{"id":25300,"date":"2024-03-19T10:01:35","date_gmt":"2024-03-19T10:01:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25300"},"modified":"2024-03-19T10:01:35","modified_gmt":"2024-03-19T10:01:35","slug":"scrisori-din-basarabia-omagiu-generatiei-unirii-2","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/scrisori-din-basarabia-omagiu-generatiei-unirii-2\/","title":{"rendered":"Scrisori din Basarabia: Omagiu genera\u0163iei Unirii (2)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

(Urmare din num\u0103rul trecut<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Parcursul istoric pe care \u00eel traverseaz\u0103 ast\u0103zi poporul rom\u00e2n, de o parte \u015fi alta a Prutului, \u00een parte sincronic, \u00een parte asincronic, ne permite s\u0103 privim \u00eend\u0103r\u0103t \u015fi s\u0103 d\u0103m propria not\u0103 at\u00e2t evenimentelor istorice care s-au produs \u00een anul de gra\u0163ie 1918, c\u00e2t \u015fi celor din perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, dar \u015fi din anii postbelici. Referindu-ne la cele \u00eent\u00e2mplate \u00een 1918, istoricii, care opereaz\u0103 cu documentul autentic \u015fi aplic\u0103 rigoarea \u015ftiin\u0163ific\u0103, constat\u0103 \u00een unanimitate c\u0103 Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a fost un act de dreptate istoric\u0103, a fost voin\u0163a \u00eentregii popula\u0163ii dintre Prut \u015fi Nistru, liber exprimat\u0103 de deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii, ale\u015fi \u00een mod democratic. \u00cen 1917-1918, oamenii politici din Basarabia au procedat ca o genera\u0163ie de lupt\u0103tori, s-au manifestat ca adev\u0103ra\u0163i cavaleri ai faptelor bune \u015fi mesageri ai adev\u0103rului. \u00cen pofida pericolului ce-i p\u00e2ndea la fiece cotitur\u0103 a istoriei, d\u00e2nd dovad\u0103 de \u00een\u0163elepciune, de luciditate perfect\u0103, de o str\u0103lucit\u0103 abilitate politic\u0103, de o con\u015ftient\u0103 asumare a responsabilit\u0103\u0163ilor, cu riscul propriei vie\u0163i, cu modesta experien\u0163\u0103 politic\u0103, dar cu con\u015ftiin\u0163a curat\u0103, ei au decis cu mult curaj destinul basarabenilor, elimina\u0163i din istorie mai bine de un veac.<\/p>\n\n\n\n

Unirea rom\u00e2nilor la 1918 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-statale, privite de la \u00een\u0103l\u0163imea zilelor de azi, se prezint\u0103 ca evenimentele cele mai importante din istoria milenar\u0103 a poporului rom\u00e2n. Pentru rom\u00e2nii basarabeni, actul politic respectiv are semnifica\u0163ii mult mai profunde: Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a pus cap\u0103t unei \u00eendelungate perioade de oprimare politic\u0103, na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103, de \u00eenstr\u0103inare de neam, i-a salvat pe rom\u00e2nii basarabeni de la un dezastru na\u0163ional, dar care, spre regret, nu a putut fi evitat definitiv.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen triada des\u0103v\u00e2r\u015firii unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti de la 1918, Basarabia a fost prima. Provincia dintre Prut \u015fi Nistru a decis s\u0103 se uneasc\u0103 cu \u0163\u0103ra \u00een situa\u0163ia \u00een care soarta Rom\u00e2niei era incert\u0103. Fiii Basarabiei au votat Unirea din ferma convingere c\u0103 drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile politice, sociale \u015fi na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor basarabeni, cucerite \u00een contextul revolu\u0163iei ruse din februarie 1917, puteau fi asigurate \u015fi garantate doar \u00een cadrul unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-statale rom\u00e2ne\u015fti. Liderii basarabeni vot\u00e2nd Unirea nu au ochit c\u00e2\u015ftiguri, nu au v\u00e2nat favoruri, nu au \u0163intit beneficii personale. Din contra, ei puteau s\u0103 ob\u0163in\u0103 profituri personale conserv\u00e2ndu-\u015fi o stare privilegiat\u0103 \u00een afara spa\u0163iului politic rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Prin votarea actului Unirii Basarabiei, anarhia \u015fi r\u0103zboiul civil ce se rostogoleau peste noi din Est au fost oprite la Nistru, d\u00e2nd posibilitate Rom\u00e2niei, \u00een parte \u015fi Europei de Vest, s\u0103 beneficieze de condi\u0163ii normale \u015fi democratice de dezvoltare.<\/p>\n\n\n\n

Amintind mai sus c\u0103, \u00een 1918, Basarabia a fost prima dintre provinciile \u00eenstr\u0103inate care s-a unit cu \u0162ara, nu am urm\u0103rit scopul de a face un clasament al meritelor \u015fi a stabili locuri pe podiumul na\u0163ional. Am f\u0103cut aceast\u0103 constatare pentru a sublinia c\u0103 rom\u00e2nii din Basarabia, al\u0103turi de cei din Bucovina, Transilvania, Banat, Cri\u015fana \u015fi Maramure\u015f, au participat efectiv la constituirea Rom\u00e2niei moderne. Ast\u0103zi, noi, urma\u015fii ctitorilor statului na\u0163ional rom\u00e2n, suntem \u00een drept s\u0103 pretindem calitatea de cet\u0103\u0163eni ai Rom\u00e2niei, iar odat\u0103 onora\u0163i cu aceast\u0103 calitate s\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u00een consecin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Actul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, votat la 27 martie 1918 de c\u0103tre Sfatul \u0162\u0103rii, alc\u0103tuit din reprezentan\u0163ii tuturor etniilor \u015fi for\u0163elor politice din \u0163inut, s-a \u00eenscris ca parte component\u0103 a firescului proces de constituire a na\u0163iunii rom\u00e2ne. Dup\u0103 unire, la fel de firesc, s-a desf\u0103\u015furat procesul de des\u0103v\u00e2r\u015fire a unit\u0103\u0163ii na\u0163ional-statale: a urmat democratizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prin adoptarea Constitu\u0163iei de la 1923, la elaborarea c\u0103reia au participat reprezentan\u0163ii tuturor provinciilor unite; a urmat unificarea administrativ\u0103, economic\u0103, cultural\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103 a \u00eentregului popor.<\/p>\n\n\n\n

Progresele \u00eenregistrate ulterior de Basarabia \u00een dezvoltarea sa politic\u0103, economic\u0103, cultural\u0103 \u015fi social\u0103 nu sunt altceva dec\u00e2t materializarea dezideratelor genera\u0163iei Unirii de la 1918. Atunci, \u00een anii interbelici, rom\u00e2nii din Basarabia, integra\u0163i \u00een hotarele politice \u015fi etnice fire\u015fti, recunoscu\u0163i \u015fi sprijini\u0163i de celelalte popoare de pe b\u0103tr\u00e2nul continent, au devenit parte a civiliza\u0163iei europene, au beneficiat de drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i democratice, de condi\u0163ii de dezvoltare na\u0163ional\u0103 fireasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ac\u0163iunea Sfatului \u0162\u0103rii a \u00eentrunit adeziunea unor reprezentan\u0163i ai etniilor conlocuitoare, politica parlamentului \u015fi guvernului basarabean a fost orientat\u0103 spre satisfacerea intereselor tuturor etniilor \u015fi p\u0103turilor sociale din provincie, \u00een fine, s-a bucurat de sprijinul comunit\u0103\u0163ii europene, dac\u0103 ar fi s\u0103 utiliz\u0103m o sintagm\u0103 din limbajul politic actual. Dovad\u0103 \u00een acest sens este recunoa\u015fterea legitimit\u0103\u0163ii actului Unirii de c\u0103tre Conferin\u0163a p\u0103cii de la Paris (1919-1920).<\/p>\n\n\n\n

Dar adev\u0103rul nu trebuie pronun\u0163at doar de dragul constat\u0103rilor academice, faptele \u00eenainta\u015filor ne oblig\u0103 s\u0103 trat\u0103m cu maxim\u0103 responsabilitate ac\u0163iunile noastre de moment \u015fi cele de perspectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Omagierea frunta\u015filor basarabeni de la 1917-1918, readucerea \u00een aten\u0163ia public\u0103 a evenimentelor ce s-au produs \u00een acest spa\u0163iu, aproape un veac \u00een urm\u0103, sunt subiecte cu rezonan\u0163\u0103 \u00een realitatea actual\u0103. Via\u0163a, repetat, ne-a pus, ast\u0103zi, \u00een fa\u0163\u0103 unor noi provoc\u0103ri: cet\u0103\u0163eanul este chemat s\u0103 con\u015ftientizeze locul \u015fi rolul s\u0103u \u00een istorie, s\u0103 se p\u0103trund\u0103 de ideea apartenen\u0163ei la civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cea european\u0103, s\u0103-\u015fi asume con\u015ftient identitatea lingvistic\u0103, cultural\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, s\u0103 aprecieze \u015fi s\u0103 onoreze simbolurile na\u0163ionale etc.<\/p>\n\n\n\n

Actul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u015fi evenimentele ce s-au consumat imediat, privite din perspectiva istoriei, pot fi apreciate ca o experien\u0163\u0103 reu\u015fit\u0103 de integrare a rom\u00e2nilor dintre Prut \u015fi Nistru \u00een spa\u0163iul na\u0163ional \u015fi, concomitent, \u00een cel european.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 for\u0163ele r\u0103ului au f\u0103cut \u00een a\u015fa fel ca Unirea declarat\u0103 de Sfatul \u0162\u0103rii \u201ede-a pururi \u015fi pentru totdeauna\u201d s\u0103 fie de scurt\u0103 durat\u0103. Din p\u0103cate, procesul firesc de integrare politic\u0103 \u015fi economic\u0103, ac\u0163iunile de sudur\u0103 sufleteasc\u0103 au fost \u00eentrerupte brutal de for\u0163ele revizioniste care, pe la mijlocul anilor \u201930 ai secolului trecut, devin st\u0103p\u00e2ne pe scena politic\u0103 din Europa. Semnarea Pactului Molotov \u2013 Ribentropp (23 august 1939) \u015fi punerea \u00een aplicare a prevederilor acestuia, proiecteaz\u0103 destinul rom\u00e2nilor basarabeni \u00eentr-un alt spa\u0163iu geopolitic, mult mai feroce dec\u00e2t cel \u0163arist. Ac\u0163iunile represive ale regimului sovietic instaurat \u00een Basarabia \u00een 1940 au \u0163intit, \u00een primul r\u00e2nd, asupra acelor care au \u00eenf\u0103ptuit Unirea. Astfel, efectele benefice ale actului Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia au fost anulate \u00een urma interven\u0163iei armate a trupelor sovietice asupra Rom\u00e2niei \u00een vara anului 1940.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, rom\u00e2nilor de la extremitatea estic\u0103 le-a fost dat s\u0103 treac\u0103 printr-un diabolic experiment social \u015fi politic, s\u0103 devin\u0103 obiectul abuzului \u015fi represiunii, s\u0103 cunoasc\u0103 totalitarismul \u00een esen\u0163a sa comunist\u0103, s\u0103 treac\u0103 printr-un \u015fir de cataclisme sociale, derivate ale regimului totalitar sovietic.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, rom\u00e2nii din Basarabia au avut statutul de captivi, destinul lor fiind decis \u00een laboratoarele Kremlinului, tot str\u0103ini scriind \u015fi istoria spa\u0163iului basarabean.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada postbelic\u0103, c\u00e2nd o parte considerabil\u0103 a Europei s-a pomenit sub controlul cvasitotal politic \u015fi militar al Uniunii Sovietice \u201e\u00eenving\u0103toare\u201d, rom\u00e2nii basarabeni au cunoscut o nou\u0103 edi\u0163ie de \u00eenstr\u0103inare de neam, de \u0163ar\u0103, de valorile na\u0163ionale \u015fi cele general-umane. De ast\u0103 dat\u0103, sub noul regim, de sorginte totalitar\u0103, represiunea, \u00eendoctrinarea politic\u0103 \u015fi dezna\u0163ionalizarea au atins cote inimaginabile. Deport\u0103rile de la ba\u015ftin\u0103, teroarea \u00eenfomet\u0103rii au desfigurat profilul uman \u015fi cel na\u0163ional al rom\u00e2nilor basarabeni. Consecin\u0163ele cataclismului social, na\u0163ional \u015fi uman, pe care l-au tr\u0103it basarabenii \u201e\u00een lag\u0103rul sovietic \u015fi socialist\u201d, ast\u0103zi fac anevoios par\u00adcursul de integrare a Republicii Moldova \u00een spa\u0163iul na\u0163ional \u015fi cel european.<\/p>\n\n\n\n

Din aceste dou\u0103 experien\u0163e \u2013 prima de via\u0163\u0103 liber\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi cea de-a doua de exterminare na\u0163ional\u0103, una benefic\u0103 \u015fi alta amar\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 tragem unele \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte, s\u0103 formul\u0103m concluziile de rigoare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 fim \u00een stare s\u0103 ne proiect\u0103m viitorul nostru.<\/p>\n\n\n\n

Ion NEGREI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(Urmare din num\u0103rul trecut) Parcursul istoric pe care \u00eel traverseaz\u0103 ast\u0103zi poporul rom\u00e2n, de o parte \u015fi alta a Prutului, \u00een parte sincronic, \u00een parte asincronic, ne permite s\u0103 privim \u00eend\u0103r\u0103t \u015fi s\u0103 d\u0103m propria not\u0103 at\u00e2t evenimentelor istorice care…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,480],"tags":[],"class_list":["post-25300","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-270"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25300","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25300"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25300\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25302,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25300\/revisions\/25302"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25300"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25300"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25300"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}