fi identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, la men\u0163inerea \u015fi promovarea ideii unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u00een condi\u0163iile \u00een care Basarabia, dar \u015fi alte teritorii rom\u00e2ne\u015fti, se aflau sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103. Aceast\u0103 nedreptate istoric\u0103 \u015fi acest gol istoriografic trebuie \u00eenl\u0103turate.<\/p>\n\n\n\n

(Continuare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Ion NEGREI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 14 martie 2017, Camera Deputa\u0163ilor, forul decizional al Parlamentului Rom\u00e2niei, a adoptat proiectul de lege privind declararea zilei de 27 martie \u2013 ziua Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u2013 ca zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103. Oficializarea zilei Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,479],"tags":[],"class_list":["post-25193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-268-2"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25193"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25193\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25198,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25193\/revisions\/25198"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}